Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a oferit Statelor Unite un pachet de cooperare economică în valoare de 12 trilioane de dolari, a declarat sâmbătă președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Această propunere, denumită „pachetul Dmitriev”, a fost identificată de serviciile de informații ucrainene, informează Digi24.
Propunerea economică a fost prezentată de Kirill Dmitriev, negociatorul rus și conducătorul fondului suveran de investiții al Rusiei, în cadrul unor întâlniri cu oficiali americani în SUA. Zelenski a menționat că oferta ar putea reprezenta un pachet de cooperare economică între America și Rusia, însă nu a precizat când au avut loc aceste întâlniri.
Această inițiativă vine în contextul în care Moscova încearcă să îmbunătățească relațiile cu administrația americană, condusă de președintele Donald Trump, în timp ce Ucraina și Rusia continuă să concureze pentru sprijinul Washingtonului. În același timp, SUA presează pentru o soluție diplomatică în regiune.
„Serviciile de informații mi-au arătat așa-numitul „pachet Dmitriev” pe care l-a prezentat în SUA – acesta se ridică la aproximativ 12 trilioane de dolari”, a declarat președintele ucrainean.
Valoarea propunerii economice este de peste patru ori mai mare decât produsul intern brut al Rusiei estimat pentru anul 2025. Acest aspect subliniază importanța și amploarea inițiativei economice propuse de Moscova.
În noiembrie, Axios a publicat o propunere de pace în 28 de puncte, redactată de Dmitriev și Steve Witkoff, un trimis al lui Trump. Aceasta includea măsuri pentru ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei și lansarea unor parteneriate economice pe termen lung, în ciuda opoziției Kievului.
Zelenski a subliniat că orice acorduri economice bilaterale între SUA și Rusia nu trebuie să afecteze interesele naționale ale Ucrainei. El a avertizat că astfel de acorduri nu ar trebui să fie în detrimentul intereselor ucrainene, mai ales dacă acestea afectează teritoriile sau poporul ucrainean.
În cadrul aceleiași conferințe de presă, Zelenski a dezvăluit că termenul limită stabilit de Casa Albă pentru un acord de pace între Kiev și Moscova este iunie 2026, deși discuțiile sunt încă în impas în ceea ce privește controlul teritorial.
Recomandate
Ritmul lent al avansului rus reduce presiunea militară și crește costurile războiului pentru Moscova , iar obiectivul Ucrainei de a „face războiul inutil” pentru Kremlin devine mai realist, potrivit unei analize citate de Focus , bazată pe un interviu cu expertul militar Michael Kofman . Kofman, Senior Fellow la Carnegie Endowment for International Peace, spune că ofensiva de primăvară începută în mai a adus „aproape niciun succes”, iar în 2026 armata rusă ar înainta „cam la jumătate din viteza” de anul trecut. Concluzia lui: „Timpul nu mai favorizează Rusia”. Ținta Donbas „până în toamnă”, considerată nerealistă În ultimele săptămâni a reapărut în spațiul public ideea că Vladimir Putin ar urmări cucerirea întregului Donbas până în toamnă. Planul a fost relatat de Financial Times , care a invocat mai multe surse, inclusiv „două persoane aflate în contact cu șeful de la Kremlin”, iar comandanții militari de vârf ar fi susținut că obiectivul este realizabil. Kofman respinge însă scenariul ca fiind „absolut nerealist”. El indică eșecul încercării de încercuire a orașelor Sloviansk și Kramatorsk și faptul că, „mai ales în vest”, trupele ruse ar fi blocate de luni de zile la nord de Pokrovsk. Chiar dacă înaintarea spre Sloviansk și Kramatorsk continuă, ea se face în „ritm de melc”, potrivit expertului. „Frontul este stabil” și ar putea rămâne așa Deși încetinirea avansului rusesc este, în opinia sa, o observație-cheie, Kofman nu vede încă un punct de cotitură decisiv și consideră prematură o prognoză în care Kievul „câștigă războiul” iar Moscova „pierde”. În același timp, el