Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Netanyahu și Trump s-au întâlnit la...

Netanyahu și Trump s-au întâlnit la Washington - discuții axate pe strategia față de Iran în context regional tensionat

Întâlnire între liderii Israelului și SUA pentru discuții strategice.

Benjamin Netanyahu urmează să se întâlnească miercuri cu Donald Trump la Washington, iar tema centrală este dosarul nuclear iranian, potrivit Știrile ProTV.

Întâlnirea Netanyahu–Trump și miza negocierilor cu Iranul

Biroul premierului israelian a anunțat că discuțiile de la Washington vor viza negocierile SUA–Iran, într-un moment în care contactele dintre cele două părți au fost reluate, dar rămân marcate de divergențe majore asupra condițiilor unui posibil acord.

Pentru Israel, dosarul nuclear iranian este legat direct de arhitectura de securitate regională, iar întâlnirea cu președintele american este prezentată ca un prilej de a influența parametrii negocierilor, inclusiv temele care ar trebui incluse pe agenda discuțiilor.

Ce s-a discutat la Muscat și unde se blochează dialogul

Oficiali iranieni și americani au purtat vineri discuții indirecte la Muscat, în Oman, pe tema programului nuclear iranian. Ambele părți au indicat că se așteaptă la o nouă rundă de discuții „în curând”, semnalând o continuare a canalului diplomatic.

Un diplomat regional, informat de Teheran despre discuții, a declarat pentru Reuters că Iranul a insistat asupra „dreptului său de a îmbogăți uraniu” și că în negocierile cu SUA nu au fost aduse în discuție capacitățile de rachete ale Teheranului. În același timp, oficiali iranieni au exclus includerea rachetelor pe agendă și au reiterat că Teheranul vrea recunoașterea dreptului de îmbogățire a uraniului.

Poziția Israelului: rachetele și „axa iraniană” trebuie incluse

Israelul transmite că o eventuală înțelegere nu ar trebui să se limiteze la componenta nucleară. Biroul lui Netanyahu a indicat explicit că, din perspectiva sa, negocierile trebuie să acopere și alte dosare considerate critice pentru securitatea regională.

„Prim-ministrul consideră că orice negocieri trebuie să includă limitarea rachetelor balistice și încetarea sprijinului pentru axa iraniană”, a declarat biroul lui Netanyahu într-un comunicat.

Diferența de abordare este relevantă pentru dinamica discuțiilor: în timp ce Teheranul respinge includerea programului de rachete, Israelul insistă că fără această componentă și fără reducerea sprijinului pentru aliații regionali ai Iranului, un acord ar rămâne incomplet din punct de vedere al riscurilor de securitate.

Ce urmează și de ce contează

În perioada imediat următoare, atenția se mută pe două direcții: pe de o parte, dacă SUA și Iranul vor confirma calendarul unei noi runde de discuții; pe de altă parte, dacă întâlnirea Netanyahu–Trump va produce o poziționare mai fermă a Washingtonului privind includerea rachetelor și a influenței regionale a Iranului în pachetul de negociere.

Pentru piețe și mediul de afaceri, evoluția negocierilor contează prin efectele potențiale asupra riscului geopolitic în Orientul Mijlociu și, implicit, asupra energiei și rutelor comerciale. În acest stadiu, însă, informațiile disponibile indică mai degrabă conturarea liniilor roșii decât apropierea de un compromis.

Recomandate

Articole pe același subiect

Francesca Albanese discutând despre impactul planului lui Trump asupra Gaza.
Externe08 feb. 2026

Planul lui Trump pentru Gaza riscă să amplifice haosul în regiune - avertisment al unui raportor ONU privind stabilitatea

