Știri
Știri din categoria Externe
Reconstrucția Gazei este subiectul unor planuri ambițioase propuse de Israel, SUA și mai multe entități internaționale, dar viitorul regiunii rămâne incert din cauza dimensiunii dezastrului și lipsei consensului local privind implicarea populației palestiniene în aceste inițiative. Potrivit Digi24, enclavei i se pregătește o transformare radicală, cu zgârie-nori, orașe inteligente și infrastructură modernă, în contrast puternic cu ruinele actuale.
Reconstrucția Gazei este prezentată diferit în funcție de actorii implicați. Guvernul israelian a lansat în 2024 „Planul Gaza 2035”, care include o zonă de liber schimb între El-Arish (Egipt) și Sderot (Israel), o autostradă de mare viteză, platforme petroliere, ferme solare și stații de desalinizare. SUA au propus în 2025 un plan similar, numit „Gaza Reconstitution, Economic Acceleration and Transformation Trust”, care urmărește dezvoltarea de orașe inteligente bazate pe AI, într-un model de guvernare în care Gaza ar fi gestionată temporar de Washington. Jared Kushner, la Forumul Economic de la Davos, a promovat această viziune, descriind Gaza ca o viitoare „Riviera a Orientului Mijlociu”.
Aceste viziuni sunt criticate pentru excluderea populației palestiniene din procesul de planificare, ceea ce le conferă un caracter autoritar și chiar neocolonial. De exemplu, planul american prevede jetoane digitale pentru cei care au pierdut terenuri și locuințe, în locul unei despăgubiri convenționale, și oferă plăți de 5.000 de dolari pentru cei care aleg să părăsească Gaza, măsuri pe care ONG-uri din SUA le califică drept tentativă de expulzare în masă.
În opoziție cu aceste abordări, planul „Phoenix”, lansat în februarie 2025, a fost elaborat cu participarea palestinienilor din Gaza, Cisiordania și diaspora. Acesta pune accent pe reconstrucția socială și culturală, conservarea clădirilor existente și implicarea comunității locale într-un proces de refacere pe cel puțin cinci ani.
Un alt actor, Al Habtoor Group din Emiratele Arabe Unite, a propus o reconstrucție tehnocratică în cinci ani, cu 70% din proprietate acordată palestinienilor, dar fără o integrare clară a acestora în luarea deciziilor.
În realitate, însă, toate aceste planuri se confruntă cu o provocare logistică imensă: în Fâșia Gaza se estimează existența a 61 de milioane de tone de moloz, iar ONU avertizează că doar curățarea acestuia ar putea dura până la 20 de ani. Comparativ, reconstrucția centrului istoric din Varșovia, după distrugerile celui de-al doilea război mondial, a durat patru decenii.
Un element-cheie lipsă din majoritatea planurilor este consultarea și reprezentarea populației locale. Istoria reconstrucției postbelice arată că succesul vine din implicarea celor afectați, după modelul Planului Marshall, care a implicat activ comunitățile în reconstrucția Europei postbelice. Fără un astfel de consens democratic și participativ, toate aceste viziuni riscă să rămână simple exerciții de propagandă, sau mai grav, să înlocuiască o traumă cu alta.
Recomandate
Kremlinul leagă descurajarea nucleară de stabilitatea globală , pe fondul dispariției ultimelor limite formale asupra arsenalelor SUA–Rusia, după expirarea tratatului New START, potrivit Antena 3 . Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, a declarat la un forum de politică externă de la Moscova că sistemul internațional de securitate „se degradează” și că „nu ne-a mai rămas nimic în această lume în afară de descurajarea nucleară”, pe care o numește „singurul lucru” care ar proteja lumea de un război mondial. Declarațiile vin după expirarea, în februarie, a New START – ultimul tratat de control al armamentelor nucleare dintre Rusia și Statele Unite – ceea ce înseamnă că nu mai există un acord în vigoare care să limiteze desfășurarea armelor nucleare. Tratatul, semnat în 2010, limita cele două țări la câte 1.550 de focoase nucleare desfășurate. Ce se schimbă odată cu expirarea New START În lipsa unui cadru de verificare și plafonare, riscul de escaladare și de neîncredere între cele două puteri nucleare crește, iar predictibilitatea strategică scade. Antena 3 notează că, până acum, nu există semne că una dintre părți ar intenționa să prelungească sau să înlocuiască acordul, deși ambele au convenit să reia dialogul militar la nivel înalt. Miza unui nou acord și disputa privind includerea altor state Președintele american Donald Trump a insistat ca un eventual nou tratat să includă și China, al cărei arsenal nuclear este în creștere, dar rămâne mult mai mic decât cel al Rusiei sau al Statelor Unite. China a respins public aceste presiuni. Rusia susține că, dacă China ar fi inclusă într-un nou acord, atunci ar trebui incluse și Marea Britanie și Franța, aliați ai SUA care dețin arme nucleare. Context: presiunea retoricii nucleare în războiul din Ucraina În paralel, Vladimir Putin a recurs în mod repetat la amenințări nucleare în cei patru ani de război împotriva Ucrainei, ceea ce a atras acuzații din partea Europei și a Statelor Unite că Moscova folosește iresponsabil acest tip de retorică. Peskov a mai afirmat că evoluția tehnologiei va aduce „noi tipuri de arme nenucleare” care ar putea ajunge, în timp, să egaleze armele nucleare ca putere de distrugere. [...]
