Știri
Știri din categoria Externe
Benjamin Netanyahu urmează să se întâlnească miercuri cu Donald Trump la Washington, iar tema centrală este dosarul nuclear iranian, potrivit Știrile ProTV.
Biroul premierului israelian a anunțat că discuțiile de la Washington vor viza negocierile SUA–Iran, într-un moment în care contactele dintre cele două părți au fost reluate, dar rămân marcate de divergențe majore asupra condițiilor unui posibil acord.
Pentru Israel, dosarul nuclear iranian este legat direct de arhitectura de securitate regională, iar întâlnirea cu președintele american este prezentată ca un prilej de a influența parametrii negocierilor, inclusiv temele care ar trebui incluse pe agenda discuțiilor.
Oficiali iranieni și americani au purtat vineri discuții indirecte la Muscat, în Oman, pe tema programului nuclear iranian. Ambele părți au indicat că se așteaptă la o nouă rundă de discuții „în curând”, semnalând o continuare a canalului diplomatic.
Un diplomat regional, informat de Teheran despre discuții, a declarat pentru Reuters că Iranul a insistat asupra „dreptului său de a îmbogăți uraniu” și că în negocierile cu SUA nu au fost aduse în discuție capacitățile de rachete ale Teheranului. În același timp, oficiali iranieni au exclus includerea rachetelor pe agendă și au reiterat că Teheranul vrea recunoașterea dreptului de îmbogățire a uraniului.
Israelul transmite că o eventuală înțelegere nu ar trebui să se limiteze la componenta nucleară. Biroul lui Netanyahu a indicat explicit că, din perspectiva sa, negocierile trebuie să acopere și alte dosare considerate critice pentru securitatea regională.
„Prim-ministrul consideră că orice negocieri trebuie să includă limitarea rachetelor balistice și încetarea sprijinului pentru axa iraniană”, a declarat biroul lui Netanyahu într-un comunicat.
Diferența de abordare este relevantă pentru dinamica discuțiilor: în timp ce Teheranul respinge includerea programului de rachete, Israelul insistă că fără această componentă și fără reducerea sprijinului pentru aliații regionali ai Iranului, un acord ar rămâne incomplet din punct de vedere al riscurilor de securitate.
În perioada imediat următoare, atenția se mută pe două direcții: pe de o parte, dacă SUA și Iranul vor confirma calendarul unei noi runde de discuții; pe de altă parte, dacă întâlnirea Netanyahu–Trump va produce o poziționare mai fermă a Washingtonului privind includerea rachetelor și a influenței regionale a Iranului în pachetul de negociere.
Pentru piețe și mediul de afaceri, evoluția negocierilor contează prin efectele potențiale asupra riscului geopolitic în Orientul Mijlociu și, implicit, asupra energiei și rutelor comerciale. În acest stadiu, însă, informațiile disponibile indică mai degrabă conturarea liniilor roșii decât apropierea de un compromis.
Recomandate
Volodimir Zelenski susține că lipsa licențelor Patriot a blocat producția în Ucraina , ceea ce ar fi putut reduce dependența Europei de livrări limitate de rachete, potrivit Adevărul . Mesajul, transmis sâmbătă din Serbia, pune accentul pe un obstacol de reglementare și industrie de apărare: drepturile de producție (licențele) pentru un sistem american-cheie. Zelenski a afirmat că Ucraina ar fi putut produce deja sisteme Patriot „pentru toată lumea” dacă ar fi primit licențele necesare din partea SUA și a partenerilor europeni cu 3-4 ani în urmă. În lipsa acestora, Kievul rămâne dependent de livrări lunare, despre care spune că există prin acorduri, dar „cantitățile nu sunt suficiente”. De ce contează: licențele, un blocaj de reglementare cu efect direct în teren În logica prezentată de președintele ucrainean, problema nu ține doar de finanțare sau de capacități industriale, ci de aprobări și drepturi de producție care întârzie extinderea rapidă a ofertei. Zelenski a descris situația ca pe o întârziere birocratică („suntem ocupați cu hârtiile”), insistând că nu e vorba de formalități fără consecințe, ci de muniție reală. Ce spune Zelenski despre livrări și cine poate ajuta în Europa Liderul de la Kiev a indicat Germania și Polonia drept principalii parteneri europeni care pot furniza astfel de rachete, în timp ce țările nordice și Țările de Jos ar sprijini în cantități mai mici. El a mai spus că discută zilnic cu state europene sau din Orientul Mijlociu pentru a obține rachete suplimentare, „în afara pachetului american”. În același timp, Zelenski a evitat să ofere cifre privind volumele livrate, motivând că nu poate detalia aceste informații. Discuția cu Biden și așteptările legate de Trump Zelenski a declarat că a vorbit cu Joe Biden în 2022, „în primul an al războiului”, cerând o licență pentru Patriot, și că a solicitat licențe și altor parteneri europeni în primii ani ai conflictului, pe fondul unei producții pe care o descrie drept „foarte mică”. El a mai afirmat că președintele SUA, Donald Trump, „le va oferi licențele necesare”, fără a prezenta însă un calendar sau detalii despre forma acordurilor. Context: vizita în Serbia și posibile consecințe regionale Zelenski a ajuns în Serbia vineri, 7 august, în prima sa vizită în această țară de la invazia rusă din 2022. Adevărul notează că informația despre caracterul „inedit” al vizitei și despre context este atribuită Agerpres, iar Reuters este citată cu evaluarea că deplasarea ar putea duce „foarte probabil” la deteriorarea relației Serbiei cu Rusia, aliat tradițional și furnizor major de gaz. Potrivit aceleiași relatări, președintele sârb Aleksandr Vucic a spus că discuțiile vizează negocierile de aderare la UE și cooperarea economică și energetică. [...]