Planul lui Donald Trump pentru Gaza riscă să amplifice haosul în regiune , avertizează un raportor al ONU, subliniind impactul negativ asupra stabilității teritoriilor palestiniene. Potrivit Digi24 , Francesca Albanese, raportorul special al ONU pentru teritoriile palestiniene ocupate, critică dur inițiativa administrației Trump, descriind-o ca fiind o formă de „anarhie ridicată la rang de sistem”. Albanese consideră că planul nu contribuie la o soluție pașnică, ci perpetuează epurarea etnică sub o nouă formă diplomatică. Ea propune formarea unei coaliții alternative la Consiliul pentru Pace, susținând că respectarea dreptului internațional este esențială pentru pace. În opinia sa, „planul de a reconstrui Gaza pe gropi comune, pe o scenă a crimei, fără a ține cont de drepturile de proprietate sau de ceea ce a fost distrus... este anarhie ridicată la rang de sistem”. Raportorul ONU pledează pentru consolidarea mecanismelor de justiție internațională și își îndreaptă atenția către Grupul de la Haga, o alianță internațională formată de state din Sudul Global, care își propune să coordoneze acțiuni legale și diplomatice pentru respectarea dreptului internațional în conflictul israeliano-palestinian. „Soluția o creează alte țări, cum ar fi Grupul de la Haga. Și sper sincer ca Spania să se alăture acestui grup în martie, deoarece este necesar să se creeze o coaliție împotriva acestui «Consiliu pentru Pace» și să se readucă discuția la nivelul Națiunilor Unite”, a declarat Albanese . Albanese observă o schimbare în conștiința globală față de conflictul din Gaza, subliniind că tragedia a evidențiat „pedagogia colonială latentă” și a mobilizat acțiuni împotriva „tiraniei ultracapitaliste” care afectează și alte regiuni, precum Sudanul și Congo. Ea avertizează asupra polarizării globale între susținătorii și oponenții genocidului, menționând că „nu există cale de mijloc: fie ești împotriva lui și te manifești ca atare, fie riști să fii complice prin acțiune sau omisiune”. În ciuda sancțiunilor impuse de guvernul SUA împotriva ei, Albanese rămâne dedicată misiunii sale, subliniind importanța acțiunii colective împotriva impunității și a continuării luptei pentru drepturile palestinienilor. [...]

Iranul amenință cu atacuri asupra bazelor SUA din Orientul Mijlociu.
Externe07 feb. 2026

Iranul avertizează: va ataca bazele SUA din regiune în cazul unui atac american

Iranul avertizează că va lovi bazele SUA din Orientul Mijlociu dacă va fi atacat, potrivit Reuters . Mesajul a fost transmis sâmbătă de ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, care a insistat că o eventuală ripostă nu ar trebui interpretată ca un atac asupra statelor care găzduiesc aceste baze. Declarațiile vin pe fondul reluării contactelor diplomatice indirecte dintre Teheran și Washington pe tema nucleară, după discuții pe care ambele părți le-au descris drept pozitive, vineri, în Oman. Araqchi a spus postului Al Jazeera din Qatar că nu a fost stabilită încă o dată pentru următoarea rundă, în timp ce președintele american Donald Trump a indicat că negocierile ar putea avea loc la începutul săptămânii viitoare. Poziția Iranului rămâne însă strict delimitată: Teheranul susține că acceptă discuții doar despre dosarul nuclear și respinge extinderea agendei către programul de rachete sau către sprijinul pentru grupări armate din regiune. În același timp, Trump a cerut Iranului să renunțe la îmbogățirea uraniului, proces care poate deschide calea către obținerea materialului necesar pentru o armă nucleară, și să oprească dezvoltarea rachetelor balistice. Iranul neagă de multă vreme că ar urmări militarizarea programului nuclear. „Orice dialog necesită renunțarea la amenințări și presiune. (Teheranul) discută doar problema sa nucleară ... Nu discutăm nicio altă problemă cu SUA”, a spus el. În argumentația Teheranului, îmbogățirea uraniului este un drept ce trebuie recunoscut, iar includerea programului de rachete pe masa negocierilor ar lăsa Iranul vulnerabil, în special în fața Israelului. Reuters amintește că, după ce SUA au bombardat în iunie instalații nucleare iraniene, Teheranul a afirmat că a oprit activitatea de îmbogățire a uraniului, iar răspunsul său a inclus un atac cu rachete asupra unei baze americane din Qatar. În cazul unui nou atac american, Araqchi a indicat că reacția ar putea fi similară, subliniind că țintele ar fi bazele SUA din regiune, nu statele vecine care le găzduiesc. [...]

