Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Coreea de Nord convoacă congresul...

Coreea de Nord convoacă congresul Partidului Muncitorilor - Kim Jong Un își prezintă planul pe cinci ani

Kim Jong Un discutând despre planurile de dezvoltare ale Coreei de Nord.

Coreea de Nord va convoca la final de februarie congresul partidului, unde Kim Jong Un urmează să prezinte direcțiile de politică internă și externă pentru următorii cinci ani, relatează Mediafax. Potrivit materialului, anunțul a fost făcut de presa de stat, iar reuniunea este descrisă ca o conferință politică majoră a Partidului Muncitorilor, aflat la putere.

Congresul, organizat anterior în 2016 și 2021, are loc după ani în care Phenianul și-a accelerat programul nuclear și balistic și și-a aprofundat relațiile cu Moscova pe fondul războiului din Ucraina, evoluții care au amplificat tensiunile cu Statele Unite și Coreea de Sud, potrivit AP, citată de Mediafax. Agenția oficială Korean Central News Agency a transmis că biroul politic s-a reunit sub supravegherea lui Kim și a decis ca reuniunea să aibă loc la sfârșitul lunii februarie, fără a preciza o dată exactă sau agenda detaliată.

Mass-media de stat a evidențiat pretinsele sale realizări, atribuind „leadershipului său nemuritor” consolidarea capacităților militare ale țării și promovarea dezvoltării naționale.

Miza politică a congresului este setarea obiectivelor majore pentru următorul ciclu de guvernare, atât pe plan economic, cât și în zona de securitate. Textul indică faptul că semnalele recente din activitatea publică a lui Kim (inspecții la teste de armament, vizite la baze militare și proiecte economice) sugerează o dublare a eforturilor pentru dezvoltare economică prin „autosustenabilitate” și mobilizare în masă, concomitent cu planuri de extindere a capacităților armatei, inclusiv modernizarea armamentului convențional și integrarea lui cu forțele nucleare.

Pe plan extern, congresul ar putea consolida o linie mai asertivă, bazată pe relații mai strânse cu Moscova și Beijing și pe o abordare adversară față de Coreea de Sud, în logica unui „nou război rece”, potrivit experților citați în articol. În relația cu Washingtonul, Mediafax notează că nu este clar dacă Phenianul este dispus să reia dialogul, după deteriorarea negocierilor în 2019 și după ce Kim a respins propunerile de dialog ale lui Donald Trump de la începutul celui de-al doilea mandat, în ianuarie 2025, insistând ca SUA să renunțe la condiția denuclearizării ca prealabil pentru discuții.

Tag-uri:partidul muncitorilor coreenirelatii moscova beijingcoreea de nordkim jong untensiuni sua coreea de sudprogram nuclearcongresul partidului
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursămediafax.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Întâlnire între liderii Israelului și SUA pentru discuții strategice.
Externe08 feb. 2026

Netanyahu și Trump s-au întâlnit la Washington - discuții axate pe strategia față de Iran în context regional tensionat

Benjamin Netanyahu urmează să se întâlnească miercuri cu Donald Trump la Washington , iar tema centrală este dosarul nuclear iranian, potrivit Știrile ProTV . Întâlnirea Netanyahu–Trump și miza negocierilor cu Iranul Biroul premierului israelian a anunțat că discuțiile de la Washington vor viza negocierile SUA–Iran, într-un moment în care contactele dintre cele două părți au fost reluate, dar rămân marcate de divergențe majore asupra condițiilor unui posibil acord. Pentru Israel, dosarul nuclear iranian este legat direct de arhitectura de securitate regională, iar întâlnirea cu președintele american este prezentată ca un prilej de a influența parametrii negocierilor, inclusiv temele care ar trebui incluse pe agenda discuțiilor. Ce s-a discutat la Muscat și unde se blochează dialogul Oficiali iranieni și americani au purtat vineri discuții indirecte la Muscat, în Oman, pe tema programului nuclear iranian. Ambele părți au indicat că se așteaptă la o nouă rundă de discuții „în curând”, semnalând o continuare a canalului diplomatic. Un diplomat regional, informat de Teheran despre discuții, a declarat pentru Reuters că Iranul a insistat asupra „dreptului său de a îmbogăți uraniu” și că în negocierile cu SUA nu au fost aduse în discuție capacitățile de rachete ale Teheranului. În același timp, oficiali iranieni au exclus includerea rachetelor pe agendă și au reiterat că Teheranul vrea recunoașterea dreptului de îmbogățire a uraniului. Poziția Israelului: rachetele și „axa iraniană” trebuie incluse Israelul transmite că o eventuală înțelegere nu ar trebui să se limiteze la componenta nucleară. Biroul lui Netanyahu a indicat explicit că, din perspectiva sa, negocierile trebuie să acopere și alte dosare considerate critice pentru securitatea regională. „Prim-ministrul consideră că orice negocieri trebuie să includă limitarea rachetelor balistice și încetarea sprijinului pentru axa iraniană”, a declarat biroul lui Netanyahu într-un comunicat. Diferența de abordare este relevantă pentru dinamica discuțiilor: în timp ce Teheranul respinge includerea programului de rachete, Israelul insistă că fără această componentă și fără reducerea sprijinului pentru aliații regionali ai Iranului, un acord ar rămâne incomplet din punct de vedere al riscurilor de securitate. Ce urmează și de ce contează În perioada imediat următoare, atenția se mută pe două direcții: pe de o parte, dacă SUA și Iranul vor confirma calendarul unei noi runde de discuții; pe de altă parte, dacă întâlnirea Netanyahu–Trump va produce o poziționare mai fermă a Washingtonului privind includerea rachetelor și a influenței regionale a Iranului în pachetul de negociere. Pentru piețe și mediul de afaceri, evoluția negocierilor contează prin efectele potențiale asupra riscului geopolitic în Orientul Mijlociu și, implicit, asupra energiei și rutelor comerciale. În acest stadiu, însă, informațiile disponibile indică mai degrabă conturarea liniilor roșii decât apropierea de un compromis. [...]

