Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Zelenski afirmă că Rusia a propus SUA un...

Zelenski afirmă că Rusia a propus SUA un acord economic de 12 trilioane de dolari - pachetul identificat de serviciile de informații în contextul tensiunilor geopolitice

Zelenski discută despre propunerea economică a Rusiei pentru SUA.

Rusia a oferit Statelor Unite un pachet de cooperare economică în valoare de 12 trilioane de dolari, a declarat sâmbătă președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Această propunere, denumită „pachetul Dmitriev”, a fost identificată de serviciile de informații ucrainene, informează Digi24.

Propunerea economică a fost prezentată de Kirill Dmitriev, negociatorul rus și conducătorul fondului suveran de investiții al Rusiei, în cadrul unor întâlniri cu oficiali americani în SUA. Zelenski a menționat că oferta ar putea reprezenta un pachet de cooperare economică între America și Rusia, însă nu a precizat când au avut loc aceste întâlniri.

Această inițiativă vine în contextul în care Moscova încearcă să îmbunătățească relațiile cu administrația americană, condusă de președintele Donald Trump, în timp ce Ucraina și Rusia continuă să concureze pentru sprijinul Washingtonului. În același timp, SUA presează pentru o soluție diplomatică în regiune.

„Serviciile de informații mi-au arătat așa-numitul „pachet Dmitriev” pe care l-a prezentat în SUA – acesta se ridică la aproximativ 12 trilioane de dolari”, a declarat președintele ucrainean.

Valoarea propunerii economice este de peste patru ori mai mare decât produsul intern brut al Rusiei estimat pentru anul 2025. Acest aspect subliniază importanța și amploarea inițiativei economice propuse de Moscova.

În noiembrie, Axios a publicat o propunere de pace în 28 de puncte, redactată de Dmitriev și Steve Witkoff, un trimis al lui Trump. Aceasta includea măsuri pentru ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei și lansarea unor parteneriate economice pe termen lung, în ciuda opoziției Kievului.

Zelenski a subliniat că orice acorduri economice bilaterale între SUA și Rusia nu trebuie să afecteze interesele naționale ale Ucrainei. El a avertizat că astfel de acorduri nu ar trebui să fie în detrimentul intereselor ucrainene, mai ales dacă acestea afectează teritoriile sau poporul ucrainean.

În cadrul aceleiași conferințe de presă, Zelenski a dezvăluit că termenul limită stabilit de Casa Albă pentru un acord de pace între Kiev și Moscova este iunie 2026, deși discuțiile sunt încă în impas în ceea ce privește controlul teritorial.

Tag-uri:cooperare economicastatele uniterusiakirill dmitrievpachetul dmitrievvolodimir zelenskiconflict ucraina-rusia
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursădigi24.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Zelenski discută despre negocierile de pace între Ucraina și Rusia.
Externe07 feb. 2026

Zelenski: Americanii impun un calendar al păcii – Ucraina și Rusia trebuie să ajungă la un acord până în iunie