Parada militară cu rachete nucleare în fața clădirilor istorice din Moscova.
Externe05 feb. 2026

Rusia și SUA au convenit să prelungească ultimul tratat nuclear - acord realizat cu doar câteva ore înainte de expirare oficială

Rusia și SUA au convenit să mențină limitele New START după expirare , în timp ce încearcă să negocieze un nou acord care să includă și China, potrivit Adevărul . Înțelegerea de principiu a venit cu doar câteva ore înainte ca tratatul să expire, pe fondul temerilor că dispariția lui ar elimina orice plafon asupra celor mai mari două arsenale nucleare din lume. Din perspectiva viitorului acord, miza centrală devine poziția Beijingului. Președintele american Donald Trump s-a declarat favorabil păstrării unor limite, dar insistă ca China să fie adusă la masa negocierilor. Beijingul respinge, cel puțin în forma actuală, această idee, invocând diferența de dimensiune dintre arsenalul său și cele ale SUA și Rusiei. „Capacitățile nucleare ale Chinei sunt de o cu totul altă scară”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, adăugând că Beijingul „nu va participa, în acest stadiu, la negocieri privind dezarmarea nucleară”. Potrivit textului, discuțiile ruso-americane sunt încă în desfășurare, iar un proiect de înțelegere există, însă nu a fost aprobat formal de Donald Trump și Vladimir Putin . Un oficial american a confirmat că tratatul va expira „din punct de vedere juridic”, iar prelungirea nu va fi oficializată imediat; cu toate acestea, Washingtonul și Moscova ar fi convenit să respecte în continuare prevederile și să negocieze un tratat care să le înlocuiască. În ecuația în care SUA condiționează „controlul real al armelor” de participarea Chinei, iar China refuză, se conturează câteva puncte de fricțiune, relevante pentru arhitectura viitorului acord: SUA vor un cadru trilateral (SUA–Rusia–China) pentru limitarea armelor nucleare. China susține că arsenalul său este „incomparabil mai mic” decât al SUA și Rusiei și nu acceptă, „în acest stadiu”, negocieri de dezarmare. În același timp, China își extinde arsenalul mai rapid decât orice alt stat, adăugând aproximativ 100 de focoase pe an din 2023, potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), menționat de publicație. Contextul politic rămâne complicat. Informația despre prelungirea de principiu apare după discuții purtate de emisarii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, cu oficiali ruși, în marja negocierilor legate de războiul din Ucraina, la Abu Dhabi. În paralel, Kremlinul a transmis semnale contradictorii: cu o zi înainte, Vladimir Putin a spus că Rusia nu se va mai considera „legată” de limitele nucleare, iar joi purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că „ce se va întâmpla mai departe depinde de evoluția evenimentelor”. New START, semnat în 2010, limita fiecare parte la 1.550 de focoase nucleare și 700 de rachete și bombardiere desfășurate și operaționale și includea inspecții la fața locului, suspendate din 2020. În februarie 2023, Rusia și-a suspendat participarea, fără a se retrage oficial. În lipsa unui succesor, presiunea se mută acum pe formula următoare: dacă Washingtonul condiționează acordul de implicarea Chinei, iar Beijingul refuză, negocierile riscă să se blocheze exact în punctul pe care SUA îl consideră esențial. [...]