subliniază că Ucraina se confruntă în continuare cu bombardarea infrastructurii. Obiectivul politic al Ucrainei ar fi, totuși, mai ușor de atins decât cel al Rusiei: menținerea apărării și transformarea războiului într-un demers „pur și simplu inutil” pentru Moscova. Kofman susține că acest lucru „reușește”, deoarece „frontul este stabil și va rămâne stabil”. Implicație de securitate: puține resurse pentru un conflict cu NATO Expertul apreciază că Rusia nu ar avea capacitatea să atace un stat NATO, tocmai din cauza dificultăților de pe frontul ucrainean. El argumentează că, dacă trupele ruse nu pot avansa mai repede spre Kramatorsk, nu este clar „cu ce trupe” ar putea fi atacat teritoriul NATO. În plus, Kofman spune că la Kremlin s-ar înțelege ce ar însemna un război cu NATO, iar problemele armatei ruse din Ucraina sunt vizibile inclusiv pentru conducerea de la Moscova. Ucraina lovește infrastructura petrolieră a Rusiei Pe fondul unei situații militare descrise ca „dinamică”, Ucraina atacă în prezent industria petrolieră rusă, potrivit informațiilor citate de Focus din raportări ale autorităților locale. În regiunea de graniță Belgorod, un „stat major regional de criză” a anunțat moartea a trei bărbați în urma a două atacuri în localitatea Oktiabrski, la câțiva kilometri de granița cu Ucraina. În Armawir (regiunea Krasnodar), autoritățile au raportat un incendiu la un depozit de petrol, fără răniți. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat atacul pe Telegram. De asemenea, Statul Major de la Kiev a recunoscut, între altele, atacuri asupra Taganrogului, unde ar fi fost lovit un terminal petrolier și avariat un rezervor de combustibil. [...]
România ia în calcul expulzarea ambasadorului Rusiei dacă se repetă incidentele cu drone rusești care ajung pe teritoriul național, o escaladare diplomatică ce ar ridica miza relației bilaterale și ar semnala o înăsprire a răspunsului oficial la riscurile de securitate de la graniță, potrivit Digi24 . Declarația îi aparține președintelui Nicușor Dan și a fost făcută într-o intervenție la BBC, în contextul întrebării dacă expulzarea consulului Rusiei la Constanța este „măsura maximă” pe care România o are la dispoziție. Șeful statului a spus că există „o ierarhie diplomatică a măsurilor”, iar expulzarea ambasadorului este una dintre opțiuni, dacă astfel de incidente continuă. În intervenție, Nicușor Dan a invocat o serie de episoade din ultimii ani, menționând „20-30 de drone” fără încărcătură explozivă, precum și un incident din luna anterioară cu o dronă cu încărcătură explozivă care „din fericire, nu a explodat”. În evaluarea președintelui, situația „a devenit periculoasă pentru cetățenii români”, iar partea rusă ar trebui să se asigure că nu rănește civili români atunci când lovește ținte de pe celălalt mal al Dunării. Contextul deciziei: măsuri deja luate după incidentul de la Galați România a anunțat deja expulzarea consulului general al Rusiei la Constanța și închiderea consulatului, după ce o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați, iar impactul a fost urmat de explozie și incendiu la un apartament de la etajul 10. Două persoane au fost rănite ușor, conform informațiilor prezentate de Digi24. Decizia privind consulatul a fost luată după o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în care au fost discutate măsurile în urma incidentului din 29 mai. De ce contează: semnal de escaladare în „ierarhia diplomatică” Expulzarea ambasadorului ar însemna trecerea la un nivel superior de sancțiune diplomatică față de măsurile deja aplicate la nivel consular. În logica prezentată de președinte, aceasta ar funcționa ca avertisment și instrument de presiune pentru a opri repetarea incidentelor care pot pune în pericol populația. Nu este indicat un calendar sau o decizie deja luată; condiția formulată este continuarea incidentelor cu drone. [...]
