Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Demisie surprinzătoare la Washington Post...

Demisie surprinzătoare la Washington Post – Jeff Bezos înlocuiește conducerea după un val de concedieri

Conducerea Washington Post se schimbă după concedieri masive.

Directorul general al Washington Post, Will Lewis, a demisionat brusc la doar trei zile după concedierea a 300 de angajați, într-un moment tensionat pentru publicația deținută de Jeff Bezos.

Decizia lui Lewis vine pe fondul unei revolte interne și al pierderii încrederii din partea redacției. Vestea plecării sale a fost primită cu ușurare de angajați, care l-au acuzat de lipsă de comunicare și insensibilitate după valul de concedieri. Situația a fost amplificată de apariția lui Lewis pe covorul roșu, joi seară, la un eveniment monden înainte de Super Bowl, la doar o zi după disponibilizările masive, fără să fi oferit vreo explicație personalului.

Într-o scrisoare internă trimisă sâmbătă, Lewis a motivat decizia sa spunând că „după doi ani de transformări, este momentul potrivit să mă retrag” și a mulțumit lui Jeff Bezos pentru sprijin. Fostul CEO a susținut că măsurile dure luate în mandatul său au fost menite să asigure sustenabilitatea economică a publicației.

În locul său, a fost numit interimar Jeff D’Onofrio, cunoscut pentru conducerea Tumblr, care s-a alăturat recent echipei Washington Post. El va coordona instituția împreună cu Matt Murray, redactor executiv, și Adam O’Neal, șeful secției de opinii. Bezos s-a declarat încrezător că noua echipă va reuși să ghideze cotidianul către „un nou capitol interesant și prosper”.

Într-un comunicat rar, Jeff Bezos a vorbit despre importanța orientării publicației pe baza datelor și feedbackului cititorilor, subliniind că ziarul trebuie să răspundă noilor obiceiuri de consum ale publicului. Potrivit analiștilor citați de CNN și HotNews.ro, restructurările nu mai par motivate doar de problemele financiare, ci și de pregătiri strategice în anticiparea unei posibile reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă în 2026.

Situația tensionată de la Washington Post scoate la iveală o dublă presiune asupra presei: una economică, cauzată de scăderea veniturilor și schimbările în modelul de consum, și una politică, tot mai accentuată în anii electorali din SUA. În lipsa unei perioade de tranziție, plecarea lui Lewis pare a fi rezultatul unei decizii rapide și neplanificate, ceea ce alimentează speculațiile privind o criză internă severă la vârful conducerii.

Tabel cronologic – evoluția crizei la Washington Post:

DataEveniment major
Iunie 2025Jeff D’Onofrio se alătură echipei Washington Post
5 februarie 2026Sunt concediați 300 de angajați, o treime din redacție
8 februarie 2026Will Lewis își anunță demisia din funcția de CEO și editor
8 februarie 2026Jeff D’Onofrio este numit CEO interimar

Recomandate

Articole pe același subiect

Sanae Takaichi, prima femeie prim-ministru din Japonia, la o conferință de presă.
Externe08 feb. 2026

Premierul Japoniei, Sanae Takaichi, aproape de o victorie zdrobitoare – alegerile anticipate confirmă sprijinul pentru politica dură față de China

Sanae Takaichi , prima femeie prim-ministru din Japonia, este pe cale să obțină o majoritate covârșitoare în alegerile anticipate de duminică , potrivit sondajelor de la ieșirea de la urne, transmite France24 . Partidul Liberal Democrat, condus de Takaichi, ar urma să câștige peste 300 din cele 465 de locuri ale camerei inferioare, oferindu-i astfel un mandat puternic pentru continuarea liniei ferme în privința Chinei și a Taiwanului. Alegerile au avut loc pe fondul tensiunilor diplomatice tot mai mari dintre cele două mari economii asiatice, amplificate după ce Takaichi a declarat, în noiembrie 2025, că un atac chinez asupra Taiwanului ar reprezenta pentru Japonia „ o situație care amenință supraviețuirea ”, justificând posibilă intervenție militară. Reacția Chinei: sancțiuni și presiune diplomatică Declarațiile au atras critici dure de la Beijing. Ministrul chinez de externe, Wang Yi, a catalogat poziția Japoniei drept o „depășire a liniei roșii” și a avertizat asupra renașterii militarismului nipon. Ca răspuns, China a reinstituit interdicția asupra importurilor de fructe de mare din Japonia – o măsură abia ridicată recent după disputa privind deversarea apei de la Fukushima – și a impus noi restricții la exporturile de materiale rare esențiale pentru industria japoneză. Totodată, Beijingul a emis avertismente de călătorie, ceea ce a dus la o scădere de 50% a numărului de turiști chinezi în Japonia în decembrie. Simbolic, Japonia a returnat și ultimii săi doi urși panda gigant, marcând prima oară în 50 de ani când țara nu mai are asemenea animale. Alegerile, test de încredere internă Takaichi a convocat alegerile anticipate în ianuarie, încercând să obțină un nou mandat pentru politicile sale de securitate și redresare economică, în ciuda crizei diplomatice. Refuzul ei de a retrage declarațiile despre Taiwan pare să fi contribuit la popularitatea în creștere. Potrivit Bloomberg , proiecțiile post-vot sugerează că alianța condusă de PLD ar putea obține o supermajoritate de două treimi, suficientă pentru a trece modificări constituționale, fapt ce provoacă îngrijorări în rândul societății civile. Pe plan economic, peste două treimi dintre companiile japoneze chestionate de Reuters consideră că deteriorarea relațiilor cu China va afecta economia. Un raport al Daiwa Institute of Research estimează că o interdicție completă a exporturilor chineze de pământuri rare ar putea reduce PIB-ul Japoniei cu până la 3%. [...]