Statele Unite fixează termen pentru pace între Ucraina și Rusia – acordul ar trebui semnat până în iunie , potrivit declarațiilor președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski, care a confirmat că Washingtonul presează ambele tabere să ajungă la o înțelegere în următoarele luni. Anunțul vine în contextul în care negocierile trilaterale mediate de SUA, desfășurate recent în Abu Dhabi, nu au reușit să soluționeze divergențele majore dintre părți, însă au dus la un schimb important de prizonieri. Washingtonul presează pentru un calendar clar Într-un briefing de presă ținut vineri seară și publicat sâmbătă dimineață, Zelenski a declarat că administrația Trump își dorește o soluție clară până în vară , indicând că americanii vor „face tot posibilul” pentru ca războiul să se încheie până în iunie. „Americanii vor ca totul să fie gata până în iunie. Vor un calendar clar al tuturor etapelor”, a spus liderul ucrainean. Aceasta este prima dată când este menționat un termen concret, ceea ce denotă o intensificare a presiunii diplomatice exercitate de Washington, în încercarea de a forța o încheiere a conflictului, început în februarie 2022. Negocieri fără progres, dar cu un schimb de prizonieri Discuțiile recente din Abu Dhabi , a doua rundă de acest tip, s-au încheiat joi, după doar trei ore de dialog în a doua zi. Deși nu s-au înregistrat progrese pe subiectele majore, părțile au căzut de acord asupra unui schimb de 314 prizonieri de război — câte 157 de fiecare parte. Acesta este primul schimb din ultimele cinci luni. Steve Witkoff, emisarul special american, a salutat gestul ca fiind un „rezultat tangibil” al eforturilor diplomatice. Printre temele care continuă să blocheze orice acord se numără: cererea Rusiei ca Ucraina să se retragă complet din regiunea Donbas; solicitarea Kremlinului ca teritoriile ocupate să fie recunoscute oficial ca parte a Rusiei; respingerea de către Ucraina a acestor condiții ca fiind inacceptabile. Următoarea rundă ar putea avea loc în SUA Washingtonul a propus ca viitoarea rundă de discuții să aibă loc pe teritoriul american, cel mai probabil la Miami. Kievul a acceptat deja invitația, dar Moscova nu a emis încă un răspuns oficial. Se preconizează ca următoarele întâlniri să aibă loc în lunile martie-aprilie, în funcție de disponibilitatea părților. Kremlinul își menține poziția Până în prezent, Rusia nu a comentat oficial termenul limită din iunie , însă poziția sa rămâne neschimbată. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a reiterat opoziția Moscovei față de garanțiile de securitate occidentale pentru Ucraina, iar purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că Rusia va continua războiul „până când Ucraina ia deciziile relevante”. Această reticență survine în contextul în care luptele de pe frontul de aproximativ 1.200 km continuă intens, în special în regiunile estice și sudice. Recent, Rusia a lansat un atac masiv asupra rețelei energetice a Ucrainei, afectând alimentarea cu energie în orașe precum Kiev, Harkov și Dnipro. Potrivit datelor prezentate de Zelenski, cel puțin 55.000 de soldați ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei. Ce urmează? Dacă nu se ajunge la un acord până în vară, SUA ar putea intensifica presiunea asupra ambelor state, posibil prin sancțiuni suplimentare sau condiționarea ajutoarelor. Cu toate acestea, diferențele fundamentale de viziune între Kiev și Moscova fac extrem de dificilă atingerea unui compromis în termenul impus. În pofida lipsei unui progres politic clar, faptul că cele două părți au putut conveni asupra unui schimb de prizonieri sugerează că un canal de comunicare rămâne deschis. Urmează o perioadă crucială, în care presiunea externă, costurile umane și realitățile de pe teren vor influența decisiv evoluția războiului. [...]

Negocieri între Ucraina și Rusia pentru pace la Abu Dhabi, cu oficiali la masă.
Externe05 feb. 2026

Ucraina și Rusia continuă discuțiile mediate de SUA la Abu Dhabi - întâlnirea de miercuri a fost considerată substanțială și productivă

