Știri
Știri din categoria Externe
Coreea de Nord va convoca la final de februarie congresul partidului, unde Kim Jong Un urmează să prezinte direcțiile de politică internă și externă pentru următorii cinci ani, relatează Mediafax. Potrivit materialului, anunțul a fost făcut de presa de stat, iar reuniunea este descrisă ca o conferință politică majoră a Partidului Muncitorilor, aflat la putere.
Congresul, organizat anterior în 2016 și 2021, are loc după ani în care Phenianul și-a accelerat programul nuclear și balistic și și-a aprofundat relațiile cu Moscova pe fondul războiului din Ucraina, evoluții care au amplificat tensiunile cu Statele Unite și Coreea de Sud, potrivit AP, citată de Mediafax. Agenția oficială Korean Central News Agency a transmis că biroul politic s-a reunit sub supravegherea lui Kim și a decis ca reuniunea să aibă loc la sfârșitul lunii februarie, fără a preciza o dată exactă sau agenda detaliată.
Mass-media de stat a evidențiat pretinsele sale realizări, atribuind „leadershipului său nemuritor” consolidarea capacităților militare ale țării și promovarea dezvoltării naționale.
Miza politică a congresului este setarea obiectivelor majore pentru următorul ciclu de guvernare, atât pe plan economic, cât și în zona de securitate. Textul indică faptul că semnalele recente din activitatea publică a lui Kim (inspecții la teste de armament, vizite la baze militare și proiecte economice) sugerează o dublare a eforturilor pentru dezvoltare economică prin „autosustenabilitate” și mobilizare în masă, concomitent cu planuri de extindere a capacităților armatei, inclusiv modernizarea armamentului convențional și integrarea lui cu forțele nucleare.
Pe plan extern, congresul ar putea consolida o linie mai asertivă, bazată pe relații mai strânse cu Moscova și Beijing și pe o abordare adversară față de Coreea de Sud, în logica unui „nou război rece”, potrivit experților citați în articol. În relația cu Washingtonul, Mediafax notează că nu este clar dacă Phenianul este dispus să reia dialogul, după deteriorarea negocierilor în 2019 și după ce Kim a respins propunerile de dialog ale lui Donald Trump de la începutul celui de-al doilea mandat, în ianuarie 2025, insistând ca SUA să renunțe la condiția denuclearizării ca prealabil pentru discuții.
Recomandate
Kim Jong-un își reafirmă sprijinul militar pentru Rusia într-un mesaj către Vladimir Putin transmis de Ziua Victoriei, un semnal care consolidează axa Moscova–Phenian în plin război din Ucraina și complică suplimentar calculele de securitate din regiune, potrivit Libertatea . Liderul nord-coreean l-a felicitat pe Putin pentru aniversarea victoriei asupra Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial, o zi cu miză politică majoră pentru Kremlin, și a transmis că relația cu Rusia rămâne o „prioritate maximă” pentru Coreea de Nord. Mesajul vine după ce Phenianul a trimis mii de soldați să lupte alături de armata rusă, relatează Reuters. Mesajul: „prioritate maximă” și obligații din tratat În mesajul către liderul rus, Kim Jong-un a reafirmat că parteneriatul cu Moscova este tratat drept „prioritate maximă” și a invocat respectarea obligațiilor asumate prin tratatul semnat între cele două țări, potrivit agenției oficiale nord-coreene KCNA. Rusia și Coreea de Nord au semnat în 2024 un „ Tratat de parteneriat strategic cuprinzător ”, în timpul vizitei lui Vladimir Putin la Phenian. Pactul include și o clauză de apărare reciprocă. La începutul lunii aprilie, cele două state au semnat și un acord de cooperare pentru combaterea a ceea ce numesc „dezinformare” răspândită de „numeroșii lor dușmani”. Dincolo de declarații: trupe nord-coreene în sprijinul Rusiei Alianța nu a rămas la nivel politic. Coreea de Nord a trimis aproximativ 14.000 de soldați să lupte alături de forțele ruse în zona Kursk, în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Oficiali sud-coreeni, ucraineni și occidentali au declarat că trupele nord-coreene au suferit pierderi grele; potrivit acestora, peste 6.000 de soldați nord-coreeni ar fi fost uciși în luptă. În același context, sursa citată menționează că soldații nord-coreeni ar fi primit ordin să se arunce în aer dacă sunt pe cale să devină prizonieri. Contextul Zilei Victoriei: paradă restrânsă și armistițiu de trei zile Mesajul a fost transmis în ziua în care Rusia marchează Ziua Victoriei, iar parada de la Moscova a fost una dintre cele mai restrânse din ultimii ani, pe fondul temerilor privind un posibil atac ucrainean. Totodată, Rusia și Ucraina au confirmat vineri că au convenit asupra unui armistițiu de trei zile, anunțat de președintele american Donald Trump. Încetarea focului ar urma să fie în vigoare între 9 și 11 mai. [...]