Ministrul iranian de externe discutând despre programul nuclear al țării.
Externe08 feb. 2026

Iranul nu cedează în fața presiunilor internaționale – îmbogățirea uraniului va continua „chiar și în caz de război”

Iranul nu va renunța la îmbogățirea uraniului nici în cazul unui conflict militar , a avertizat ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , într-o declarație fermă făcută duminică, la doar două zile după ultimele negocieri cu Statele Unite privind dosarul nuclear, informează Digi24 . Aflat la un forum la Teheran, diplomatul iranian a declarat că țara sa „a plătit un preț foarte mare” pentru acest program și că „nimeni nu are dreptul să ne dicteze comportamentul”. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor accentuate dintre Teheran și Washington, după ce oficiali americani, printre care și emisarul pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, au purtat discuții cu partea iraniană vineri, în Oman. Întâlnirea a avut loc în contextul unei desfășurări militare americane de amploare în regiunea Golfului, inclusiv prezența portavionului USS Abraham Lincoln , văzută ca o demonstrație de forță din partea SUA. Araghchi a respins categoric orice intimidare: „Desfășurarea lor militară în regiune nu ne sperie. Suntem un popor al diplomației, dar și un popor al războiului – deși nu căutăm războiul”, a spus acesta în fața publicului intern. Această poziție intransigentă a Teheranului vine într-un moment în care administrația americană exercită presiuni suplimentare prin sancțiuni economice și avertismente publice, încercând să readucă Iranul la masa negocierilor în condiții mai stricte decât cele prevăzute în Acordul Nuclear din 2015. De asemenea, dosarul nuclear iranian rămâne o sursă majoră de îngrijorare internațională, în special după ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică a raportat, în trecut, că Iranul a crescut nivelul de îmbogățire a uraniului peste limitele convenite, alimentând suspiciuni privind intenții non-pașnice. În ciuda retoricii dure, Iranul insistă că programul său nuclear are scopuri exclusiv civile și că îmbogățirea uraniului este un drept suveran, protejat inclusiv de tratatele internaționale. [...]

Mark Rutte discută cu liderii ucraineni despre securitatea NATO.
Externe08 feb. 2026

Trupele NATO din Ucraina nu vor beneficia de protecția articolului 5 – anunț direct al secretarului general Mark Rutte

