Știri
Știri din categoria Externe
Benjamin Netanyahu urmează să se întâlnească miercuri cu Donald Trump la Washington, iar tema centrală este dosarul nuclear iranian, potrivit Știrile ProTV.
Biroul premierului israelian a anunțat că discuțiile de la Washington vor viza negocierile SUA–Iran, într-un moment în care contactele dintre cele două părți au fost reluate, dar rămân marcate de divergențe majore asupra condițiilor unui posibil acord.
Pentru Israel, dosarul nuclear iranian este legat direct de arhitectura de securitate regională, iar întâlnirea cu președintele american este prezentată ca un prilej de a influența parametrii negocierilor, inclusiv temele care ar trebui incluse pe agenda discuțiilor.
Oficiali iranieni și americani au purtat vineri discuții indirecte la Muscat, în Oman, pe tema programului nuclear iranian. Ambele părți au indicat că se așteaptă la o nouă rundă de discuții „în curând”, semnalând o continuare a canalului diplomatic.
Un diplomat regional, informat de Teheran despre discuții, a declarat pentru Reuters că Iranul a insistat asupra „dreptului său de a îmbogăți uraniu” și că în negocierile cu SUA nu au fost aduse în discuție capacitățile de rachete ale Teheranului. În același timp, oficiali iranieni au exclus includerea rachetelor pe agendă și au reiterat că Teheranul vrea recunoașterea dreptului de îmbogățire a uraniului.
Israelul transmite că o eventuală înțelegere nu ar trebui să se limiteze la componenta nucleară. Biroul lui Netanyahu a indicat explicit că, din perspectiva sa, negocierile trebuie să acopere și alte dosare considerate critice pentru securitatea regională.
„Prim-ministrul consideră că orice negocieri trebuie să includă limitarea rachetelor balistice și încetarea sprijinului pentru axa iraniană”, a declarat biroul lui Netanyahu într-un comunicat.
Diferența de abordare este relevantă pentru dinamica discuțiilor: în timp ce Teheranul respinge includerea programului de rachete, Israelul insistă că fără această componentă și fără reducerea sprijinului pentru aliații regionali ai Iranului, un acord ar rămâne incomplet din punct de vedere al riscurilor de securitate.
În perioada imediat următoare, atenția se mută pe două direcții: pe de o parte, dacă SUA și Iranul vor confirma calendarul unei noi runde de discuții; pe de altă parte, dacă întâlnirea Netanyahu–Trump va produce o poziționare mai fermă a Washingtonului privind includerea rachetelor și a influenței regionale a Iranului în pachetul de negociere.
Pentru piețe și mediul de afaceri, evoluția negocierilor contează prin efectele potențiale asupra riscului geopolitic în Orientul Mijlociu și, implicit, asupra energiei și rutelor comerciale. În acest stadiu, însă, informațiile disponibile indică mai degrabă conturarea liniilor roșii decât apropierea de un compromis.