Donald Trump condiționează negocierile cu Iranul de menținerea navigației fără taxe în Strâmtoarea Ormuz , un mesaj care ridică miza pentru transportul maritim într-un coridor esențial pentru comerțul global cu energie, potrivit G4Media . Președintele american a scris pe Truth Social că Iranul ar fi informat SUA că nu percepe „taxe, costuri de asigurare” sau alte tarife pentru navele care tranzitează strâmtoarea, avertizând că, dacă acest lucru se dovedește fals, „negocierile s-ar încheia imediat”. Ce prevede înțelegerea și unde apare riscul de costuri noi Conform unui memorandum de înțelegere semnat săptămâna trecută de SUA și Iran pentru încheierea ostilităților, Teheranul se angajează să garanteze trecerea în siguranță a navelor comerciale, fără taxe, timp de 60 de zile, între Golful Persic și Marea Arabiei (și invers), transmite Agerpres. După această perioadă, negociatorul-șef iranian Mohammad Bagher Ghalibaf a susținut că Iranul va putea impune „taxe de redevență” pentru serviciile prestate pe acest coridor, adăugând că situația „nu va reveni la cea precedentă războiului”. Din perspectiva companiilor de transport și a clienților lor, o astfel de schimbare ar însemna costuri suplimentare pe o rută critică, cu potențial de a se reflecta în tarife și prime de risc. Fondurile iraniene înghețate și condițiile impuse de Washington În același mesaj, Trump a afirmat că SUA nu au transferat bani Iranului și nu au eliberat fonduri iraniene înghețate în străinătate ca urmare a sancțiunilor americane. El a mai spus că o parte din fondurile aflate „sub controlul” SUA ar urma să fie alocate agricultorilor și crescătorilor de animale americani pentru achiziția de porumb, grâu, soia și alte produse, pe care Iranul să le primească prin cumpărare „exclusiv din Statele Unite”. Trump declarase anterior că fonduri iraniene înghețate, care ar urma să fie eliberate de Trezoreria SUA, vor intra într-un cont escrow (cont cu destinație controlată) administrat de SUA și vor fi folosite de Iran pentru achiziții de materiale medicale și alimente exclusiv din SUA. Disputa privind inspecțiile AIEA, încă un punct de blocaj Tot marți, Trump a susținut că Iranul a acceptat inspecții ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la instalațiile sale nucleare și a avertizat că refuzul ar duce la eșecul negocierilor pentru un acord de pace final. Iranul a reafirmat însă miercuri că nu intenționează să accepte inspecții AIEA, contrazicând declarațiile lui Trump și ale directorului general al AIEA, Rafael Grossi. Textul sursei indică și o reacție a viceministrului iranian de externe, Kazem Garibabadi, dar fragmentul disponibil este trunchiat și nu include poziția completă. Ce urmează Din informațiile prezentate, două condiții rămân centrale pentru continuarea discuțiilor: menținerea tranzitului fără taxe în Strâmtoarea Ormuz (cel puțin în fereastra de 60 de zile din memorandum) și clarificarea regimului de inspecții AIEA. Orice escaladare pe una dintre aceste teme poate afecta atât negocierile politice, cât și costurile operaționale ale transportului maritim pe ruta dintre Golful Persic și Marea Arabiei. [...]