Acordul Iran–Oman pentru un nou traseu prin Ormuz riscă să nu deblocheze rapid comerțul cu petrol , deoarece Teheranul condiționează înțelegerea de absența „părților terțe” și susține că factorii de insecuritate rămân, potrivit HotNews . Iranul a anunțat miercuri că a ajuns la un acord cu Sultanatul Oman privind „un nou traseu” pentru tranzitul navelor prin Strâmtoarea Ormuz , după ce „coordonatele geografice” ale rutei au fost aprobate de ambele părți, conform declarațiilor purtătorului de cuvânt al ministerului iranian de externe, Esmail Baghaei, citat de agenția Irna. Oficialul iranian a spus că cele două state lucrează la o „declarație comună”, dar a introdus o condiție explicită: „Părțile terțe să nu vină să împiedice procesul”. De ce contează: Ormuz rămâne blocată, iar riscul operațional persistă De la reluarea ostilităților cu Statele Unite la începutul lunii iulie, Iranul „blochează din nou” Strâmtoarea Ormuz, rută strategică prin care, înainte de război, trecea „o cincime din comerțul mondial cu hidrocarburi”, potrivit aceleiași surse. În acest context, chiar și un acord tehnic cu Omanul nu garantează automat o trecere sigură și predictibilă pentru nave. Baghaei a susținut că, inclusiv în scenariul unui acord, tranzitul nu ar deveni „lipsit de riscuri”, deoarece „factorii care fac ca Strâmtoarea Ormuz să fie nesigură” ar veni „din partea Statelor Unite”. El a invocat blocada navală impusă de Washington ca represalii, precum și „alte acțiuni agresive și amenințătoare” împotriva Iranului și intereselor sale. Negocieri paralele și mesaje contradictorii SUA–Iran Președintele american Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că Teheranul ar dori un acord pentru redeschiderea rutei navale, însă Iranul neagă existența discuțiilor cu Washingtonul și indică drept alternativă o înțelegere cu Omanul. Vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat miercuri la Fox News că negocierile cu Iranul au fost dificile și că procesul va fi de durată: „Va fi complicat și va dura mult timp până se va ajunge la un acord”. Totodată, Trump a spus marți că strâmtoarea se va redeschide „foarte curând”, avertizând că, în caz contrar, Iranul ar urma să fie lovit „foarte puternic”, și a indicat că un acord ar putea fi încheiat până joi. Teheranul a negat însă orice discuție cu Washingtonul. (În context, HotNews trimite la un material anterior despre declarațiile lui Trump: HotNews .) Miza imediată: rute, taxe și dreptul mării Iranul nu vizează o revenire la situația de dinainte de război și permite, „deocamdată”, doar o singură rută, de-a lungul coastelor sale. În plus, Teheranul ia în calcul introducerea unor „taxe de serviciu”, idee respinsă de Statele Unite și de alte țări și care, potrivit sursei, contravine dreptului internațional al mării. Pe fondul tensiunilor, instituirea unei rute omaneze în luna iunie a provocat reacția Iranului și a fost urmată de „o serie de atacuri asupra navelor”, ceea ce amplifică incertitudinea pentru operatorii maritimi și pentru lanțurile de aprovizionare cu energie. [...]