Ucraina și Rusia reiau joi negocierile mediate de SUA la Abu Dhabi , după o primă zi descrisă drept „productivă”, potrivit Digi24 . Miza imediată rămâne găsirea unor „măsuri concrete” care să ducă la o pace durabilă, însă discuțiile se desfășoară pe fondul continuării luptelor și al unor divergențe majore între pozițiile Kievului și ale Moscovei. Negociatorul principal al Kievului, Rustem Umerov, a transmis că prima zi a fost „substanţială şi productivă”, iar un oficial american, sub protecția anonimatului, a caracterizat la rândul său discuțiile drept productive și a spus că ele continuă joi dimineață. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că ar fi folosit armistițiul energetic susținut de SUA, anunțat săptămâna trecută, pentru a-și consolida capacitățile militare și pentru a intensifica atacurile. „Lucrările au fost substanţiale şi productive, axate pe măsuri concrete şi soluţii practice”, a scris Rustem Umerov, şeful Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, pe X, potrivit AFP, preluată de News.ro. În centrul negocierilor se află tocmai „concesiile dureroase” pe care fiecare parte încearcă să le evite, dar pe care un compromis le-ar putea impune. Conform relatării, cele mai sensibile puncte sunt legate de teritorii și de controlul unor obiective strategice, iar administrația Trump face presiuni asupra ambelor părți să ajungă la o înțelegere, deși distanța dintre poziții rămâne mare. Principalele teme care blochează un acord, așa cum reies din informațiile prezentate, sunt: cererile Moscovei ca Ucraina să renunțe la teritorii pe care le mai controlează în Donețk și să-și retragă trupele din întreaga regiune Donețk, inclusiv din orașe fortificate; soarta centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată într-o zonă ocupată de Rusia; linia de înghețare a conflictului: Ucraina spune că războiul ar trebui înghețat pe liniile actuale ale frontului și respinge o retragere unilaterală. Pe teren, presiunea militară continuă să influențeze negocierile. Digi24 notează că Zelenski a cerut partenerilor să exercite „mai multă presiune” asupra Moscovei și a spus că este esențial ca discuțiile să ducă la „o pace reală”, nu la o nouă fereastră de oportunitate pentru Rusia de a continua războiul. În același timp, el a afirmat că Ucraina se așteaptă ca discuțiile să ducă „în curând” la un nou schimb de prizonieri, un posibil rezultat concret într-un proces în care concesiile teritoriale rămân, politic și social, cele mai greu de acceptat. [...]

Zelenski discută despre pierderile militare și nevoile armatei ucrainene.
Externe05 feb. 2026

Zelenski estimează 800.000 de soldați necesari pentru cucerirea estului Ucrainei - o miză majoră pentru forțele Moscovei în conflictul actual

Volodimir Zelenski spune că Rusia ar avea nevoie de încă 800.000 de soldați pentru a cuceri militar estul Ucrainei, într-o estimare făcută pe fondul discuțiilor diplomatice care încearcă să oprească războiul, potrivit Digi24 , care citează Reuters și AFP. Declarațiile au fost date într-un interviu preînregistrat pentru postul France 2 și difuzat miercuri. În același context, președintele Ucrainei a prezentat și bilanțul oficial al pierderilor militare ucrainene, afirmând că „numărul oficial al soldaților uciși pe câmpul de luptă – fie profesioniști, fie recruți – este de 55.000”. Zelenski a adăugat că există, pe lângă acest bilanț, un „număr mare de persoane” considerate oficial dispărute. Estimarea privind costul uman al unei ofensive ruse în est este formulată în termeni direcți și include o proiecție de timp și ritm operațional. „Pentru a cuceri estul Ucrainei i-ar costa încă 800.000 de cadavre. Le va trebui cel puţin doi ani, cu un avans foarte lent. În opinia mea, nu vor rezista atât de mult.” Declarațiile vin în momentul în care, la Abu Dhabi , s-a deschis o nouă rundă de negocieri „în prezenţa americanilor”, menită să găsească o cale de încetare a războiului. La scurt timp după debut, Kremlinul a reiterat cereri către Ucraina, inclusiv retragerea din regiunea Donețk, ceea ce, potrivit sursei, alimentează îndoielile privind șansele de succes ale demersului diplomatic aflat în derulare de luni de zile. Zelenski a legat, totodată, perspectiva negocierilor de rolul Washingtonului și de pârghiile economice și militare ale SUA, insistând că „nu poate exista niciun compromis” privind suveranitatea Ucrainei. În acest cadru, el a susținut că „ Putin se teme doar de Trump ” și a argumentat că președintele american ar putea menține presiunea asupra Moscovei prin sancțiuni, economie și transferuri de armament către Ucraina, fără implicarea directă a armatei americane. [...]