Francesca Albanese discutând despre impactul planului lui Trump asupra Gaza.
Externe08 feb. 2026

Planul lui Trump pentru Gaza riscă să amplifice haosul în regiune - avertisment al unui raportor ONU privind stabilitatea

Planul lui Donald Trump pentru Gaza riscă să amplifice haosul în regiune , avertizează un raportor al ONU, subliniind impactul negativ asupra stabilității teritoriilor palestiniene. Potrivit Digi24 , Francesca Albanese, raportorul special al ONU pentru teritoriile palestiniene ocupate, critică dur inițiativa administrației Trump, descriind-o ca fiind o formă de „anarhie ridicată la rang de sistem”. Albanese consideră că planul nu contribuie la o soluție pașnică, ci perpetuează epurarea etnică sub o nouă formă diplomatică. Ea propune formarea unei coaliții alternative la Consiliul pentru Pace, susținând că respectarea dreptului internațional este esențială pentru pace. În opinia sa, „planul de a reconstrui Gaza pe gropi comune, pe o scenă a crimei, fără a ține cont de drepturile de proprietate sau de ceea ce a fost distrus... este anarhie ridicată la rang de sistem”. Raportorul ONU pledează pentru consolidarea mecanismelor de justiție internațională și își îndreaptă atenția către Grupul de la Haga, o alianță internațională formată de state din Sudul Global, care își propune să coordoneze acțiuni legale și diplomatice pentru respectarea dreptului internațional în conflictul israeliano-palestinian. „Soluția o creează alte țări, cum ar fi Grupul de la Haga. Și sper sincer ca Spania să se alăture acestui grup în martie, deoarece este necesar să se creeze o coaliție împotriva acestui «Consiliu pentru Pace» și să se readucă discuția la nivelul Națiunilor Unite”, a declarat Albanese . Albanese observă o schimbare în conștiința globală față de conflictul din Gaza, subliniind că tragedia a evidențiat „pedagogia colonială latentă” și a mobilizat acțiuni împotriva „tiraniei ultracapitaliste” care afectează și alte regiuni, precum Sudanul și Congo. Ea avertizează asupra polarizării globale între susținătorii și oponenții genocidului, menționând că „nu există cale de mijloc: fie ești împotriva lui și te manifești ca atare, fie riști să fii complice prin acțiune sau omisiune”. În ciuda sancțiunilor impuse de guvernul SUA împotriva ei, Albanese rămâne dedicată misiunii sale, subliniind importanța acțiunii colective împotriva impunității și a continuării luptei pentru drepturile palestinienilor. [...]

