Știri
Știri din categoria Externe
Directorul general al Washington Post, Will Lewis, a demisionat brusc la doar trei zile după concedierea a 300 de angajați, într-un moment tensionat pentru publicația deținută de Jeff Bezos.
Decizia lui Lewis vine pe fondul unei revolte interne și al pierderii încrederii din partea redacției. Vestea plecării sale a fost primită cu ușurare de angajați, care l-au acuzat de lipsă de comunicare și insensibilitate după valul de concedieri. Situația a fost amplificată de apariția lui Lewis pe covorul roșu, joi seară, la un eveniment monden înainte de Super Bowl, la doar o zi după disponibilizările masive, fără să fi oferit vreo explicație personalului.
Într-o scrisoare internă trimisă sâmbătă, Lewis a motivat decizia sa spunând că „după doi ani de transformări, este momentul potrivit să mă retrag” și a mulțumit lui Jeff Bezos pentru sprijin. Fostul CEO a susținut că măsurile dure luate în mandatul său au fost menite să asigure sustenabilitatea economică a publicației.
În locul său, a fost numit interimar Jeff D’Onofrio, cunoscut pentru conducerea Tumblr, care s-a alăturat recent echipei Washington Post. El va coordona instituția împreună cu Matt Murray, redactor executiv, și Adam O’Neal, șeful secției de opinii. Bezos s-a declarat încrezător că noua echipă va reuși să ghideze cotidianul către „un nou capitol interesant și prosper”.
Într-un comunicat rar, Jeff Bezos a vorbit despre importanța orientării publicației pe baza datelor și feedbackului cititorilor, subliniind că ziarul trebuie să răspundă noilor obiceiuri de consum ale publicului. Potrivit analiștilor citați de CNN și HotNews.ro, restructurările nu mai par motivate doar de problemele financiare, ci și de pregătiri strategice în anticiparea unei posibile reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă în 2026.
Situația tensionată de la Washington Post scoate la iveală o dublă presiune asupra presei: una economică, cauzată de scăderea veniturilor și schimbările în modelul de consum, și una politică, tot mai accentuată în anii electorali din SUA. În lipsa unei perioade de tranziție, plecarea lui Lewis pare a fi rezultatul unei decizii rapide și neplanificate, ceea ce alimentează speculațiile privind o criză internă severă la vârful conducerii.
Tabel cronologic – evoluția crizei la Washington Post:
| Data | Eveniment major |
|---|---|
| Iunie 2025 | Jeff D’Onofrio se alătură echipei Washington Post |
| 5 februarie 2026 | Sunt concediați 300 de angajați, o treime din redacție |
| 8 februarie 2026 | Will Lewis își anunță demisia din funcția de CEO și editor |
| 8 februarie 2026 | Jeff D’Onofrio este numit CEO interimar |
Recomandate
Uniunea Europeană a oprit finanțarea pentru Serbia , după ce a constatat un regres al independenței justiției, o decizie care poate bloca accesul Belgradului la bani europeni exact în perioada în care țara negociază aderarea, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut la conferința de la Fribourg de comisarul european pentru extindere, Marta Koss , care a precizat că plățile sunt suspendate în cadrul planului de dezvoltare. Măsura este legată de „regresul înregistrat de sistemul judiciar al țării”. „Până când această situație nu va fi remediată, țara nu va putea primi sprijin financiar din partea UE.” Koss a adăugat că Serbia nu poate „sta pe două scaune în același timp” atunci când se află în pragul aderării la Uniunea Europeană. Ce înseamnă decizia: presiune financiară legată de statul de drept Serbia nu este membră a UE, însă negociază aderarea din 2014 și, conform informațiilor din articol, are dreptul să primească granturi pentru realizarea reformelor juridice. Suspendarea plăților mută presiunea de pe planul politic pe unul direct financiar: fără deblocarea situației din justiție, finanțarea rămâne oprită. În contextul războiului din Ucraina, președintele Aleksandar Vučić încearcă să mențină un echilibru între parcursul de integrare europeană (care vine cu finanțare de la Bruxelles) și păstrarea legăturilor cu Rusia, împotriva căreia Serbia nu a impus sancțiuni, mai notează materialul. Context: avertismente anterioare și miza banilor Pe 10 aprilie, Politico relata că UE ar putea priva Serbia de finanțare de până la 1,5 miliarde de euro, invocând regresul proceselor democratice și legăturile strânse cu Moscova. Tot atunci, Marta Koss a indicat o listă de îngrijorări, de la legi care ar submina independența justiției până la represiuni împotriva protestatarilor și amestec în mass-media independentă. Potrivit Digi24, în perioada 2021–2024 UE a alocat Serbiei peste 586 de milioane de euro sub formă de granturi nerambursabile. De asemenea, guvernul sârb a informat că, din 2000, țara a primit de la Europa peste 7 miliarde de euro sub formă de finanțare și investiții. Un episod separat care a amplificat tensiunile Articolul mai menționează că, pe fondul nemulțumirii europene față de Belgrad, Serbia i-a eliberat pe 27 aprilie un pașaport lui Jakub Zakriev, nepotul liderului cecen Ramzan Kadyrov, printr-o procedură specială. Nu este clar pentru ce merite a primit cetățenia, iar guvernul sârb a anulat-o a doua zi, după reacții în mass-media, invocând că acesta „poate fi considerat o potențială amenințare la adresa securității naționale”. Ce urmează Conform declarațiilor comisarului european citate în material, reluarea sprijinului financiar depinde de remedierea problemelor semnalate în zona justiției. În lipsa unor pași care să răspundă acestor critici, Serbia riscă să rămână fără acces la finanțarea europeană asociată parcursului de aderare. [...]