Recomandate
Amenințarea lui Trump privind Strâmtoarea Hormuz ridică riscul unui șoc pe piața petrolului , într-un moment în care negocierile SUA–Iran din Elveția sunt deja tensionate, potrivit Libertatea . Președintele SUA, Donald Trump , a sugerat că Statele Unite ar putea „prelua controlul” asupra Strâmtorii Hormuz dacă nu se ajunge la un acord oficial cu Iranul, relatează CNN, citată de publicație. Hormuz este prezentată drept una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol, iar orice blocaj sau control militar în zonă ar putea destabiliza piețele energetice și financiare. Reacția Teheranului: „disperare” și avertisment militar Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a denunțat public „disperarea” Washingtonului și a respins eficiența amenințărilor americane, într-o postare pe platforma X. „Oare nu se gândesc niciodată că, dacă amenințările lor ar fi funcționat cu adevărat, nu ar fi ajuns astăzi la acest nivel de disperare?” În același mesaj, oficialul iranian a susținut că Teheranul nu se va lăsa intimidat la masa tratativelor și a avertizat că forțele armate iraniene sunt în stare de alertă pentru a răspunde la orice provocare în regiunea Golfului Persic. „Nu luăm absolut deloc în serios amenințările americanilor.” „Ar face bine să își măsoare cuvintele cu mare atenție. Forțele noastre armate sunt pregătite să le ofere un răspuns într-un mod complet diferit. Indiferent cât de mult vorbesc ei, noi suntem cei care trecem la acțiune.” Semnal mixt de la Washington: deschidere condiționată, în paralel cu retorica dură Pe fondul escaladării verbale, vicepreședintele SUA, JD Vance, a transmis înaintea reuniunii la nivel înalt cu delegația Iranului că Washingtonul este dispus să „transforme în mod fundamental” relațiile bilaterale cu Teheranul, descriind discuțiile drept fără precedent la acest nivel. „Niciodată până acum conducerea iraniană și cea americană nu s-au mai întâlnit la un nivel atât de înalt.” Potrivit declarațiilor citate, deschiderea SUA vine însă cu condiții: Iranul ar trebui să renunțe la rolul de factor de instabilitate regională și să ofere garanții pe termen lung că nu va dezvolta arme nucleare. De ce contează economic În logica prezentată de publicație, miza imediată este riscul ca o confruntare sau o militarizare a Strâmtorii Hormuz să afecteze fluxurile de petrol și, implicit, prețurile energiei. În acest context, evoluția negocierilor din Elveția și tonul declarațiilor publice rămân elemente-cheie pentru percepția de risc din piețe. [...]
Donald Trump semnalează deschidere pentru înăsprirea sancțiunilor pe energia rusă , după ce, în privat, l-a îndemnat pe Volodîmîr Zelenski să acționeze „mai curajos” față de Rusia, relatează Meduza , citând mai multe surse media și oficiali ucraineni. Potrivit Kyiv Independent , care invocă un oficial ucrainean de rang înalt, Trump ar fi spus că „nu crede” că Vladimir Putin „va face ceva fără presiune”. În același context, oficiali americani nu au confirmat direct că Trump sprijină lovituri ucrainene cu rază lungă pe teritoriul Rusiei, dar au indicat că președintele SUA ar susține ideea de „pace prin forță” (abordare care mizează pe descurajare și presiune militară pentru a obține concesii la masa negocierilor). Presiune militară ca premisă pentru „diplomație reală” Conform RBC-Ukraine , Trump ar considera că presiunea militară exercitată de Ucraina este cea care împinge Rusia spre condițiile în care „diplomația reală” devine posibilă. G7: apreciere pentru loviturile în adâncimea Rusiei și discuții despre sancțiuni energetice Financial Times scrie, citând doi oameni familiarizați cu discuțiile, că la ultima rundă de conversații de la summitul G7 de la mijlocul lunii iunie Trump ar fi fost „extrem de impresionat și încurajat” de campania Ucrainei de lovituri cu rază lungă asupra unor ținte din interiorul Rusiei și i-ar fi spus lui Zelenski că l-au impresionat succesele recente ale forțelor armate ucrainene. În același cadru, Trump ar fi fost de acord și cu întărirea sancțiunilor împotriva sectorului energetic rusesc, potrivit aceleiași publicații. Meduza nu oferă detalii despre calendar, instrumente sau amploarea măsurilor discutate. Context: efecte raportate în Crimeea Într-un scurt context de pe front, Meduza notează că Ucraina a anunțat intensificarea loviturilor, iar forțele ucrainene au declarat că au distrus unul dintre cele trei poduri care leagă Crimeea de continent; pe peninsulă ar fi apărut întreruperi de electricitate și lipsă de benzină. Aceste informații nu sunt însoțite, în materialul citat, de confirmări independente. [...]