Zelenski discută despre propunerea economică a Rusiei pentru SUA.
Externe08 feb. 2026

Zelenski afirmă că Rusia a propus SUA un acord economic de 12 trilioane de dolari - pachetul identificat de serviciile de informații în contextul tensiunilor geopolitice

Rusia a oferit Statelor Unite un pachet de cooperare economică în valoare de 12 trilioane de dolari , a declarat sâmbătă președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Această propunere, denumită „pachetul Dmitriev”, a fost identificată de serviciile de informații ucrainene, informează Digi24 . Propunerea economică a fost prezentată de Kirill Dmitriev, negociatorul rus și conducătorul fondului suveran de investiții al Rusiei, în cadrul unor întâlniri cu oficiali americani în SUA. Zelenski a menționat că oferta ar putea reprezenta un pachet de cooperare economică între America și Rusia, însă nu a precizat când au avut loc aceste întâlniri. Această inițiativă vine în contextul în care Moscova încearcă să îmbunătățească relațiile cu administrația americană, condusă de președintele Donald Trump, în timp ce Ucraina și Rusia continuă să concureze pentru sprijinul Washingtonului. În același timp, SUA presează pentru o soluție diplomatică în regiune. „Serviciile de informații mi-au arătat așa-numitul „pachet Dmitriev” pe care l-a prezentat în SUA – acesta se ridică la aproximativ 12 trilioane de dolari”, a declarat președintele ucrainean. Valoarea propunerii economice este de peste patru ori mai mare decât produsul intern brut al Rusiei estimat pentru anul 2025. Acest aspect subliniază importanța și amploarea inițiativei economice propuse de Moscova. În noiembrie, Axios a publicat o propunere de pace în 28 de puncte, redactată de Dmitriev și Steve Witkoff, un trimis al lui Trump. Aceasta includea măsuri pentru ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei și lansarea unor parteneriate economice pe termen lung, în ciuda opoziției Kievului. Zelenski a subliniat că orice acorduri economice bilaterale între SUA și Rusia nu trebuie să afecteze interesele naționale ale Ucrainei. El a avertizat că astfel de acorduri nu ar trebui să fie în detrimentul intereselor ucrainene, mai ales dacă acestea afectează teritoriile sau poporul ucrainean. În cadrul aceleiași conferințe de presă, Zelenski a dezvăluit că termenul limită stabilit de Casa Albă pentru un acord de pace între Kiev și Moscova este iunie 2026, deși discuțiile sunt încă în impas în ceea ce privește controlul teritorial. [...]

Peisaj urban din Gaza, între ruine și câmpuri verzi.
Externe08 feb. 2026

Gaza, între zgârie-nori și moloz – planuri occidentale contestate de palestinieni

Reconstrucția Gazei este subiectul unor planuri ambițioase propuse de Israel, SUA și mai multe entități internaționale, dar viitorul regiunii rămâne incert din cauza dimensiunii dezastrului și lipsei consensului local privind implicarea populației palestiniene în aceste inițiative. Potrivit Digi24 , enclavei i se pregătește o transformare radicală, cu zgârie-nori, orașe inteligente și infrastructură modernă, în contrast puternic cu ruinele actuale. Reconstrucția Gazei este prezentată diferit în funcție de actorii implicați. Guvernul israelian a lansat în 2024 „Planul Gaza 2035” , care include o zonă de liber schimb între El-Arish (Egipt) și Sderot (Israel), o autostradă de mare viteză, platforme petroliere, ferme solare și stații de desalinizare. SUA au propus în 2025 un plan similar, numit „Gaza Reconstitution, Economic Acceleration and Transformation Trust”, care urmărește dezvoltarea de orașe inteligente bazate pe AI, într-un model de guvernare în care Gaza ar fi gestionată temporar de Washington. Jared Kushner, la Forumul Economic de la Davos, a promovat această viziune, descriind Gaza ca o viitoare „Riviera a Orientului Mijlociu”. Aceste viziuni sunt criticate pentru excluderea populației palestiniene din procesul de planificare , ceea ce le conferă un caracter autoritar și chiar neocolonial. De exemplu, planul american prevede jetoane digitale pentru cei care au pierdut terenuri și locuințe, în locul unei despăgubiri convenționale, și oferă plăți de 5.000 de dolari pentru cei care aleg să părăsească Gaza, măsuri pe care ONG-uri din SUA le califică drept tentativă de expulzare în masă. În opoziție cu aceste abordări, planul „Phoenix”, lansat în februarie 2025, a fost elaborat cu participarea palestinienilor din Gaza, Cisiordania și diaspora. Acesta pune accent pe reconstrucția socială și culturală , conservarea clădirilor existente și implicarea comunității locale într-un proces de refacere pe cel puțin cinci ani. Un alt actor, Al Habtoor Group din Emiratele Arabe Unite, a propus o reconstrucție tehnocratică în cinci ani, cu 70% din proprietate acordată palestinienilor, dar fără o integrare clară a acestora în luarea deciziilor. În realitate, însă, toate aceste planuri se confruntă cu o provocare logistică imensă : în Fâșia Gaza se estimează existența a 61 de milioane de tone de moloz, iar ONU avertizează că doar curățarea acestuia ar putea dura până la 20 de ani. Comparativ, reconstrucția centrului istoric din Varșovia, după distrugerile celui de-al doilea război mondial, a durat patru decenii. Un element-cheie lipsă din majoritatea planurilor este consultarea și reprezentarea populației locale. Istoria reconstrucției postbelice arată că succesul vine din implicarea celor afectați , după modelul Planului Marshall, care a implicat activ comunitățile în reconstrucția Europei postbelice. Fără un astfel de consens democratic și participativ, toate aceste viziuni riscă să rămână simple exerciții de propagandă, sau mai grav, să înlocuiască o traumă cu alta . [...]