Turcia accelerează construcția primului său portavion de 60.000 de tone , într-o mișcare care ridică miza militară în estul Mediteranei și vine pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Israelul, potrivit Mediafax . Nava, denumită Mugem (Milli Uçak Gemisi), ar urma să fie finalizată spre sfârșitul anului viitor, a declarat săptămâna trecută comandantul Forțelor Navale Turce, amiralul Ercument Tatlioglu . Termenul ar fi cu aproape un an mai devreme decât calendarul stabilit inițial, ceea ce sugerează o prioritizare accelerată a proiectului lansat în august 2025, la care a participat și președintele Recep Tayyip Erdogan. Ce capacități ar aduce portavionul Mugem Mugem este prezentat drept cea mai mare navă de război construită vreodată în Turcia. Conform informațiilor citate, portavionul este așteptat să aibă: deplasament de 60.000 de tone; lungime de 285 de metri; capacitatea de a găzdui 60 de aeronave; un sistem de lansare cu rază scurtă de acțiune. În comparație, nava ar urma să depășească portavionul francez Charles de Gaulle (261 de metri, 42.500 de tone), considerat până acum cea mai puternică navă amiral din Mediterana. De ce grăbește Ankara proiectul: tensiuni cu Israelul și izolarea regională Materialul indică drept factor principal deteriorarea relațiilor dintre Turcia și Israel, în condițiile în care lideri israelieni din guvern și opoziție au comparat tot mai des Turcia cu Iranul. Este menționată și declarația lui Naftali Bennett, lider al opoziției israeliene, care a spus la o conferință la Washington, în februarie, că Turcia este „următorul Iran”. În același timp, este invocată apropierea Israelului de Grecia și Cipru, care ar împinge Ankara să își consolideze capacitățile navale. Meisune Yasar, specialistă în Turcia, afirmă că portavionul ar putea fi folosit ca pârghie de descurajare în regiune. Context: pivot spre platforme navale și fără pilot Pe lângă portavion, Ankara ar fi accelerat proiecte de apărare aeriană și platforme fără pilot, precum și linia de producție a avionului de vânătoare Kaan (generația a cincea), pe fondul a două runde de război între Israel, Iran și SUA, potrivit textului. În privința grupului aerian, armata turcă ar intenționa să mizeze în special pe aeronave fără pilot și platforme ușoare, între care sunt menționate Kizilelma, Hurjet, o posibilă versiune navală a Kaan și drona Bayraktar TB3, care operează deja pe TCG Anadolu. De ce contează Accelerarea proiectului Mugem indică o schimbare operațională cu efect direct asupra echilibrului de putere din estul Mediteranei: Turcia urmărește o capacitate de proiecție navală mai mare și un instrument de descurajare într-un context regional mai tensionat. Calendarul exact și configurația finală a capabilităților rămân, totuși, dependente de execuția efectivă a programului până la termenul avansat de partea turcă. [...]