Belarus ar fi oprit echipamente folosite pentru ghidarea dronelor rusești , după un avertisment transmis de Kiev, potrivit Mediafax , care citează declarații ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski . Zelenski a spus că echipamentul de comunicații aflat pe teritoriul Belarusului, despre care Ucraina susține că a ajutat la dirijarea atacurilor cu drone rusești, „a încetat să funcționeze” începând cu 22 iunie. Președintele ucrainean a precizat că nu știe încă dacă sistemele au fost demontate, dar că „de astăzi, echipamentul nu mai funcționează”. Ce înseamnă operațional: o verigă din infrastructura de sprijin pentru atacuri Potrivit informațiilor prezentate, ar fi vorba despre echipamente de releu montate pe turnuri de comunicații, utilizate pentru a susține atacurile cu drone rusești împotriva Ucrainei. În acest context, Zelenski a indicat că oprirea lor ar reduce capacitatea Rusiei de a folosi infrastructură terestră din Belarus pentru atacuri la distanță lungă. Mediafax notează, citând Kyiv Independent , că Belarus ar fi oprit echipamentele folosite pentru ghidarea atacurilor rusești. Contextul deciziei: ultimatumul Kievului și reacția Moscovei Anunțul vine la câteva zile după ce Zelenski a avertizat autoritățile de la Minsk că au la dispoziție o săptămână pentru a elimina echipamentul, în caz contrar urmând „acțiuni din partea Ucrainei”, conform aceleiași surse. Ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat Kievul de „agresivitate” și de încălcare a suveranității Belarusului. Kremlinul a mai transmis că Vladimir Putin și Alexander Lukașenko intenționează să se întâlnească „în viitorul apropiat” pentru a discuta avertismentul lui Zelenski. De ce contează Dacă oprirea echipamentelor se confirmă și se menține, este un semnal de presiune operațională asupra infrastructurii care ar fi sprijinit atacurile cu drone, într-un moment în care Ucraina încearcă să limiteze canalele externe de susținere pentru loviturile rusești. În același timp, Zelenski admite că nu are încă o confirmare privind demontarea efectivă a sistemelor, ceea ce lasă deschisă posibilitatea unei măsuri reversibile. [...]
Omanul deschide un coridor maritim temporar fără taxe în Strâmtoarea Ormuz , o măsură cu impact operațional direct asupra transportului de energie și mărfuri prin unul dintre cele mai importante puncte de tranzit din lume, potrivit Agerpres . Coridorul este anunțat ca fiind disponibil „pentru toate navele” și este organizat în coordonare cu Organizația Maritimă Internațională (OMI). Conform agenției oficiale de știri a Omanului, ONA, navele care vor să tranziteze trebuie să se coordoneze cu OMI, în baza coordonatelor comunicate de organizație și de autoritățile omaneze. De ce contează pentru comerțul global Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca un pasaj-cheie al comerțului global, pe unde, înainte de conflict, trecea 20% din fluxul global de țiței. Blocajul din ultimele luni a influențat direct prețul petrolului, iar redeschiderea unui traseu de tranzit, chiar temporar, poate reduce întârzierile și riscurile logistice pentru armatori și companiile din lanțul energetic. Contextul de securitate și coordonarea internațională Decizia Omanului este prezentată ca parte a angajamentului față de dreptul internațional și libertatea de navigație „fără impunerea de taxe de tranzit”. În același comunicat citat de Agerpres se arată că măsura este „în consonanță” cu rezultatele eforturilor și acordurilor dintre Statele Unite și Iran, pe baza unui memorandum de înțelegere semnat săptămâna trecută pentru oprirea conflictului și reactivarea rutei maritime. Marți, OMI a anunțat și punerea în aplicare a unui plan de evacuare a 11.000 de marinari care erau încă blocați în strâmtoare, după obținerea garanțiilor de securitate necesare pentru navigația în zonă. Ce urmează: administrare comună și discuții despre taxe Omanul și Iranul împart suveranitatea asupra apelor teritoriale ale Strâmtorii Ormuz pe cea mai îngustă secțiune, ceea ce le conferă un control comun asupra acestei căi maritime. Cele două țări poartă discuții privind viitoarea administrare comună, navigația maritimă și eventuale taxe pentru folosirea trecerii, precizează sursa. [...]