Iran ar folosi negocierile cu SUA ca să câștige timp pentru programul nuclear , iar prelungirea discuțiilor riscă să mențină incertitudinea de securitate într-un punct-cheie pentru comerțul global, Strâmtoarea Hormuz , potrivit unei analize de opinie din The Jerusalem Post . Textul susține că Teheranul practică „arta non-acordului”: mimează progresul, invocă neclarități și cere timp suplimentar, în timp ce evită o decizie tranșantă. Autoarea citează o declarație a Ministerului iranian de Externe, care afirmă că există concluzii pe o parte importantă a subiectelor, dar că nimeni nu poate pretinde că semnarea unui acord este iminentă, acuzând în același timp Washingtonul de „oscilație instituționalizată” și schimbări de poziție care ar perturba negocierile. Ce ar fi „liniile roșii” ale SUA, în această interpretare Analiza listează câteva puncte prezentate drept ne-negociabile din partea administrației americane conduse de președintele Donald Trump : Iranul ar trebui să accepte să nu dezvolte niciodată arme nucleare și să nu păstreze uraniu îmbogățit la 60% sau material stocat care nu a fost încă îmbogățit. Strâmtoarea Hormuz ar trebui „deschisă” cu acces liber pentru toate navele, fără plăți, ca rută de comerț internațional. Minele din Strâmtoarea Hormuz ar trebui îndepărtate, iar blocada navală americană nu ar fi ridicată până la asigurarea trecerii în siguranță. Pe acest fundal, autoarea contestă ideea că partea americană ar fi ambiguă și argumentează că „blocajele” invocate ar fi, de fapt, instrumente de întârziere. De ce contează: costul prelungirii incertitudinii Miza operațională și economică sugerată de text se leagă de Strâmtoarea Hormuz, un culoar maritim critic pentru fluxurile energetice și comerțul internațional. În această cheie, tergiversarea negocierilor ar prelungi riscul de tensiuni și perturbări într-o zonă unde libertatea de navigație și siguranța rutelor sunt esențiale pentru piețe. Concluzia autorului: renunțarea la negocieri și „forța brută” Articolul de opinie merge mai departe și susține că singura cale de a obține rezultatele dorite ar fi abandonarea negocierilor, pe motiv că acestea „nu vor da roade”, urmată de „supra-puterea” regimului prin forță. În aceeași logică, prelungirea discuțiilor ar oferi timp suficient Iranului pentru a-și avansa ambițiile nucleare. Textul nu oferă date independente care să confirme intențiile sau stadiul programului nuclear iranian, iar afirmațiile sunt prezentate în registru argumentativ, specific unei rubrici de opinie. [...]
Rusia își tensionează relația diplomatică cu Armenia după ce a decis să-și convoace ambasadorul la Moscova pentru consultări, pe fondul nemulțumirilor față de pașii Erevanului către Uniunea Europeană, potrivit Mediafax . Ministerul rus de Externe a transmis că ambasadorul Federației Ruse în Armenia, S.P. Kopyrkin, a fost rechemat „în legătură cu pașii întreprinși de conducerea armeană în direcția unei apropieri de Uniunea Europeană”. În material este menționat că informația a fost relatată de Ukrinform, care citează Reuters. Presiune politică prin instrumente regionale Decizia vine într-un moment în care, cu o zi înainte, pe 29 mai, Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA) – bloc condus de Rusia – a anunțat că analizează posibilitatea suspendării Armeniei din organizație, pe fondul orientării pro-europene a autorităților armene. Totodată, UEEA ar fi cerut organizarea unui referendum pe această temă. Avertismente de la Kremlin și miza „scenariului ucrainean” În același context, Vladimir Putin a avertizat Armenia la summitul UEEA de la Astana, invocând riscul unui „scenariu ucrainean”, notează The Moscow Times. În articol este reprodusă declarația liderului rus: „Criza din Ucraina a început odată cu încercările de aderare la UE. Nu ne-am opus acestui lucru.” Materialul mai arată că, pe 10 mai, Putin a reluat ideea unui referendum în Armenia privind orientarea europeană și a vorbit despre o posibilă „separare blândă, inteligentă și reciproc avantajoasă” între cele două țări. Context: Armenia își intensifică legăturile cu Occidentul, dar rămâne dependentă economic Deși Armenia este oficial aliat al Rusiei, în ultimii ani a intensificat relațiile cu Occidentul, „în ciuda dependenței economice de Moscova”, potrivit textului. Sondajele citate indică faptul că, înainte de alegerile din iunie, partidul premierului pro-occidental Nikol Pașinian conduce în fața opoziției pro-ruse. [...]