Ali Khamenei salutând, în contextul discuțiilor nucleare cu SUA.
Externe05 feb. 2026

Trump îl avertizează pe Khamenei înaintea discuțiilor nucleare - Opțiunea militară rămâne pe masă

Donald Trump l-a avertizat pe ayatollahul Ali Khamenei că „ar trebui să fie foarte îngrijorat” , înaintea discuțiilor nucleare programate, pe fondul unor semnale că Washingtonul ia în calcul inclusiv o intervenție militară, potrivit Jewish Insider . Mesajul vine în contextul reluării contactelor diplomatice cu Teheranul, dar și al unor incidente recente în regiune care mențin tensiunile ridicate. „Aș spune că ar trebui să fie foarte îngrijorat, da, ar trebui să fie”, i-a spus Trump postului NBC News, întrebat dacă liderul suprem iranian ar trebui să fie preocupat. „După cum știți, ei negociază cu noi.” Întâlnirea dintre oficiali americani și iranieni este programată vineri, în Oman, lucru confirmat miercuri de ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi. Iranul a cerut mutarea discuțiilor din Turcia și insistă ca agenda să rămână limitată la dosarul nuclear, în timp ce SUA încearcă să o extindă și către capabilitățile balistice ale Teheranului și sprijinul pentru grupări aliate din regiune. În paralel, mai mulți lideri arabi și musulmani ar fi făcut demersuri pe lângă administrația Trump pentru ca Washingtonul să nu se retragă din discuții după cererile iraniene privind schimbarea locului și formatului; un oficial american a declarat pentru Axios că administrația „le-a spus arabilor că vom face întâlnirea dacă ei insistă”, dar a adăugat că sunt „foarte sceptici”. În pofida canalului diplomatic, sursa notează că opțiunea militară rămâne explicit pe masă. Experți citați de Jewish Insider arată că intervenția militară este încă luată în calcul, iar evoluțiile din teren alimentează această posibilitate: marți, un avion de vânătoare american F-35 a doborât o dronă iraniană în apropierea portavionului USS Abraham Lincoln , în Marea Arabiei, iar ulterior, în aceeași zi, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice ar fi încercat să oprească și să urce la bordul unui petrolier comercial sub pavilion american în Strâmtoarea Hormuz, înainte ca un distrugător american să intervină și să escorteze nava. Într-un interviu la „Megyn Kelly Show”, vicepreședintele JD Vance a rezumat linia administrației: Trump „va încerca să obțină ce poate prin mijloace non-militare, dar dacă simte că opțiunea militară este singura opțiune, o va alege”. Pe fundal, imaginile din satelit publicate săptămâna trecută de Planet Labs PBC au alimentat speculațiile privind o eventuală relansare a programului nuclear iranian după loviturile americane din iunie asupra mai multor situri. Trump a confirmat că Iranul „se gândea să înceapă un nou sit într-o altă parte a țării”, dar a susținut că SUA „au aflat” despre acest plan și a avertizat direct asupra consecințelor, inclusiv prin trimiterea din nou a bombardierelor B-2 „înapoi” pentru „a face treaba din nou”, dacă Teheranul își continuă ambițiile nucleare. În același registru, președintele a reiterat că poziția administrației privind sprijinul pentru protestatarii iranieni „nu s-a schimbat”, afirmând: „I-am susținut”. [...]

Zelenski discută despre pierderile militare și nevoile armatei ucrainene.
Externe05 feb. 2026

Zelenski estimează 800.000 de soldați necesari pentru cucerirea estului Ucrainei - o miză majoră pentru forțele Moscovei în conflictul actual