Documente depuse în instanță pun sub semnul întrebării cine a tras glonțul care a lovit un ofițer Secret Service în incidentul armat de la dineul corespondenților de la Casa Albă , unde autoritățile americane au susținut inițial că suspectul ar fi tras asupra agentului în timp ce încerca să-l asasineze pe Donald Trump, potrivit Digi24 . Moțiunea de arestare preventivă depusă miercuri în cazul suspectului Cole Tomas Allen (31 de ani) descrie că acesta ar fi tras cu o pușcă „în direcția scărilor” care duceau spre sala de bal unde se aflau Trump, oficiali ai administrației și reprezentanți ai presei. Totuși, documentul nu afirmă că Allen ar fi țintit sau ar fi tras în ofițerul Secret Service despre care autoritățile au spus că a fost împușcat în piept, fiind protejat de vestă antiglonț. În același document, procurorii menționează că un ofițer a tras de cinci ori, dar nu precizează dacă acel ofițer sau altcineva a fost împușcat. În plus, moțiunea notează că un cartuș folosit a fost găsit în pușca suspectului. Diferențe între versiunea inițială și ce apare în actele depuse Elementul care schimbă lectura incidentului este contrastul dintre declarațiile publice inițiale și formulările din documentele judiciare. Procurorul general interimar Todd Blanche a spus anterior că, în opinia sa, focuri trase din pușca lui Allen l-au lovit pe ofițer, poziție pe care a repetat-o ulterior, adăugând însă că „încă analizăm acest aspect”. De cealaltă parte, Jeanine Pirro, procurorul american pentru Districtul Columbia, a declarat la câteva ore după incident că suspectul va fi acuzat de „agresiune asupra unui ofițer federal folosind o armă periculoasă”, acuzație care, potrivit relatării, nu se regăsește în capetele de acuzare formulate până acum. Procurorii l-au acuzat pe Allen de tentativă de asasinare a președintelui american, iar Pirro a indicat că ar putea urma acuzații suplimentare. Ce indică imaginile și ce rămâne neclar Relatarea guvernului a fost pusă la îndoială și de înregistrări de pe camere de supraveghere obținute de Washington Post, care, potrivit materialului citat, nu ar arăta că Allen ar fi tras cu arma. Investigația ziarului ar fi concluzionat că un ofițer a tras cu pistolul de mai multe ori asupra suspectului în timp ce acesta trecea în fugă prin punctul de control al hotelului Washington Hilton, iar în acele secunde alți membri ai securității ar fi putut ajunge în linia de foc. O declarație sub jurământ depusă anterior (luni) menționează împușcarea unui ofițer Secret Service identificat cu inițialele „V.G.”, dar nu precizează cine a tras. În aceeași declarație se arată că ofițerii Secret Service „au auzit un foc de armă puternic”, că V.G. a fost împușcat o dată și că acesta a tras de mai multe ori asupra lui Allen, care nu a fost rănit, ci a căzut la pământ. Serviciul Secret și Departamentul de Justiție nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii, iar un oficial al Casei Albe a direcționat întrebările către forțele de ordine, conform relatării. [...]
Germania încearcă să reducă riscul unei rupturi operaționale în NATO prin reafirmarea cooperării militare cu SUA, în contextul în care Donald Trump a vorbit despre o posibilă reducere a trupelor americane staționate pe teritoriul german, potrivit Mediafax . Cancelarul Friedrich Merz a susținut, într-un discurs la o școală militară din Munster, că activitatea comună cu Statele Unite și aliații NATO se desfășoară „cot la cot”, „în beneficiul nostru reciproc” și în cadrul „unui parteneriat transatlantic profund”. „Lucrăm aici și în alte locații cheie din Germania, alături de Statele Unite și aliații noștri NATO. Această activitate se desfășoară cot la cot, în beneficiul nostru reciproc și în cadrul unui parteneriat transatlantic profund.” Merz a mai spus că Berlinul este „în contact strâns și de încredere” cu partenerii, „inclusiv, și în special” cu Washingtonul, fiind citat de Politico. În același mesaj, cancelarul a legat consolidarea capabilităților de apărare ale Germaniei de obiectivul unui „parteneriat transatlantic reînnoit” și de menținerea unei „busole” orientate către „un NATO puternic” și un parteneriat „fiabil”. Miza operațională: prezența americană din Germania Germania găzduiește aproximativ 36.000 de soldați americani, în baze strategice precum baza aeriană Ramstein, descrisă ca având un rol esențial în apărarea Europei și în operațiunile militare globale ale SUA. Pe acest fundal, Donald Trump a transmis miercuri că Statele Unite „analizează și examinează” posibilitatea reducerii efectivelor din Germania și că o decizie va fi luată „foarte curând”. Declarația a venit după ce Merz a afirmat că iranienii sunt mai puternici decât se estima și că SUA nu au o strategie convingătoare în negocierile de pace cu Teheranul. [...]