Transcrierea audierii lui Bill Gates în Congres reaprinde riscul reputațional pentru liderii de business care au avut legături cu Jeffrey Epstein , după ce miliardarul a declarat că nu a interacționat cu victimele, dar admite că „ar fi putut fi în prezența” unora dintre ele, potrivit CNN , care citează transcriptul unui interviu cu ușile închise al Comisiei de Supraveghere a Camerei Reprezentanților , făcut public marți. Gates a susținut, în interviul voluntar desfășurat pe Capitol Hill la începutul lunii, că relația sa de trei ani cu Epstein a fost „strict profesională” și că nu a fost martor și nu a participat la vreo conduită sexuală ilegală. Totuși, congresmanul democrat Robert Garcia a arătat că investigația comisiei indică faptul că unii angajați ai lui Epstein au fost, la rândul lor, abuzați, ceea ce face dificil pentru Gates să excludă complet posibilitatea de a fi fost în preajma unor victime. „Este un punct foarte bun”, a spus Gates, adăugând: „Aș fi putut fi în prezența victimelor.” De ce contează: ancheta Congresului și efectul de „due diligence” reputațional Cazul revine în prim-plan în contextul anchetei în desfășurare a comisiei, care a cerut mărturia lui Gates după ce publicarea, în acest an, a unor documente suplimentare de către Departamentul de Justiție a ridicat noi întrebări despre legăturile unor persoane influente cu Epstein. Pentru mediul de afaceri, episodul ilustrează cum relațiile „profesionale” cu actori controversați pot genera consecințe reputaționale și presiune publică, inclusiv ani mai târziu, odată cu apariția de noi documente și audieri. Ce reiese din transcript: presiuni, e-mailuri și ruptura din 2014 În depoziție, Gates a descris cum Epstein ar fi încercat să folosească informații despre viața sa personală – inclusiv infidelitatea în căsnicie – pentru a-l presa. După ce a rupt legăturile cu Epstein în 2014, Gates a relatat un episod în care Epstein i-a trimis un e-mail cerând „rambursare” pentru cheltuieli legate de o femeie cu care Gates ar fi avut o relație. „I-am comunicat persoanei mele-cheie, principală, de la Gates Ventures, Larry Cohen, că nu vom plăti nimic”, a declarat Gates. Gates a spus că a fost prezentat lui Epstein în 2011 de Dr. Boris Nikolic, un angajat de încredere, despre care crede că i-ar fi spus lui Epstein despre două dintre aventurile extraconjugale ale lui Gates. Ancheta a insistat și pe alte posibile relații, argumentând că ar fi relevant pentru a stabili dacă au existat alte legături cu Epstein, însă Gates și avocații săi au contestat această linie de întrebări. În același context, Gates a menționat existența unor e-mailuri „draft” pe care Epstein pare să și le fi scris sieși în 2013, cu acuzații grafice și neverificate la adresa lui Gates, pe care acesta le-a catalogat drept false. Gates a mai spus că nu a avut o boală cu transmitere sexuală, dar că „este posibil” să-i fi comunicat lui Nikolic că era îngrijorat că ar putea avea una. Context: Gates știa de condamnarea lui Epstein, dar a continuat contactul Gates a declarat că, la momentul întâlnirii din 2011, știa că Epstein avea o „condamnare penală” „de natură sexuală”, dar a urmărit totuși o relație profesională, deoarece Epstein susținea că poate strânge miliarde de dolari pentru sănătatea globală. Gates a spus că regretă că a ignorat reputația lui Epstein în căutarea unei oportunități filantropice care, în final, nu s-a materializat și că a evitat invitațiile pe insulă sau la evenimente sociale, tocmai din cauza condamnării. Totodată, Gates a afirmat că i se pare „confuz” modul în care Epstein și-a acumulat averea și a remarcat dimensiunea apartamentului acestuia din New York, despre care a spus că era una dintre cele mai „spațioase” locuințe din Manhattan pe care le-a văzut. Mărturia asistentei lui Epstein și legătura cu