Un atac asupra trupelor NATO aflate în Ucraina nu va activa articolul 5 privind apărarea colectivă , a declarat secretarul general al Alianței, Mark Rutte , în fața parlamentarilor ucraineni, potrivit EADaily . Rutte a precizat că, în cazul în care Rusia ar ataca soldați NATO desfășurați pe teritoriul Ucrainei, un astfel de act nu va fi considerat un atac asupra statelor membre ale NATO , întrucât acesta s-ar produce în afara granițelor alianței . Prin urmare, nici articolul 4, nici articolul 5 din Tratatul de la Washington nu ar fi declanșate automat. Declarația a fost făcută în cadrul unei întâlniri cu parlamentarii ucraineni, unde deputatul Yehor Chernev , vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate Națională din Rada Supremă, a relatat mesajul lui Rutte. Această poziție urmează linia trasată anterior de oficiali americani, printre care secretarul apărării Pete Hegseth, care a subliniat că eventualele forțe de menținere a păcii ar trebui desfășurate ca parte a unei misiuni non-NATO , tocmai pentru a evita aplicarea articolului 5. Rutte a declarat că mai multe state europene, în special din așa-numita „Coaliție a Doritorilor” , formată în jurul Regatului Unit și Franței, intenționează să trimită trupe, avioane și nave în Ucraina doar după încheierea unui acord de pace cu Rusia. Scopul acestor desfășurări ar fi consolidarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina în etapa post-conflict, nu implicarea într-un conflict activ. Totuși, poziția exprimată de Olanda și de alți aliați vine într-un moment delicat, în care Ungaria, prin vocea premierului Viktor Orbán , a respins public orice participare la o eventuală desfășurare militară. Orbán a declarat că trimiterea de trupe occidentale în Ucraina „ar crește riscul unui conflict direct cu Rusia”, reiterând că Budapesta nu va contribui nici cu personal militar, nici cu finanțare pentru asemenea operațiuni. În același timp, Kremlinul avertizează că orice forță străină desfășurată în Ucraina va fi considerată o „țintă legitimă”, ceea ce ridică riscuri majore pentru stabilitatea regională și pentru orice prezență militară, chiar și în scop de securizare post-conflict. [...]

Wolfgang Ischinger discută despre riscurile armistițiului în Ucraina.
Externe08 feb. 2026

Expertul subliniază efectele neașteptate ale unui armistițiu în Ucraina - necesitatea unei strategii riguroase

Un armistițiu în Ucraina ar putea amplifica riscul la granița estică a NATO , avertizează Digi24 , citând declarațiile lui Wolfgang Ischinger , președintele Conferinței de Securitate de la Munchen. Potrivit acestuia, oprirea luptelor ar putea elibera resursele militare ale Rusiei și ar permite accelerarea reînarmării, cu efecte directe asupra flancului estic al Alianței. Ischinger a explicat, într-un interviu pentru Tagesspiegel , preluat de dpa și Agerpres, că în prezent armata rusă este „blocată” în Ucraina și suportă pierderi semnificative, ceea ce limitează presiunea asupra altor fronturi. În acest context, el a subliniat rolul Ucrainei ca element de protecție pentru restul Europei. „Atât timp cât Ucraina apără Europa, pericolul nu este atât de mare”, a declarat expertul german. În opinia sa, odată cu un armistițiu, dinamica s-ar schimba: Rusia ar putea continua reînarmarea fără presiunea unui război activ de amploare, iar amenințarea pentru statele NATO de pe flancul estic s-ar intensifica. Ischinger a insistat însă că oprirea vărsării de sânge rămâne o prioritate, dar a condiționat reducerea riscurilor de o diminuare substanțială a consolidării militare ruse în districtele militare vestice, scenariu pe care îl consideră improbabil. Declarațiile au fost făcute înaintea celei de-a 62-a ediții a Conferinței de Securitate de la Munchen, unde este așteptat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski . Digi24 notează că Ucraina luptă de aproape patru ani împotriva invaziei ruse la scară largă, cu sprijin occidental, iar Statele Unite încearcă în prezent să negocieze încetarea luptelor. [...]

Kim Jong Un discutând despre planurile de dezvoltare ale Coreei de Nord.
Externe08 feb. 2026

Coreea de Nord convoacă congresul Partidului Muncitorilor - Kim Jong Un își prezintă planul pe cinci ani