Lista de felicitări publicată de Kremlin arată cât de mult s-a îngustat cercul de sprijin diplomatic al Moscovei , într-un moment în care parada de „Ziua Victoriei” a fost scurtată pe fondul războiului din Ucraina și al riscului de atacuri cu drone, potrivit Focus . Kremlinul a organizat parada militară de la Moscova, iar presa apropiată autorităților ruse a publicat lista liderilor și statelor care au transmis mesaje de felicitare. Informațiile despre această listă sunt atribuite de Focus agenției ruse de stat Tass. Cine apare pe listă și ce semnal transmite Pe lista celor care l-au felicitat pe Vladimir Putin se află, între alții, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić. Conform relatării, Vučić i-a înmânat în ajunul paradei ambasadorului Rusiei la Belgrad, Alexander Botsan-Kharchenko, o scrisoare de felicitare pentru „Ziua Victoriei”. Un caz aparte este cel al premierului slovac Robert Fico , prezent la Moscova ca „singurul șef de guvern dintr-un stat UE” care a făcut deplasarea la aniversarea victoriei URSS asupra Germaniei naziste „în urmă cu 81 de ani”. Totuși, el nu a participat la parada din Piața Roșie, iar acasă a fost criticat dur de opoziție, potrivit aceleiași surse. Ce țări și entități sunt menționate Potrivit Tass, citată de Focus, au mai transmis felicitări: Coreea de Nord, Bahrain, Pakistan, Nicaragua și Emiratele Arabe Unite; Kârgâzstan și Turkmenistan (din spațiul fost sovietic); Abhazia și Osetia de Sud, două teritorii georgiene ocupate de Rusia; Belarus, prin liderul său, Aleksandr Lukașenko. Coreea de Nord: mesaj politic și prezență la paradă Focus notează că liderul nord-coreean Kim Jong Un i-a trimis lui Putin o scrisoare în care laudă veteranii de război și transmite felicitări pentru „a 81-a aniversare a victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei”. Totodată, Coreea de Nord ar fi trimis și soldați la paradă, care, potrivit articolului, a fost „puternic scurtată” din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și a posibilelor atacuri ucrainene cu drone. Context: tot mai puțini invitați din Occident În același material se arată că, spre deosebire de anii în care la eveniment participau lideri occidentali (sunt menționați Angela Merkel și George Bush), după invazia Rusiei în Ucraina „aproape că nu mai vin oaspeți din Occident” la Moscova. [...]