Trump Comisia a publicat marți și transcriptul audierii lui Lesley Groff, asistenta de lungă durată a lui Epstein, disponibil aici . Groff l-a descris pe fostul ei șef drept un „maestru manipulator” și a spus că nu știa despre crimele lui. Ea a mai declarat că l-a conectat telefonic pe Epstein cu Donald Trump (pe atunci cetățean privat) de mai multe ori, pe parcursul a 10 ani, fără să știe conținutul conversațiilor; Trump a negat de mult timp orice faptă ilegală legată de Epstein și acuzațiile de conduită sexuală necorespunzătoare. Groff a spus că a crezut că persoanele pe care le programa pentru masaje erau terapeuți și a descris aranjamentele ca pe o relație de tip „contractor independent”. Ea a afirmat că a încetat să mai facă regulat astfel de programări în 2008, când Epstein a executat aproximativ un an de închisoare în Florida, însă democrații din comisie au contestat această susținere, invocând programări ulterioare anului 2008. Transcriptul audierii lui Gates este disponibil aici . CNN notează că a solicitat puncte de vedere de la reprezentanții lui Gates și ai lui Groff. [...]
Vladimir Putin condiționează negocierile de pace de revenirea la draftul de la Istanbul 2022 , un cadru care ar impune Ucrainei limitări militare și renunțarea la obiectivul NATO, potrivit HotNews . Miza practică este că „disponibilitatea” Moscovei vine legată de o arhitectură de securitate care ar redesena statutul strategic al Ucrainei și ar implica garanții din partea unor puteri occidentale și a Chinei. Ce prevede cadrul invocat de Putin Potrivit Kyiv Post (citat de HotNews), Putin spune că Rusia este gata pentru discuții de pace „pe baza drafturilor de acord” negociate la Istanbul în 2022, în primele luni ale invaziei la scară largă. Conform aceleiași surse, propunerea atribuită Moscovei ar include, pentru Kiev: renunțarea la aspirația de aderare la NATO; restricții privind prezența armamentului și a trupelor străine pe teritoriul Ucrainei; reducerea efectivelor militare la 85.000 de persoane. În schimb, Rusia, SUA, Regatul Unit, Franța și China ar urma să ofere garanții de securitate, iar Moscova s-ar retrage de pe teritoriile ucrainene ocupate, cu excepția Peninsulei Crimeea. Totodată, zone din regiunile Donețk și Lugansk ar urma să fie negociate separat, potrivit relatării. Rolul lui Trump în ecuație: „pace prin putere” și presiune asupra Moscovei Kyiv Independent relatează că Donald Trump i-ar fi spus în privat lui Volodimir Zelenski să acționeze „mai îndrăzneț”, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt. Același oficial a afirmat că Trump nu ar crede „cu adevărat” că Putin va face ceva fără presiune, în contextul întâlnirii Trump–Zelenski din 16 iunie, din marja Summitului G7 . Oficiali americani au evitat să confirme dacă Trump susține explicit atacuri ucrainene pe teritoriul Rusiei, însă au indicat că liderul american vede puterea ca element esențial. Un oficial al SUA a declarat: „Președintele crede în pace prin putere.” De ce insistă Zelenski pe o întâlnire față în față și ce șanse are Kyiv Independent mai notează că Zelenski susține de ani de zile că doar Putin are autoritatea de a opri războiul, însă Kremlinul a evitat constant o întâlnire directă într-o țară neutră, sugerând în schimb ca liderul ucrainean să vină la Moscova. Potrivit unor oficiali ucraineni, echipa lui Zelenski ar fi ajuns la concluzia că Putin ar avea mai greu să refuze o invitație venită de la Trump. În discuția din 16 iunie, Zelenski i-ar fi propus lui Trump să îl „aducă” pe Putin în America, idee despre care oficialul ucrainean a spus că „lui Donald i-a plăcut”. Oficiali americani familiarizați cu discuțiile au confirmat pentru Kyiv Independent că propunerea a existat, dar au avertizat că, în „viitorul apropiat”, nu este de așteptat un summit de acest tip. [...]