Volodimir Zelenski spune că Rusia ar avea nevoie de încă 800.000 de soldați pentru a cuceri militar estul Ucrainei, într-o estimare făcută pe fondul discuțiilor diplomatice care încearcă să oprească războiul, potrivit Digi24 , care citează Reuters și AFP. Declarațiile au fost date într-un interviu preînregistrat pentru postul France 2 și difuzat miercuri. În același context, președintele Ucrainei a prezentat și bilanțul oficial al pierderilor militare ucrainene, afirmând că „numărul oficial al soldaților uciși pe câmpul de luptă – fie profesioniști, fie recruți – este de 55.000”. Zelenski a adăugat că există, pe lângă acest bilanț, un „număr mare de persoane” considerate oficial dispărute. Estimarea privind costul uman al unei ofensive ruse în est este formulată în termeni direcți și include o proiecție de timp și ritm operațional. „Pentru a cuceri estul Ucrainei i-ar costa încă 800.000 de cadavre. Le va trebui cel puţin doi ani, cu un avans foarte lent. În opinia mea, nu vor rezista atât de mult.” Declarațiile vin în momentul în care, la Abu Dhabi , s-a deschis o nouă rundă de negocieri „în prezenţa americanilor”, menită să găsească o cale de încetare a războiului. La scurt timp după debut, Kremlinul a reiterat cereri către Ucraina, inclusiv retragerea din regiunea Donețk, ceea ce, potrivit sursei, alimentează îndoielile privind șansele de succes ale demersului diplomatic aflat în derulare de luni de zile. Zelenski a legat, totodată, perspectiva negocierilor de rolul Washingtonului și de pârghiile economice și militare ale SUA, insistând că „nu poate exista niciun compromis” privind suveranitatea Ucrainei. În acest cadru, el a susținut că „ Putin se teme doar de Trump ” și a argumentat că președintele american ar putea menține presiunea asupra Moscovei prin sancțiuni, economie și transferuri de armament către Ucraina, fără implicarea directă a armatei americane. [...]

Oficiali iranieni și omanezi sosesc la Muscat pentru negocieri nucleare.
Externe05 feb. 2026

Mutarea negocierilor nucleare de la Istanbul la Muscat reflectă concesia SUA față de cererea Iranului - contextul este unul tensionat în regiune

Negocierile nucleare SUA–Iran se reiau vineri, 6 februarie, la Muscat , după un blocaj legat de locul și formatul discuțiilor, notează Turkiye Today . Confirmarea a venit de la un oficial al Casei Albe, iar ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a anunțat pe rețelele sociale că întâlnirea este programată „în jurul orei 10:00” în capitala Omanului. „Negocierile nucleare cu Statele Unite sunt programate să aibă loc la Muscat, în jurul orei 10:00 vineri. Sunt recunoscător fraților noștri omanezi pentru că au făcut toate aranjamentele necesare”, a scris Araghchi. Reluarea discuțiilor marchează o schimbare de direcție după disputa de miercuri, când Teheranul a cerut mutarea negocierilor din Istanbul în Oman și trecerea de la un format multilateral la unul bilateral. Potrivit sursei, un oficial american de rang înalt a descris atunci poziția Washingtonului drept un ultimatum, afirmând că SUA ar fi transmis Iranului că „este asta sau nimic”, iar răspunsul ar fi fost „Ok, atunci nimic”. Mutarea la Muscat înseamnă, în practică, acceptarea locației preferate de Iran, în locul întâlnirii planificate inițial la Istanbul, unde ar fi urmat să participe și țări din Orientul Mijlociu ca observatori. Omanul este prezentat ca un teren neutru, cu o tradiție de a facilita contacte diplomatice discrete între Washington și Teheran, ceea ce reduce presiunea publică și crește șansele de a evita escaladarea. Rămâne însă neclar dacă formatul va fi strict bilateral, așa cum a cerut Iranul, sau dacă va include o formă de participare a observatorilor. În plus, diferențele de agendă persistă: Iranul ar dori limitarea discuțiilor la dosarul nuclear, în timp ce SUA și partenerii regionali insistă și pe alte teme, precum rachetele balistice și activitățile regionale ale Teheranului. Miza imediată este menținerea canalului diplomatic într-un moment în care, potrivit relatării, au existat avertismente privind „alte opțiuni” în lipsa unui progres rapid, pe fondul amenințărilor repetate cu acțiuni militare. Administrația Trump ar fi consolidat prezența militară în zona Golfului, iar discuțiile de la Muscat sunt prezentate ca o încercare de a preveni ca impasul politic să se transforme într-o criză de securitate. Din partea SUA, echipa ar urma să fie condusă de emisarul Casei Albe Steve Witkoff, iar Iranul va fi reprezentat de Abbas Araghchi . [...]