Externe04 nov. 2026
Politico: Europa trebuie să se pregătească pentru presiuni mai mari din partea lui Donald Trump după alegerile intermediare din SUA - riscuri pentru Ucraina, sancțiunile contra Rusiei și prețurile la energie
Europa riscă să suporte costuri economice și de securitate mai mari dacă alegerile intermediare din SUA declanșează o escaladare a confruntării politice la Washington, cu efecte în lanț asupra Ucrainei, energiei și relațiilor transatlantice, potrivit unei analize din Politico . Miza pentru europeni nu este doar cine controlează Congresul, ci cum se traduce asta în decizii rapide sau blocaje: investigații, condiționări bugetare și o competiție internă care poate împinge politica externă americană spre impredictibilitate. Analiza indică cinci zone pe care Europa ar trebui să le urmărească atent, de la tarife și presiuni politice până la prețurile la energie. 1) Presiune sporită asupra Europei, chiar și cu democrații mai puternici în Congres Un scenariu considerat „probabil” de observatori citați este ca Europa să ajungă ținta frustrărilor lui Donald Trump, inclusiv prin cereri mai dure și o relație transatlantică mai conflictuală. Wolfgang Ischinger, diplomat german și fost președinte al Conferinței de Securitate de la München, avertizează că europenii ar trebui să se pregătească pentru „mai multă acrimonie” și „mai multe cereri” din partea lui Trump. Chiar dacă democrații ar câștiga pârghii în Congres și ar intensifica audierile de control sau ar atașa condiții mai stricte legislației, analiza subliniază că președintele SUA păstrează o marjă mare de manevră în politică externă, securitate națională și comerț. Phil Gordon, fost consilier pe securitate națională al fostei vicepreședinte Kamala Harris, punctează că Trump controlează inclusiv instrumente precum tarifele și poate bloca legi prin veto. 2) Ucraina ar putea primi „spațiu de respirație”, dar nu rapid Analiza notează că majoritatea liderilor democrați au susținut constant ajutorul pentru Ucraina, prezentându-l ca apărare a democrației și a dreptului internațional, dar și ca interes de securitate al SUA. Totuși, Bronwen Maddox, directoarea think tank-ului britanic Chatham House , avertizează că nu trebuie așteptată o „salvare instantanee” pentru Volodîmîr Zelenski: chiar dacă democrații ar decide să trimită mai mult sprijin, inclusiv bani, efectele ar putea apărea în luni sau chiar ani. În același timp, Ucraina are nevoie de sprijin imediat, în special de sisteme Patriot pentru apărarea antiaeriană, pentru a trece iarna sub bombardamentele continue ale Rusiei, mai arată analiza. 3) Riscul unui „acord de pace” în stil trumpist, cu relaxarea sancțiunilor pentru Rusia Donald Trump se prezintă drept „președintele păcii” și a susținut public că a încheiat opt conflicte internaționale, iar în privința Ucrainei a pus tot mai mult responsabilitatea pe Zelenski pentru lipsa unui acord, potrivit textului. Fostul diplomat american Kurt Volker este citat spunând că Trump ar putea ignora protestele Kievului și ale aliaților europeni și ar putea începe ridicarea sancțiunilor și reluarea unor afaceri cu Rusia, inclusiv prin directive către Trezoreria SUA pentru a nu mai implementa sancțiuni și prin încercări de a obține noi acorduri energetice. Volker adaugă însă că, în privința NATO și a amenințărilor privind reducerea prezenței militare americane în Europa, Trump ar putea fi „mai mult lătrat decât mușcat”, pe motiv că nu ar avea sprijin intern larg pentru schimbări radicale. 4) Energia: scăderile de preț nu sunt garantate, iar șocul poate continua Întrebarea dacă prețurile la energie ar putea să se prăbușească primește un răspuns prudent: „nu pariați pe asta”, arată analiza. Este menționat că prețul petrolului a scăzut într-o zi în cel mai rapid ritm din august, dar Brent rămânea la 108 dolari/baril (aprox. 500 lei). Potrivit analizei, fără un acord cu Teheranul care să permită redeschiderea Strâmtorii Hormuz, șocul energetic prelungit — care împinge în sus costurile cu electricitatea în Europa și alimentează criza costului vieții — ar continua și ar influența politica europeană. În acest context, este citat și CEO-ul Ryanair, Michael O’Leary, care avertizează că, fără un acord, industria aviatică ar putea intra într-o „criză reală” până în martie sau aprilie. 5) „Doar haos”, cu risc de paralizie și atenție redusă pentru politica externă Analiza ia în calcul și varianta în care SUA devin atât de absorbite de războiul politic intern încât nici Trump, nici democrații nu mai au timp pentru alte dosare, inclusiv pentru politica externă. Kamala Harris este citată spunând, într-un podcast, că democrații nu ar trebui să încerce o nouă suspendare (impeachment) a lui Trump, pe care o consideră „nu o idee bună”. Rahm Emanuel, fost primar al orașului Chicago, le-ar fi cerut democraților să evite o „bătaie cu mâncare” și să se concentreze pe priorități precum accesibilitatea (costul vieții), creșterea salariului minim federal și reguli noi de etică pentru cele trei ramuri ale puterii. De ce contează pentru Europa Firul comun al celor cinci puncte este riscul ca turbulențele politice din SUA să se traducă în decizii imprevizibile sau întârzieri, exact în dosare cu impact direct asupra Europei: sprijinul pentru Ucraina, regimul de sancțiuni împotriva Rusiei, tarifele și costurile energiei. Pentru guverne și companii europene, asta înseamnă un mediu mai greu de planificat, cu volatilitate ridicată și presiune suplimentară pe bugete și pe lanțurile de aprovizionare. [...]