Bancnote de 500 de euro, aranjate cu grijă, în mâna unei persoane.
Externe07 feb. 2026

Aproximativ 5 tone de bancnote au fost expediate către Iran în 2018 - tranzacții evaluate între 57 și 115 milioane de dolari pe transport

Rusia ar fi expediat în 2018 numerar către Iran pe rute feroviare și maritime , potrivit Adevărul , care relatează despre transporturi descrise ca o modalitate de a ocoli sancțiunile și canalele financiare monitorizate internațional. În centrul acuzațiilor se află Promsvyazbank, o bancă din Rusia care, în primele patru luni din 2018, ar fi efectuat cel puțin 34 de transporturi, fiecare evaluat între 57 și 115 milioane de dolari. În total, ar fi fost mutate aproape 5 tone de bancnote, menționează publicația, cu trimitere la Moscow Times . Articolul notează că, deși este vorba despre „dolari”, bancnotele ar fi putut fi de 500 de euro. Mecanismul logistic descris indică o schemă construită pentru a evita infrastructura bancară clasică: numerarul ar fi plecat cu trenul de la Moscova la Astrahan, ar fi traversat Marea Caspică până la portul iranian Amirabad, apoi ar fi fost transportat din nou cu trenul la Teheran. Conform datelor vamale obținute prin serviciul ImportGenius, banii ar fi fost trimiși direct de la sucursala din Moscova a Promsvyazbank către clădirea Băncii Centrale a Iranului. Momentul primei livrări este prezentat ca relevant pentru contextul sancțiunilor: aceasta ar fi avut loc pe 13 august 2018, la aproximativ o săptămână după ce președintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv de reimpunere a sancțiunilor împotriva Teheranului. La acel moment, Promsvyazbank fusese deja naționalizată și transformată într-o bancă militară, iar ulterior a fost supusă unor sancțiuni de blocare din partea SUA și a Uniunii Europene, mai arată articolul. Pe lângă transporturile atribuite Promsvyazbank, textul mai susține că în 2018 ar fi existat transporturi suplimentare de numerar, în valoare de 1,9 miliarde de dolari, realizate de banca International Financial Club , ceea ce ar ridica totalul la 4,4 miliarde de dolari trimiși după impunerea sancțiunilor. Experți citați de The Telegraph, menționează Adevărul, consideră că astfel de transporturi fizice de numerar ar fi permis ocolirea sancțiunilor internaționale și a sistemului SWIFT (rețeaua de mesagerie folosită de bănci pentru plăți transfrontaliere), de la care Iranul a fost izolat, iar fondurile ar fi putut fi utilizate pentru achiziții militare sau pentru sprijinirea Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice. [...]

Soldați în terenul afectat de conflict, cu clădiri distruse în fundal.
Externe07 feb. 2026

Donețk, 78% sub ocupație rusă, potrivit DeepState - la ritmul din 2025, cucerirea totală ar mai dura doi ani

Ritmul de avans al Rusiei în Donețk a încetinit puternic , iar la viteza din 2025 ar mai fi nevoie de cel puțin doi ani pentru ocuparea completă a regiunii, potrivit Biziday , care citează analize DeepState și Institutul pentru Studiul Războiului ( ISW ). Conform DeepState, aproximativ 78% din regiunea Donețk se află acum sub ocupație rusă, însă o parte importantă era deja controlată de Moscova înainte de invazia pe scară largă din 2022. Deși forțele ruse au câștigat teren în primii ani ai războiului, ritmul s-a redus constant, ceea ce sugerează o capacitate limitată de a transforma superioritatea numerică în progrese teritoriale rapide. Un exemplu invocat de analiști este zona Pokrovsk, unde așteptările privind o cădere rapidă nu s-au confirmat. Pokrovsk și orașul vecin Mîrnohrad sunt încă parțial sub control ucrainean, deși Rusia ar fi concentrat peste 100.000 de militari în sector. Pentru evaluatori, această situație indică dificultăți serioase ale Armatei Ruse în a sparge apărarea ucraineană chiar și atunci când alocă resurse considerabile. În același timp, DeepState avertizează că, pe termen lung, Rusia păstrează un potențial militar superior, iar unele localități ar putea fi pierdute treptat. Accentul operațional ar urma să se mute pe lovirea logisticii ucrainene, adică a rutelor de aprovizionare cu muniție, combustibil și trupe, pentru a slăbi apărarea înaintea confruntării considerate decisive în Sloviansk și Kramatorsk, orașe-cheie pentru controlul întregii regiuni Donețk. ISW apreciază că Rusia pregătește o ofensivă de amploare pentru vara lui 2026, cel mai devreme din aprilie, cu direcții principale în zona Sloviansk–Kramatorsk și posibil spre sud, către Zaporojie. Obstacolul major pentru Moscova rămâne însă lipsa rezervelor suficiente: încercarea de a construi rezerve strategice din recruți noi din toamna lui 2025 ar fi fost subminată de pierderile mari, care au forțat folosirea acestor trupe pentru a susține luptele curente. În plus, deși Rusia încearcă să pregătească terenul prin bombardarea liniilor de aprovizionare și atacuri limitate, fără progrese semnificative, în mai multe zone trupele ruse au rămas blocate și se bazează pe infiltrații cu grupuri mici, în timp ce contraofensivele ucrainene din alte sectoare ar fi obligat Moscova să-și redistribuie rezervele, complicând planurile pentru o ofensivă decisivă. [...]