Dmitri Medvedev contestă public capacitatea SUA de a media conflicte , într-un mesaj care intră în tensiune cu linia oficială a Kremlinului privind rolul Washingtonului în negocierile pentru Ucraina, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a spus că este „puțin probabil” ca Statele Unite să fie un mediator eficient în conflictele internaționale, invocând acțiuni ale SUA pe scena mondială. Declarațiile par să contrazică poziția oficială a Moscovei, care susține că SUA joacă un rol important în căutarea unei soluții de pace între Rusia și Ucraina. „Este greu de crezut că o țară care răpește președinți și declanșează conflicte cu ușurință poate acționa ca mediator eficient în toate situațiile.” Medvedev a făcut afirmația la un forum dedicat educației și a indicat drept exemple „războiul din Iran” și o operațiune a forțelor speciale americane, despre care a spus că a fost ordonată de președintele Donald Trump în ianuarie, pentru capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, și aducerea acestuia în SUA pentru a fi judecat pentru trafic de droguri. În același timp, el a susținut că administrația Trump depune eforturi pentru rezolvarea conflictului din Ucraina, spre deosebire de cea a fostului președinte Joe Biden. Context: militarizarea Europei și recrutările din Rusia În intervenția sa, Medvedev a mai afirmat că Europa trece printr-un proces de militarizare intens, pe care l-a comparat cu perioada premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial. Totodată, el a prezentat date despre recrutarea în armata rusă: 450.000 de persoane ar fi semnat contracte pentru a se alătura forțelor armate ruse în 2025; alte 127.000 ar fi semnat contracte „până în prezent” în acest an. Potrivit Reuters, după mobilizarea obligatorie din 2022, considerată nepopulară, Moscova se bazează pe recrutarea de soldați profesioniști, oferind plăți generoase pentru înrolare, în contextul războiului din Ucraina, ajuns în al cincilea an. Nici Rusia, nici Ucraina nu publică date despre pierderile din conflict. Reuters notează că publicația rusă independentă Mediazona a confirmat cel puțin 213.858 de morți în rândul militarilor ruși până săptămâna trecută, într-un proiect comun cu serviciul rus al BBC. [...]
Escaladarea retoricii nucleare reapare pe fondul golului de control al armamentelor , după expirarea START III, într-un moment în care Moscova și Washingtonul își repoziționează public strategiile. Potrivit Digi24 , Dmitri Medvedev , vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a susținut că „apocalipsa nucleară” este „cu adevărat posibilă” și i-a catalogat drept „visători sau naivi” pe cei care nu iau în calcul acest scenariu. Declarația a fost făcută la maratonul federal de educație „Cunoaștere”. Medvedev a spus că este criticat pentru „retorică dură”, dar a insistat că riscul nu poate fi exclus și că „trebuie să fim pregătiți”, invocând existența „triadei nucleare” a Rusiei (capabilități de lansare de pe uscat, din aer și de pe mare). Totodată, a afirmat că nu are sens o discuție despre cine ar folosi primul armele nucleare și a indicat că „nodul contradicțiilor” este „foarte strâns”, incluzând și situația din Orientul Mijlociu. Contextul: expirarea START III și schimbarea poziției SUA În material se arată că la 5 februarie 2026 a expirat Tratatul START III, descris drept ultimul acord care limita arsenalele nucleare ale Rusiei și Statelor Unite. Administrația președintelui Donald Trump nu a prelungit acordul, iar secretarul de stat adjunct Thomas DeNanno a motivat decizia prin faptul că tratatul ar fi impus Statelor Unite „restricții unilaterale inacceptabile” și ar fi permis desfășurarea de arme nucleare suplimentare cu rază de acțiune mai mică. De asemenea, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că SUA își vor moderniza arsenalul și vor negocia „din poziția de forță”, argumentând că vechiul sistem bilateral de control nu mai este relevant în contextul creșterii potențialului nuclear al Chinei. Teste nucleare și condițiile Moscovei pentru negocieri Digi24 mai notează că, încă din septembrie 2025, Trump a însărcinat Pentagonul să reia testele nucleare, pentru prima dată în peste 30 de ani, invocând pe Truth Social „puterea distructivă enormă” și lipsa alternativelor. Din partea Rusiei, poziția publică prezentată în articol este una de disponibilitate pentru dialog, dar „în condiții noi”. Reprezentantul permanent al Rusiei la Conferința pentru dezarmare de la Geneva, Gennady Gatilov, a spus că negocierile ar fi posibile doar cu participarea altor puteri nucleare, inclusiv Marea Britanie și Franța. Ministrul de externe Serghei Lavrov a afirmat că Rusia este gata să respecte restricțiile anterioare dacă și SUA fac același lucru, iar Dmitri Peskov a condiționat dialogul de „răspunsuri constructive” din partea Washingtonului. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile Materialul citează și o relatare Axios , conform căreia Statele Unite și Rusia ar fi convenit să respecte prevederile START III timp de șase luni după expirarea tratatului, înainte de o decizie finală privind soarta acordului. Digi24 precizează că informația este atribuită Axios, care invocă surse. [...]