Donald Tusk cere NATO să trateze ca risc de securitate „provocările” Rusiei , invocând inclusiv incidentul cu o dronă prăbușită în România și declarațiile amenințătoare ale lui Dmitri Medvedev , potrivit HotNews . Premierul Poloniei a transmis, într-o postare pe Facebook, că seria de incidente și mesaje venite dinspre Rusia arată o escaladare care nu mai poate fi tratată ca excepție: „Polonia, statele baltice, acum România. Tot mai multe provocări rusești”, a scris Tusk, făcând trimitere la episoade din aceste țări. În același mesaj, Tusk a legat incidentul din România de retorica fostului președinte rus Dmitri Medvedev, susținând că alianța trebuie să reacționeze mai ferm la combinația dintre fapte și amenințări. Declarațiile lui Medvedev: UE „să tacă”, iar populația „nu va dormi liniștită” În contextul incidentului din România, Medvedev – vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse – a afirmat vineri că statele Uniunii Europene „ar face mai bine să tacă” despre atacul unei drone asupra unui bloc de locuințe din România, pe motiv că ar fi „implicate direct” în războiul cu Rusia, conform textului citat. „Să se pregătească: acest lucru va continua să se întâmple. Este război! Iar cetățenii statelor UE, ca populație a unor țări aflate în război, nu vor putea dormi liniștiți.” Medvedev a adăugat că acest lucru ar fi valabil „mai ales acolo unde sunt amplasate unități de producție a dronelor”, folosind și termenul „banderiste” pentru a desemna autoritățile sau forțele ucrainene, menționează sursa. De ce contează: presiune pentru o abordare NATO mai strictă la granița estică Mesajul lui Tusk pune accentul pe faptul că incidentele de securitate și declarațiile oficialilor ruși sunt tratate ca parte a unui tipar, nu ca episoade izolate. În această logică, România este plasată explicit în aceeași listă de țări de pe flancul estic care, în viziunea premierului polonez, se confruntă cu „provocări” ce ar trebui asumate ca risc comun de către NATO. [...]
Rusia își crește presiunea politică asupra Armeniei după pași recenți ai Erevanului spre Uniunea Europeană, mergând până la rechemarea ambasadorului la consultări, potrivit HotNews . Mișcarea semnalează o înăsprire a liniei Moscovei față de un aliat tradițional și pune în prim-plan riscul unei rupturi în arhitectura regională de cooperare economică dominată de Rusia. Ministerul rus de Externe a anunțat că ambasadorul Rusiei în Armenia, Serghei Kopîrkin , a fost chemat la Moscova „la consultări” privind măsurile de apropiere de UE, despre care susține că „subminează cooperarea” în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice (UEE) . Decizia vine la o zi după ce președintele Vladimir Putin și-a înăsprit public tonul la un summit al UEE, afirmând că „scenariul ucrainean” a început cu tentativa Kievului de a adera la UE. În același context, Putin a cerut Armeniei să organizeze „cât mai rapid” un referendum pe această temă și a insistat că Erevanul trebuie să aleagă între UE și UEE, deoarece „este imposibil să le împaci pe amândouă”. Relația Moscova–Erevan, pe o pantă descendentă Rechemarea ambasadorului este prezentată ca cel mai recent episod dintr-o relație tot mai tensionată între cei doi aliați tradiționali. La începutul lunii mai, Rusia a protestat după vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Erevan și a acuzat Armenia că i-a oferit o „platformă pentru remarci antirusești”. Atunci, Moscova a convocat ambasadorul Armeniei în Rusia, invocând proteste față de ceea ce a calificat drept „amenințări teroriste la adresa Rusiei”, formulate de Zelenski la Erevan. În paralel, Moscova și-a exprimat repetat îngrijorarea față de apropierea Armeniei de UE, temeri amplificate după ce Erevanul a găzduit pe 4 mai reuniunea Comunității Politice Europene, cu peste 40 de lideri europeni, inclusiv Zelenski. Ulterior a avut loc și un summit UE–Armenia, după care Bruxellesul a luat act de aspirațiile europene ale Armeniei. Ministrul armean de Externe, Ararat Mirzoian, a declarat recent că Armenia rămâne membră a UEE, dar că „aspirațiile europene nu au dispărut”. În același registru, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că „cel mai important” este ca Armenia să nu adopte o poziție antirusească și că Rusia așteaptă o explicație din partea Erevanului. [...]