Discuții între lideri despre negocierile nucleare și securitatea internațională.
Externe06 feb. 2026

Rusia se declară deschisă negocierilor nucleare multilaterale - Condiționează participarea de UK și Franța

Rusia spune că acceptă negocieri nucleare multilaterale doar cu Franța și Regatul Unit la masă , potrivit Știrile ProTV , care relatează despre poziția exprimată la Conferința Dezarmării de la ONU, la Geneva, pe fondul expirării Tratatului New START dintre Moscova și Washington. Mesajul Moscovei, transmis de reprezentantul rus Ghenadi Gatilov, introduce o condiționare explicită: orice format „multilateral” trebuie să includă și cele două puteri nucleare europene, ambele membre NATO . În această logică, Rusia încearcă să lărgească discuția dincolo de cadrul bilateral SUA–Rusia, invocând rolul Franței și al Regatului Unit în arhitectura nucleară a alianței. „Rusia, în principiu, va fi implicată într-un asemenea proces, dacă Regatul Unit şi Franţa, aliaţii militari ai Statelor Unite în NATO, care s-a declarat alianţă nucleară, participă şi ele la el”, a declarat Ghenadi Gatilov. Contextul imediat este expirarea New START, ultimul acord de control al armamentului nuclear dintre Statele Unite și Rusia, semnat în 2010. Tratatul limita fiecare parte la 800 de lansatoare și bombardiere grele și la 1.550 de ogive strategice ofensive desfășurate și includea un mecanism de verificare, însă inspecțiile au fost suspendate în 2023, după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, iar Moscova a anunțat că „nu mai este legată” de acest tratat. În paralel, Statele Unite au cerut lansarea unor negocieri multilaterale care să includă China, însă Beijingul a refuzat. Reprezentantul Chinei a reiterat la Geneva că nivelul capacităților nucleare chineze este „departe” de cel al SUA și Rusiei, motiv pentru care China nu va participa „în acest stadiu” la negocieri de dezarmare nucleară. În același timp, SUA au criticat lipsa de transparență a arsenalului chinez și au invocat nevoia unei „noi arhitecturi” de control al armamentelor. Expirarea acordului a amplificat îngrijorările internaționale, secretarul general al ONU , Antonio Guterres, vorbind despre un „moment grav pentru pacea și securitatea internaționale” și cerând Washingtonului și Moscovei să ajungă rapid la un nou cadru. În Europa, Franța, singura putere nucleară din Uniunea Europeană, a cerut acțiuni pentru un sistem internațional de control al armamentului, în timp ce mai multe capitale europene atribuie Moscovei responsabilitatea pentru eșecul prelungirii acordului. În acest tablou, condiționarea formulată de Rusia mută accentul pe rolul Franței și Regatului Unit și complică perspectiva unor negocieri rapide: Washingtonul insistă pe includerea Chinei, Beijingul refuză, iar Moscova leagă participarea sa de prezența celor două state europene. Rezultatul este un blocaj de format, chiar înainte de a începe discuțiile despre limite, verificare și mecanisme de control. [...]