Oameni strânși în jurul unei clădiri distruse în Gaza.
Externe07 feb. 2026

Peste 72.000 de palestinieni uciși în Gaza – bilanțul ministerului sănătății după 4 luni de ofensivăOfensiva Israelului în Gaza a făcut peste 72.000 de morți – armistițiul, ignorat în teren

Bilanțul victimelor din Gaza a depășit 72.000 de morți , de la începutul ofensivei israeliene lansate în octombrie 2023, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății din Fâșia Gaza, citat de AGERPRES . Numai în ultimele trei luni, de la intrarea în vigoare a unui presupus armistițiu la 10 octombrie, au fost uciși 576 de palestinieni, dintre care peste 115 sunt copii și femei, iar alți peste 1.500 au fost răniți. Ofensiva Israelului continuă în pofida încetării focului mediate de Statele Unite, iar forțele israeliene controlează în prezent mai mult de jumătate din teritoriul Fâșiei Gaza. Armata israeliană desfășoară zilnic raiduri și bombardamente în zone dens populate, invocând operațiuni împotriva membrilor Hamas sau a „suspecților”, notează AGERPRES. Situația umanitară în enclava palestiniană este descrisă ca fiind devastatoare, pe fondul distrugerii infrastructurii, al accesului limitat la apă, electricitate și ajutoare, dar și al atacurilor continue. Nu există deocamdată un bilanț confirmat independent al victimelor, însă cifrele anunțate de autoritățile palestiniene sunt cele mai ridicate de la începutul conflictului. În lipsa unui progres diplomatic real și cu un armistițiu încălcat frecvent, criza din Gaza rămâne una dintre cele mai grave din Orientul Mijlociu în ultimele decenii, fără perspective imediate de oprire a violențelor. [...]

Iranul amenință cu atacuri asupra bazelor SUA din Orientul Mijlociu.
Externe07 feb. 2026

Iranul avertizează: va ataca bazele SUA din regiune în cazul unui atac american

Iranul avertizează că va lovi bazele SUA din Orientul Mijlociu dacă va fi atacat, potrivit Reuters . Mesajul a fost transmis sâmbătă de ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, care a insistat că o eventuală ripostă nu ar trebui interpretată ca un atac asupra statelor care găzduiesc aceste baze. Declarațiile vin pe fondul reluării contactelor diplomatice indirecte dintre Teheran și Washington pe tema nucleară, după discuții pe care ambele părți le-au descris drept pozitive, vineri, în Oman. Araqchi a spus postului Al Jazeera din Qatar că nu a fost stabilită încă o dată pentru următoarea rundă, în timp ce președintele american Donald Trump a indicat că negocierile ar putea avea loc la începutul săptămânii viitoare. Poziția Iranului rămâne însă strict delimitată: Teheranul susține că acceptă discuții doar despre dosarul nuclear și respinge extinderea agendei către programul de rachete sau către sprijinul pentru grupări armate din regiune. În același timp, Trump a cerut Iranului să renunțe la îmbogățirea uraniului, proces care poate deschide calea către obținerea materialului necesar pentru o armă nucleară, și să oprească dezvoltarea rachetelor balistice. Iranul neagă de multă vreme că ar urmări militarizarea programului nuclear. „Orice dialog necesită renunțarea la amenințări și presiune. (Teheranul) discută doar problema sa nucleară ... Nu discutăm nicio altă problemă cu SUA”, a spus el. În argumentația Teheranului, îmbogățirea uraniului este un drept ce trebuie recunoscut, iar includerea programului de rachete pe masa negocierilor ar lăsa Iranul vulnerabil, în special în fața Israelului. Reuters amintește că, după ce SUA au bombardat în iunie instalații nucleare iraniene, Teheranul a afirmat că a oprit activitatea de îmbogățire a uraniului, iar răspunsul său a inclus un atac cu rachete asupra unei baze americane din Qatar. În cazul unui nou atac american, Araqchi a indicat că reacția ar putea fi similară, subliniind că țintele ar fi bazele SUA din regiune, nu statele vecine care le găzduiesc. [...]