Coreea de Nord va convoca la final de februarie congresul partidului , unde Kim Jong Un urmează să prezinte direcțiile de politică internă și externă pentru următorii cinci ani, relatează Mediafax . Potrivit materialului, anunțul a fost făcut de presa de stat, iar reuniunea este descrisă ca o conferință politică majoră a Partidului Muncitorilor, aflat la putere. Congresul, organizat anterior în 2016 și 2021, are loc după ani în care Phenianul și-a accelerat programul nuclear și balistic și și-a aprofundat relațiile cu Moscova pe fondul războiului din Ucraina, evoluții care au amplificat tensiunile cu Statele Unite și Coreea de Sud, potrivit AP, citată de Mediafax. Agenția oficială Korean Central News Agency a transmis că biroul politic s-a reunit sub supravegherea lui Kim și a decis ca reuniunea să aibă loc la sfârșitul lunii februarie, fără a preciza o dată exactă sau agenda detaliată. Mass-media de stat a evidențiat pretinsele sale realizări, atribuind „leadershipului său nemuritor” consolidarea capacităților militare ale țării și promovarea dezvoltării naționale. Miza politică a congresului este setarea obiectivelor majore pentru următorul ciclu de guvernare, atât pe plan economic, cât și în zona de securitate. Textul indică faptul că semnalele recente din activitatea publică a lui Kim (inspecții la teste de armament, vizite la baze militare și proiecte economice) sugerează o dublare a eforturilor pentru dezvoltare economică prin „autosustenabilitate” și mobilizare în masă, concomitent cu planuri de extindere a capacităților armatei, inclusiv modernizarea armamentului convențional și integrarea lui cu forțele nucleare. Pe plan extern, congresul ar putea consolida o linie mai asertivă, bazată pe relații mai strânse cu Moscova și Beijing și pe o abordare adversară față de Coreea de Sud, în logica unui „nou război rece”, potrivit experților citați în articol. În relația cu Washingtonul, Mediafax notează că nu este clar dacă Phenianul este dispus să reia dialogul, după deteriorarea negocierilor în 2019 și după ce Kim a respins propunerile de dialog ale lui Donald Trump de la începutul celui de-al doilea mandat, în ianuarie 2025, insistând ca SUA să renunțe la condiția denuclearizării ca prealabil pentru discuții. [...]

Întâlnire între liderii Israelului și SUA pentru discuții strategice.
Externe08 feb. 2026

Netanyahu și Trump s-au întâlnit la Washington - discuții axate pe strategia față de Iran în context regional tensionat

Benjamin Netanyahu urmează să se întâlnească miercuri cu Donald Trump la Washington , iar tema centrală este dosarul nuclear iranian, potrivit Știrile ProTV . Întâlnirea Netanyahu–Trump și miza negocierilor cu Iranul Biroul premierului israelian a anunțat că discuțiile de la Washington vor viza negocierile SUA–Iran, într-un moment în care contactele dintre cele două părți au fost reluate, dar rămân marcate de divergențe majore asupra condițiilor unui posibil acord. Pentru Israel, dosarul nuclear iranian este legat direct de arhitectura de securitate regională, iar întâlnirea cu președintele american este prezentată ca un prilej de a influența parametrii negocierilor, inclusiv temele care ar trebui incluse pe agenda discuțiilor. Ce s-a discutat la Muscat și unde se blochează dialogul Oficiali iranieni și americani au purtat vineri discuții indirecte la Muscat, în Oman, pe tema programului nuclear iranian. Ambele părți au indicat că se așteaptă la o nouă rundă de discuții „în curând”, semnalând o continuare a canalului diplomatic. Un diplomat regional, informat de Teheran despre discuții, a declarat pentru Reuters că Iranul a insistat asupra „dreptului său de a îmbogăți uraniu” și că în negocierile cu SUA nu au fost aduse în discuție capacitățile de rachete ale Teheranului. În același timp, oficiali iranieni au exclus includerea rachetelor pe agendă și au reiterat că Teheranul vrea recunoașterea dreptului de îmbogățire a uraniului. Poziția Israelului: rachetele și „axa iraniană” trebuie incluse Israelul transmite că o eventuală înțelegere nu ar trebui să se limiteze la componenta nucleară. Biroul lui Netanyahu a indicat explicit că, din perspectiva sa, negocierile trebuie să acopere și alte dosare considerate critice pentru securitatea regională. „Prim-ministrul consideră că orice negocieri trebuie să includă limitarea rachetelor balistice și încetarea sprijinului pentru axa iraniană”, a declarat biroul lui Netanyahu într-un comunicat. Diferența de abordare este relevantă pentru dinamica discuțiilor: în timp ce Teheranul respinge includerea programului de rachete, Israelul insistă că fără această componentă și fără reducerea sprijinului pentru aliații regionali ai Iranului, un acord ar rămâne incomplet din punct de vedere al riscurilor de securitate. Ce urmează și de ce contează În perioada imediat următoare, atenția se mută pe două direcții: pe de o parte, dacă SUA și Iranul vor confirma calendarul unei noi runde de discuții; pe de altă parte, dacă întâlnirea Netanyahu–Trump va produce o poziționare mai fermă a Washingtonului privind includerea rachetelor și a influenței regionale a Iranului în pachetul de negociere. Pentru piețe și mediul de afaceri, evoluția negocierilor contează prin efectele potențiale asupra riscului geopolitic în Orientul Mijlociu și, implicit, asupra energiei și rutelor comerciale. În acest stadiu, însă, informațiile disponibile indică mai degrabă conturarea liniilor roșii decât apropierea de un compromis. [...]