Ucraina spune că a dejucat un atac maritim rusesc, distrugând ambarcațiuni fără pilot controlate prin Starlink , un detaliu care indică faptul că Rusia găsește în continuare căi de a folosi infrastructură de comunicații prin satelit în Marea Neagră, în pofida restricțiilor anunțate de SpaceX, potrivit Mediafax . Potrivit informațiilor transmise de Serhii „Flash” Beskrestnov, consilier al Ministerului ucrainean al Apărării, Rusia ar fi lansat în dimineața zilei de 23 iunie mai multe nave de suprafață fără echipaj uman către coasta de sud-vest a Ucrainei, însă acestea au fost detectate și distruse înainte să își atingă țintele. Mediafax notează că relatarea este atribuită publicației Kyiv Independent . De ce contează: Starlink rămâne o miză operațională în războiul din Marea Neagră Elementul central al episodului este folosirea unor terminale Starlink pe ambarcațiunile fără pilot, ceea ce, potrivit oficialului ucrainean citat, ar fi fost necesar deoarece Rusia „nu dispune de alte sisteme de control cu rază lungă de acțiune”. „Așa cum am menționat anterior, ambarcațiunile distruse erau echipate cu Starlink, deoarece inamicul nu dispune de alte sisteme de control cu rază lungă de acțiune”, a afirmat Beskrestnov. În acest context, incidentul sugerează că, dincolo de lupta propriu-zisă, se duce și o competiție pentru acces la comunicații stabile la distanță mare, esențiale pentru operarea dronelor și a altor sisteme fără pilot. Restricțiile SpaceX și adaptarea Rusiei Mediafax amintește că, în februarie 2026, SpaceX a introdus un sistem de autorizare de tip „whitelist” (o „listă albă” de terminale permise) pentru utilizarea Starlink pe teritoriul Ucrainei, măsură care ar fi dus la dezactivarea terminalelor neautorizate folosite de armata rusă și la perturbarea comunicațiilor acesteia pe front. Cu toate acestea, potrivit aceleiași surse, terminalele Starlink ar continua să fie utilizate de forțele ruse pentru controlul unor sisteme fără pilot, deși serviciul este interzis oficial în Rusia. Totodată, este menționată o investigație publicată în aprilie 2026 de Kyiv Independent, potrivit căreia navele din așa-numita „ flotă din umbră ” a Rusiei s-ar baza în continuare pe Starlink pentru comunicații și coordonare. Ce se știe și ce nu se știe Autoritățile ruse nu au comentat deocamdată afirmațiile privind atacul din Marea Neagră și utilizarea terminalelor Starlink pe ambarcațiunile fără pilot, mai notează Mediafax. În lipsa unei reacții oficiale de la Moscova, detaliile privind amploarea atacului și numărul exact al ambarcațiunilor distruse rămân neconfirmate independent în materialul citat. [...]
Vladimir Putin condiționează reluarea negocierilor de pace de „înțelegerile de la Istanbul”, pe fondul unei crize interne a carburanților în Rusia , după intensificarea atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor, potrivit Antena 3 . Miza imediată, dincolo de mesajul politic, este una economică și operațională: scăderea producției de benzină și perturbarea infrastructurii energetice. Putin a descris atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice drept un instrument de „destabilizare a societății” și a susținut că Rusia este pregătită să înceapă negocieri „în baza înțelegerilor de la Istanbul”, inițiate în 2022, pe care le-a prezentat drept un cadru acceptabil pentru Moscova. „Rusia, cu toate acestea, așa cum a afirmat în repetate rânduri, este gata să înceapă negocieri de pace cu Ucraina. Este gata să înceapă aceste negocieri în baza înțelegerilor de la Istanbul (...)” Atacurile cu drone și efectul asupra pieței interne de carburanți În contextul în care atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse au provocat o criză a carburanților „în întreaga țară”, Putin a legat explicit disponibilitatea de a negocia de această evoluție, notează materialul, care citează Sky News . Antena 3 mai arată că, de la începutul anului 2026, atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești „s-au dublat”, iar unul dintre cele mai mari atacuri a avut loc săptămâna trecută, când a fost lovită o rafinărie-cheie de lângă Moscova. Producția de benzină, în scădere: date Reuters Impactul economic este ilustrat prin date atribuite Reuters: producția de benzină din Rusia ar fi scăzut cu 25% față de anul trecut, pe fondul închiderii sau avarierii unor rafinării din Rusia Centrală. Conform calculelor Reuters citate în articol, producția zilnică ar fi evoluat astfel: martie 2026: 120.000 de tone pe zi; aprilie 2026: aproximativ 110.000 de tone pe zi; mai 2026: 100.000 de tone pe zi. În paralel, atacurile asupra infrastructurii energetice au lăsat inclusiv Sevastopolul și Crimeea fără energie electrică, potrivit aceleiași relatări. [...]