Donald Trump a transmis că SUA își prioritizează refacerea stocurilor de armament , după ce Volodimir Zelenski a cerut din nou rachete Patriot și muniție cu rază lungă, potrivit Mediafax . Întrebat la Casa Albă dacă Washingtonul va răspunde solicitărilor Kievului, Trump a replicat: „Și noi vrem rachete”. Unghiul principal al mesajului este unul operațional: administrația americană sugerează că livrările suplimentare către Ucraina sunt condiționate de nevoia SUA de a-și reface propriile rezerve, după volumul mare de armament trimis în ultimii ani. De ce contează: semnal despre ritmul și condițiile sprijinului militar Trump a reluat criticile la adresa fostului președinte Joe Biden pentru amploarea ajutorului militar acordat Ucrainei. El a susținut că administrația precedentă ar fi furnizat armament și muniție în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei), ceea ce, în versiunea prezentată de Trump, ar fi contribuit la diminuarea stocurilor militare americane. „Biden i-a dat muniție în valoare de 300 de miliarde de dolari.” Ce cere Kievul și ce răspunde Casa Albă Pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete balistice asupra orașelor ucrainene, Zelenski încearcă să obțină sprijin suplimentar pentru apărarea antiaeriană, inclusiv sisteme Patriot și rachete cu rază lungă de acțiune. În plus, liderul ucrainean a cerut acordarea unei licențe care să permită producerea în Ucraina a rachetelor pentru sistemele Patriot. Casa Albă a transmis însă că nu a fost luată încă o decizie finală în această privință. „Nu suntem implicați direct în război” Întrebat despre atacurile asupra țintelor civile, Trump a insistat că SUA nu participă direct la conflict. „Nu suntem implicați. Suntem despărțiți de un ocean.” Totodată, el a afirmat că Rusia și Ucraina pierd, în medie, aproximativ 25.000 de oameni în fiecare lună, majoritatea militari, potrivit relatării citate de Mediafax. [...]
Escaladarea sancțiunilor SUA–China riscă să îngusteze agenda summitului Trump–Xi , chiar dacă o anulare rămâne, deocamdată, mai puțin probabilă, potrivit unei analize CNN . Cu puțin peste o lună înaintea vizitei așteptate a lui Xi Jinping în SUA, cele două economii revin la măsuri „ochi pentru ochi”, iar miza imediată este dacă discuțiile din septembrie vor mai putea livra o prelungire a armistițiului comercial și un cadru de gestionare a rivalității în inteligența artificială (IA). Washingtonul a introdus în ultimele săptămâni o serie de restricții: a interzis importurile de noi roboți umanoizi (în mare parte produși în China), a sancționat operatori chinezi de transport maritim acuzați că ar gestiona combustibil iranian, a adăugat peste 40 de firme chineze pe o listă de entități pentru presupuse încălcări ale drepturilor omului și a inclus două universități civile pe o listă neagră a Pentagonului. În paralel, SUA au amenințat cu sancțiuni împotriva unor companii chineze din zona IA. Beijingul a răspuns printr-un pachet pe care Ministerul Comerțului l-a prezentat drept „necesar” și „reținut”, dar care ridică costuri operaționale pentru companii și complică fluxurile comerciale. Măsurile anunțate includ: sancționarea a șapte firme americane; înăsprirea controalelor la export pentru drone și tehnologia aferentă către SUA; deschiderea unei investigații privind anumite echipamente de birou care rulează software străin; suspendarea unei proceduri accelerate prin care fabricile americane puteau certifica rapid produse (de exemplu, aparate electrice) pentru piața chineză. În centrul tensiunilor se află IA, un domeniu pe care ambele părți îl tratează tot mai mult ca pe o chestiune de securitate națională și competitivitate economică. Analiza notează că, în 18 luni, China a trecut de la a fi mult în urmă la a găzdui mai multe modele de IA care se apropie de liderii din Silicon Valley și câștigă utilizatori la nivel global. Oficiali ai administrației Trump și companii mari de IA au acuzat firme chineze că „distilează” modele americane de vârf, iar Washingtonul a amenințat cu sancțiuni invocând furtul de proprietate intelectuală; Beijingul contestă acuzațiile și cere SUA să renunțe la ceea ce numește o „mentalitate hegemonică”. Un punct de inflexiune ar putea fi dacă SUA merg mai departe cu sancțiuni legate de IA. George Chen, consultant