Escaladarea din sudul Libanului și tensiunile din Strâmtoarea Hormuz cresc riscul de șocuri pe rutele energetice , în timp ce Washingtonul așteaptă răspunsul Teheranului la un plan american de încheiere a războiului, aflat în ziua 72, relatează Al Jazeera . Israelul a lovit sâmbătă cel puțin 24 de persoane într-un val de atacuri în Liban, deși un armistițiu intrat în vigoare luna trecută „pare să se mențină” între Iran și SUA, în pofida unor ciocniri navale în apropierea Strâmtorii Hormuz. Avioane israeliene au vizat peste 10 localități din sudul Libanului, iar armata israeliană a anunțat că a lovit în weekend peste 40 de „situri de infrastructură” aparținând Hezbollah . Pe fondul acestei dinamici, SUA așteaptă răspunsul Iranului la cea mai recentă propunere de a pune capăt războiului SUA–Israel împotriva Iranului. Președintele american Donald Trump a spus vineri târziu că se aștepta să primească răspunsul „în acea noapte”, însă până duminică Teheranul nu transmisese un răspuns, potrivit informațiilor prezentate. Strâmtoarea Hormuz: incidente maritime și primele tranzite de LNG din Qatar de la începutul războiului În zona Strâmtorii Hormuz, un vrachier a raportat că a fost lovit de un „proiectil necunoscut” la 23 de mile nautice (aprox. 43 km) nord-est de Doha, potrivit United Kingdom Maritime Trade Operations. Totodată, datele MarineTraffic indică faptul că un petrolier din Qatar care transportă gaz natural lichefiat (LNG) a traversat strâmtoarea în drum spre Pakistan și se afla duminică în Golful Oman. Călătoria este descrisă drept primul tranzit al unei nave qatareze de LNG prin Hormuz de când SUA și Israel au lansat războiul pe 28 februarie. Marea Britanie a mai anunțat că va trimite un distrugător în Orientul Mijlociu înaintea oricărei misiuni internaționale de protejare a navigației în Strâmtoarea Hormuz, o inițiativă care ar urma să fie condusă de Regatul Unit și Franța și separată de desfășurarea militară americană din regiune. Mesaje de descurajare și măsuri de securitate în Golf În Iran, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a amenințat că va viza obiective americane din Orientul Mijlociu și „nave inamice” dacă petrolierele sale sunt atacate, potrivit presei iraniene. Separat, un purtător de cuvânt al armatei iraniene a avertizat că orice țară care aplică sancțiunile SUA împotriva Teheranului va „întâmpina cu siguranță dificultăți” la trecerea prin Strâmtoarea Hormuz, potrivit agenției Tasnim. În Golf, Bahrain a anunțat sâmbătă arestarea a 41 de persoane despre care spune că fac parte dintr-un grup afiliat IRGC, iar Emiratele Arabe Unite au transmis „solidaritate deplină” cu Bahrainul în acest caz. Diplomație: Pakistan, Qatar și Rusia, pe fundalul așteptării răspunsului Iranului Șeful armatei pakistaneze, feldmareșalul Asim Munir, a declarat că Islamabadul își va continua eforturile de mediere între SUA și Iran. În paralel, premierul Qatarului s-a întâlnit cu secretarul de stat american Marco Rubio, iar anterior cu vicepreședintele JD Vance, discuțiile vizând securitatea regională și eforturile de detensionare. În același timp, președintele Rusiei, Vladimir Putin, și-a exprimat disponibilitatea ca Moscova să supravegheze transferul și depozitarea stocului de uraniu îmbogățit al Iranului. Sudul Libanului: armistițiu fragil și presiune pentru acces umanitar Hezbollah a anunțat că a lovit duminică un buldozer israelian D9 în zona Khallat Raj, în apropiere de Deir Siryan, în sudul Libanului. La nivel european, comisarul UE pentru managementul crizelor, Hadja Lahbib, a cerut creșterea accesului umanitar în sudul Libanului, unde ostilitățile continuă în pofida armistițiului, subliniind că ajutorul „este pregătit”, dar nu ajunge suficient de des la cei care au nevoie. În Israel, zeci de persoane au protestat la Tel Aviv împotriva guvernului Netanyahu și a operațiunilor militare din sudul Libanului, în timp ce Ministerul de Externe israelian a anunțat deportarea a doi activiști despre care spune că au fost „răpiți” de pe o flotilă cu destinația Gaza. Ce contează pentru economie și transporturi Din informațiile disponibile, tabloul combină două elemente cu impact direct asupra riscului operațional în regiune: intensificarea loviturilor în sudul Libanului și semnale de insecuritate maritimă în proximitatea Strâmtorii Hormuz, punct critic pentru transporturile de energie. În acest context, rămâne esențial răspunsul Teheranului la planul SUA, care ar putea influența dacă tensiunile se reduc sau se prelungesc. [...]