Donald Trump condiționează sprijinul SUA în NATO de „reciprocitate”, sugerând că Washingtonul ar putea să nu vină în ajutorul unor aliați dacă aceștia solicită asistență, pe fondul nemulțumirii că nu i-au susținut operațiunea militară împotriva Iranului , potrivit Economica . Declarațiile au fost făcute luni, în Biroul Oval, în timpul unui schimb cu presa. Trump a invocat costurile suportate de SUA și a susținut că, atunci când Washingtonul ar cere „un pic de ajutor”, aliații ar refuza. „Am cheltuit toţi aceşti bani. Iar apoi, când vrem să avem poate un pic de ajutor pentru un lucru mic (…) ei spun nu, preferăm să nu ajutăm.” În același context, președintele american a adăugat că o astfel de poziție ar putea fi reciprocă, sugerând că SUA ar putea răspunde la fel în situații viitoare. „Este o prostie să spui asta, pentru că şi noi le putem spune acelaşi lucru, şi chiar am putea să o facem.” De ce contează: semnal de risc pentru predictibilitatea angajamentelor de securitate Mesajul ridică semne de întrebare privind predictibilitatea sprijinului american în cadrul NATO, într-un moment în care alianța se bazează pe principiul apărării colective. În plan economic, orice percepție de slăbire a garanțiilor de securitate poate amplifica incertitudinea pentru statele membre, inclusiv prin presiuni pentru creșterea cheltuielilor de apărare și prin reevaluarea riscurilor în regiune. Ce urmează: summit NATO în iulie, în Turcia Trump urmează să participe la summitul celor 32 de state membre NATO, programat în Turcia, în luna iulie. Potrivit materialului, declarațiile sale vin pe fondul nemulțumirii legate de lipsa sprijinului aliaților pentru operațiunea militară americană împotriva Iranului. [...]
Relaxarea condițiilor de intrare pentru Iran la CM 2026 reduce presiunea logistică asupra echipei , după ce autoritățile americane au permis lotului să ajungă la Seattle cu două zile înaintea meciului decisiv cu Egiptul, potrivit news . Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a anunțat marți că, pentru al treilea meci al Iranului de la Seattle (Washington), programat pe 26 iunie, echipa va putea intra în Statele Unite cu două zile înainte de partidă. Totuși, concesia vine cu o condiție: iranienii rămân obligați să plece în ziua în care se încheie meciul. De ce contează: pregătire mai bună înaintea unui meci cu miză sportivă Decizia schimbă un element operațional important pentru Iran, care a reclamat că a fost dezavantajat de la începutul turneului din cauza restricțiilor de intrare. Până acum, echipei i s-a permis să ajungă în SUA doar cu o zi înaintea celor două meciuri anterioare de la Los Angeles. Un purtător de cuvânt al echipei iraniene a confirmat că lotul va pleca miercuri din Tijuana, orașul mexican unde a fost bazat pe durata Cupei Mondiale, pentru a pregăti meciul de vineri împotriva Egiptului. Partida este descrisă ca fiind crucială, Iranul urmând să joace pentru un loc în 16-imi. Context: Iranul a renunțat la ideea unui apel la FIFA După remiza 0-0 cu Belgia, antrenorul Amir Ghalenoei și-a felicitat jucătorii pentru că au reușit „două meciuri fără înfrângere, în ciuda provocărilor logistice”. Înaintea meciului, el a mai spus că federația iraniană a decis, în cele din urmă, să nu depună un apel la FIFA împotriva restricțiilor impuse de SUA, deși luase în calcul această opțiune săptămâna trecută. [...]