la The Asia Group, avertizează că o eventuală interdicție pe criterii de securitate națională ar depăși piața americană și ar avea implicații globale: „Practic vorbiți despre SUA care încearcă să interzică modele chineze de IA pentru practici de afaceri în întreaga lume, și vorbiți despre o piață de trilioane de dolari… China nu va trata asta cu ușurință.” De ce contează pentru summit: „mecanism de gestionare a crizelor”, nu „recompensă” Potrivit observatorilor citați, Beijingul are stimulente să păstreze canalele de comunicare la nivel înalt cu Trump, perceput în cercurile chineze drept relativ mai „prietenos” față de China decât membri mai duri ai cabinetului său. Sun Chenghao, de la Universitatea Tsinghua, spune că China vrea să evite o spirală necontrolată de reacții înaintea summitului, dar avertizează că „reținerea” nu trebuie confundată cu acceptarea. În acest context, riscul principal pe termen scurt nu este neapărat anularea întâlnirii, ci o agendă mai îngustă și o capacitate redusă de a produce rezultate concrete, dacă apar noi măsuri americane considerate „linie roșie” la Beijing. Sun apreciază că diplomația la nivel de lideri este privită tot mai mult „ca un mecanism de limitare a crizelor, nu ca o recompensă pentru relații bune”, ceea ce face mai probabilă continuarea întâlnirii, dar cu obiective mai limitate. Ce instrumente mai are China și unde poate escalada Beijingul dispune de pârghii economice precum investigații și liste negre pentru companii sau persoane, folosite și în pachetul recent, însă până acum nu a vizat direct un gigant tech american. „Cartea” majoră rămâne controlul asupra aprovizionării globale cu pământuri rare procesate, bunuri strategice care au rămas o sursă de fricțiune în pofida unor acorduri comerciale de anul trecut. În același registru, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat la Fox Business că pământurile rare „nu circulă atât de liber pe cât ar putea”. Sun avertizează că, dacă Washingtonul extinde restricțiile către companii chineze majore din IA, impune controale mai largi asupra unor sectoare importante comercial sau continuă să adauge măsuri într-un ritm rapid, Beijingul ar putea concluziona că răspunsurile limitate nu mai descurajează și ar putea trece la instrumente „cu consecințe economice mai mari”. Ce urmează Cu peste o lună până la întâlnirea Trump–Xi, orice schimbare de ton poate influența nu doar dacă vizita are loc, ci și amploarea ei. În scenariul descris de sursă, chiar și în cazul unei noi escaladări, rezultatul mai probabil ar fi un summit cu obiective mai restrânse, concentrat pe prevenirea acumulării disputelor și pe evitarea reluării unei spirale descendente în relațiile bilaterale. [...]
Penuria de rachete riscă să blocheze opțiunile militare ale SUA și să împingă Pentagonul spre finanțări suplimentare , după ce președintele Donald Trump i-a cerut explicații secretarului apărării Pete Hegseth la o reuniune la Camp David , pe fondul îngrijorărilor privind epuizarea stocurilor, potrivit The Washington Post . Discuția ar fi avut loc în marja ședinței de vineri a Cabinetului, când Trump i-ar fi reproșat lui Hegseth că înțelesese că problema munițiilor „fusese rezolvată”, conform a două persoane familiarizate cu situația, citate de publicație sub protecția anonimatului. Miza, potrivit sursei, este una operațională: penuria extremă de muniție ar amenința să limiteze opțiunile militare ale SUA împotriva Iranului. Unul dintre motivele pentru care Trump s-ar fi abținut în ultimele zile de la atacuri masive suplimentare ar fi lipsa muniției, în special rachete ghidate cu rază lungă de acțiune și interceptori de apărare aeriană. În acest context, Trump a declarat luni că a ordonat și apoi a anulat „cel mai mare atac de după al Doilea Război Mondial”, în așteptarea unor noi negocieri privind Strâmtoarea Ormuz. Stocuri consumate rapid, refacere lentă Deși SUA au anunțat noi acorduri de producție pentru unele tipuri de muniție, inclusiv rachete de apărare aeriană Patriot, producția efectivă poate dura până la doi ani, iar o soluție imediată nu se întrevede, potrivit informațiilor citate. În prima lună de luptă, SUA ar fi lansat peste 850 de rachete de croazieră Tomahawk și ar fi folosit peste 1.000 de sisteme Patriot și Terminal High Altitude Area