Mărturia din procesul OpenAI readuce în prim-plan riscurile de guvernanță și conflict de interese într-un ecosistem în care liderii din tehnologie combină influența corporativă cu relații personale greu de separat, potrivit Antena 3 . Într-un tribunal federal din Oakland (California), Shivon Zilis , fostă membră a boardului OpenAI, a vorbit despre relația neobișnuită cu Elon Musk și despre contextul în care au ajuns să aibă patru copii, pe fondul procesului prin care Musk încearcă să blocheze transformarea OpenAI într-o companie cu scop lucrativ . Zilis și Musk au depus mărturie în dosarul care vizează schimbarea structurii OpenAI, iar declarațiile ei conturează o relație personală care s-a intersectat cu poziții de conducere în companii din același cerc: Zilis l-a cunoscut pe Musk după ce acesta a devenit consilier la OpenAI în 2016 și a ocupat ulterior funcții de conducere și la Tesla și Neuralink. Ce a spus Shivon Zilis în instanță Potrivit mărturiei, în 2020 Musk i-a propus să îi doneze spermă, după ce ea i-a spus că își dorește să devină mamă. „Îmi doream foarte mult să fiu mamă, iar Elon mi-a făcut această ofertă în acea perioadă și am acceptat” Zilis a mai declarat că Musk îi încuraja pe cei din jur să aibă copii și observase că ea nu avea încă o familie. Ea a spus și că avusese o relație scurtă cu Musk cu aproximativ un deceniu înainte, însă în 2020 nu mai existau legături romantice între ei. Totodată, a invocat probleme de sănătate care i-ar fi schimbat planurile și ar fi determinat-o să renunțe la ideea unei familii „tradiționale”. Confidențialitate și implicații pentru conducerea OpenAI Un element relevant pentru guvernanța organizației este faptul că, inițial, cei doi ar fi convenit ca paternitatea lui Musk pentru primii doi copii să rămână „strict confidențială”, iar rolul lui în viața copiilor „nu urma neapărat să fie unul activ”. Ulterior, Zilis a spus că Musk participă activ la viața celor patru copii, iar familia petrece împreună câteva ore în fiecare săptămână. Zilis a afirmat că acordul de confidențialitate ar fi fost și motivul pentru care nu i-a spus imediat lui Sam Altman că gemenii născuți în 2021 erau copiii lui Musk. După ce informația a devenit cunoscută, Altman și președintele OpenAI, Greg Brockman, ar fi dorit ca Zilis să rămână în board, iar relațiile ar fi rămas bune cel puțin până în 2023. Zilis a părăsit consiliul de administrație în martie 2023, în perioada în care Musk lansa xAI, companie de inteligență artificială care dezvoltă un chatbot concurent pentru ChatGPT. Miza economică: trecerea OpenAI la model cu scop lucrativ și controlul Procesul readuce în discuție vechi dezbateri despre transformarea OpenAI într-o companie cu scop lucrativ, pe care conducerea o considera necesară încă din 2017 pentru a putea atrage investiții de „miliarde de dolari”, potrivit documentelor prezentate în instanță. În același dosar, emailuri prezentate în tribunal ar indica faptul că Musk ar fi dorit mai mult control asupra OpenAI, inclusiv locuri suplimentare în board și chiar integrarea companiei în Tesla. Într-un schimb de mesaje citat în instanță, Zilis ar fi scris că o astfel de mutare „ar rezolva imediat problema finanțării”. În final, Musk și ceilalți cofondatori (Sam Altman, Greg Brockman și Ilya Sutskever) nu ar fi ajuns la un acord, iar un email prezentat în proces ar indica drept motiv principal faptul că ceilalți lideri nu voiau ca Musk „să aibă control” asupra activității companiei. [...]
Kremlinul condiționează orice progres diplomatic de retragerea totală a armatei ucrainene din Donbas , o cerință care riscă să blocheze negocierile și să prelungească incertitudinea de securitate în regiune, potrivit Kyiv Post . Consilierul de politică externă al lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov , a declarat pe 10 mai, pentru presa de stat rusă, că „o reglementare în Ucraina fără retragerea Forțelor Armate ale Ucrainei din Donbas va sta pe loc chiar și după 10 runde de negocieri”. El a adăugat că, în opinia sa, Kievul va fi în cele din urmă „forțat” să „realizeze” această necesitate. Canalul american rămâne deschis, în pofida ultimatumului În același timp, Ușakov a susținut că Moscova nu consideră că SUA au abandonat pista diplomatică, chiar dacă atenția Washingtonului s-a mutat în ultimele săptămâni spre tensiunile din Orientul Mijlociu. El i-a menționat explicit pe emisarul special Steve Witkoff și pe Jared Kushner, afirmând că este „convins” că vor reveni la Moscova pentru continuarea dialogului. Ce se discută acum și unde se împotmolesc negocierile În paralel, discuțiile dintre negociatorul-șef al Ucrainei, Rustem Umerov, și oficiali americani ar viza un cadru în 20 de puncte, însă două teme rămân obstacole majore, conform informațiilor publicate: suveranitatea teritorială (inclusiv cererea rusă legată de Donbas); statutul centralei nucleare de la Zaporojie. Fereastră îngustă: armistițiul de trei zile expiră pe 11 mai Declarațiile vin pe fondul unui armistițiu de trei zile, legat de un schimb de prizonieri de 2.000 de persoane, care urmează să expire pe 11 mai. Potrivit materialului, Kremlinul ar cere și un apel telefonic din partea președintelui Volodimir Zelenski pentru inițierea discuțiilor directe, iar premierul slovac Robert Fico este menționat ca intermediar regional. În acest context, condiționarea explicită a negocierilor de retragerea Ucrainei din Donbas indică faptul că, dincolo de „semnalele” diplomatice, diferențele de fond rămân suficient de mari încât să facă improbabil un acord rapid. [...]
Rusia ridică miza diplomatică față de Armenia după vizita lui Volodimir Zelenski la Erevan, acuzând autoritățile armene că i-au oferit liderului ucrainean o „platformă pentru remarci antirusești”, pe fondul răcirii relațiilor dintre cei doi aliați tradiționali, relatează Digi24 . Miza pentru regiune este una de reglementare și aliniere geopolitică: Kremlinul transmite că nu acceptă ca Erevanul să se apropie de Uniunea Europeană într-un mod care, în lectura Moscovei, ar împinge Armenia într-o „orbită antirusă”, în timp ce Rusia își păstrează prezența militară în țară. Ce a declanșat reacția Moscovei Potrivit materialului, în timpul unei vizite la Erevan la începutul săptămânii, Zelenski a spus că Rusia se teme că „drone ar putea să survoleze Piața Roșie” din Moscova în timpul paradei anuale de 9 mai. În acest context, Moscova a convocat joi ambasadorul Armeniei în Rusia, pentru a-și exprima protestul față de ceea ce a calificat drept „amenințări teroriste la adresa Rusiei”, formulate de Zelenski la Erevan. Mesajul Kremlinului: „nu o poziție antirusă” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a criticat public situația și a cerut explicații din partea Erevanului. „Acest lucru nu este normal şi nu corespunde spiritului relaţiilor noastre cu Erevanul” „Cel mai important pentru noi este ca Armenia să nu adopte o poziţie antirusească” Tot joi, Rusia și-a exprimat îngrijorarea că Armenia este atrasă în ceea ce Moscova descrie drept „orbita antirusă” a Uniunii Europene, după ce a găzduit pe 4 mai o reuniune a Comunității Politice Europene (CPE) , urmată de un summit UE–Armenia, la care au participat peste 40 de lideri europeni, inclusiv Zelenski. Contextul care apasă relația Moscova–Erevan Relațiile dintre Rusia și Armenia s-au tensionat tot mai mult după ce Azerbaidjanul a recucerit cu forța regiunea separatistă Nagorno-Karabah în septembrie 2023, în pofida prezenței forțelor ruse de menținere a păcii, notează Digi24. Armenia găzduiește baze militare rusești. În plus, Vladimir Putin a declarat sâmbătă că Rusia ar accepta un „divorț blând” de Armenia dacă republica intenționează să adere la UE, dar a avertizat asupra riscului de a urma „calea Ucrainei”, potrivit publicației Dialog.ua, citată de Digi24. Putin a mai spus că autoritățile armene ar trebui să organizeze un referendum privind aderarea la UE, pentru ca Moscova să își poată „structura viitoarele relații” cu Erevanul. La primul lor summit comun, Armenia și Uniunea Europeană au adoptat o declarație în 44 de puncte, în care Bruxellesul a luat act de aspirațiile poporului armean de a adera la UE. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile Din datele prezentate, Rusia așteaptă o explicație oficială de la Erevan în legătură cu declarațiile lui Zelenski făcute în Armenia. Nu sunt oferite, în material, detalii despre un răspuns al autorităților armene sau despre eventuale măsuri concrete pe care Moscova le-ar putea lua în continuare. [...]