Defense (THAAD), conform relatărilor anterioare ale publicației. Un oficial american a mai declarat că, în primele săptămâni, SUA au folosit peste 1.300 de rachete balistice tactice. În plus, stocul de rachete ATACMS (rachete tactice cu rază scurtă, solicitate și de Ucraina) s-ar fi epuizat „în așa măsură, încât practic nu mai există niciuna”, potrivit uneia dintre persoanele familiarizate cu situația, care a invocat un material Reuters (linkul Reuters nu este furnizat în textul sursă). Efecte în lanț: Ucraina și schimbări de tactică Lipsa muniției defensive ar avea efecte dincolo de Orientul Mijlociu, în condițiile în care Ucraina rămâne fără sisteme de apărare aeriană, iar opțiunile de reaprovizionare din stocurile occidentale sunt limitate, ceea ce o expune atacurilor rusești de lungă distanță. Totodată, deficitul de interceptori ar modifica modul în care SUA decid folosirea muniției împotriva unei amenințări iminente, în funcție de traiectoria estimată și de faptul dacă amenințarea este sau nu „un factor”, a declarat oficialul american. Această schimbare de tactică ar fi fost relatată pentru prima dată de NBC News (fără URL în textul sursă). Dispută internă și reacții oficiale: „Știri false 100%” La Camp David, Hegseth s-ar fi apărat și ar fi pus lipsurile pe seama adjunctului său, Stephen Feinberg, acuzându-l că nu s-a asigurat că Trump este pe deplin informat, potrivit celor două surse citate. Casa Albă și Pentagonul contestă însă relatarea. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat: „Acestea sunt știri false 100%. Literalmente, nu s-a întâmplat niciodată. Iar președintele Trump are cea mai mare încredere în secretarul Hegseth.” La rândul său, purtătorul de cuvânt șef al Pentagonului, Sean Parnell, a spus: „Secretarul Hegseth nu a indus pe nimeni în eroare cu privire la stocul nostru de muniție și nu l-a învinuit pe secretarul adjunct Feinberg. Aceste afirmații despre stocurile epuizate, dezacordurile interne, poziția secretarului față de Iran sunt la fel de fictive.” Presiune bugetară: 67 mld. dolari suplimentar și un buget-record blocat Pe fondul consumului de muniție, Hegseth, Feinberg și generalul Dan Caine (președintele Comitetului Șefilor de Stat Major) au cerut Congresului 67 de miliarde de dolari (aprox. 308 miliarde lei) ca fonduri militare suplimentare pentru a acoperi costurile războiului cu Iranul și pentru refacerea stocurilor, descrisă ca nevoie „urgentă și necesară”. Republicanii din Senat nu au ajuns încă la un acord privind strategia pentru acest pachet. Separat, solicitarea generală a administrației pentru bugetul apărării pe următorul an fiscal este de 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6.900 miliarde lei) și include zeci de miliarde de dolari pentru construirea de rachete, dar propunerea este în impas din cauza opoziției democraților, ceea ce lasă Pentagonul fără o cale clară de refacere a stocurilor esențiale. [...]
Noua majoritate din Ungaria accelerează schimbarea conducerii statului : partidul de guvernământ Tisza l-a nominalizat pe fostul șef al Curții Supreme, András Baka, pentru funcția de președinte, într-o mișcare care vine după un amendament constituțional ce ar încheia mandatul actualului șef al statului, potrivit Antena 3 . Grupul parlamentar al Tisza a făcut nominalizarea pentru președinția Ungariei, iar, potrivit Reuters, Baka ar urma să fie ales marți de Parlament. Funcția de președinte este descrisă ca fiind în mare parte una ceremonială. Demersul este prezentat ca un gest simbolic al premierului Peter Magyar de a „demonta bastioanele de putere” ale fostului premier Viktor Orbán. Magyar susține că ar fi primit un mandat puternic din partea alegătorilor pentru a face aceste schimbări, conform aceleiași surse. Ce se schimbă procedural și de ce contează În Ungaria, președintele este ales de Parlament pentru un mandat de cinci ani, nu prin vot direct. Alegerea unui nou președinte are loc după ce Parlamentul a adoptat un amendament constituțional care prevede încetarea mandatului lui Tamás Sulyok, actualul șef al statului. Amendamentul a fost promovat de noua majoritate parlamentară condusă de Peter Magyar și este parte dintr-un demers mai larg de înlăturare din funcțiile-cheie a persoanelor asociate cu fostul guvern condus de Viktor Orbán. [...]
