Știri
Rusia își normalizează relația cu talibanii pentru a-și securiza flancul sudic și a-și extinde influența regională , chiar cu prețul unei răsturnări simbolice față de războiul sovietic din Afganistan, potrivit unei analize publicate de Digi24 , care citează The Times . Miza imediată este una de securitate și control al riscurilor: Kremlinul pariază că talibanii pot ține în frâu grupări jihadiste considerate mai periculoase pentru Rusia, în special în Asia Centrală și în comunitățile de diasporă din Federația Rusă. În paralel, apropierea deschide spațiu pentru cooperare militară și pentru creșterea schimburilor comerciale cu Afganistanul, într-un context în care Moscova caută pârghii suplimentare în regiune. De la „organizație teroristă” la partener de dialog Analiza notează că Rusia a desemnat talibanii drept organizație teroristă în 2003, însă acest statut a fost eliminat anul trecut, iar Moscova a devenit prima țară care recunoaște Emiratul Islamic al Afganistanului (numele folosit de regimul taliban după revenirea la putere în 2021). Schimbarea nu ar fi fost, însă, bruscă: Vladimir Putin a vorbit încă din 2024 despre talibani ca despre un „aliat” în lupta împotriva terorismului, iar contactele s-au intensificat treptat în anii anteriori. Luna trecută, Moscova și Kabulul și-au consolidat legăturile prin semnarea unui acord „militar-tehnic ”, conform textului. Calculul de securitate: talibanii ca „tampon” împotriva unor amenințări mai mari Un element central al raționamentului rusesc, potrivit analiștilor citați, este că talibanii pot limita activitatea unor rețele jihadiste transnaționale. Dr. Antonio Giustozzi, cercetător senior la think tank-ul Rusi, descrie dezbateri interne la Moscova între zona de informații, mai prudentă, și Ministerul de Externe, mai favorabil deschiderii. Giustozzi susține că talibanii au depus eforturi pentru a neutraliza sau restrânge grupuri asociate al-Qaeda și că au acționat și împotriva Stat Islamic – Provincia Khorasan (IS-KP), menționată în analiză ca fiind implicată în recrutări în fostele state sovietice din Asia Centrală și ca responsabilă pentru atacul de la Crocus City Hall din 2024, soldat cu 151 de morți (inclusiv persoane decedate ulterior). Efecte politice și de imagine: critici din opoziția afgană și din zona drepturilor omului Recunoașterea regimului taliban a provocat reacții negative în rândul unor figuri ale opoziției afgane din exil. Fawzia Koofi, fost parlamentar afgan stabilit în Marea Britanie, este citată criticând normalizarea relațiilor cu talibanii, pe motiv că ar legitima „impunitatea”. De asemenea, Rețeaua de participare politică a femeilor afgane condamnă susținerea unui regim descris ca „autoritar” și „anti-femei”. Componenta economică: comerț în creștere și posibile livrări de energie și cereale Pe lângă securitate, analiza indică o dimensiune economică în creștere: comerțul dintre Rusia și Afganistan este prezentat ca fiind în expansiune. Sunt menționate produse pe care Afganistanul le-ar putea furniza Rusiei (inclusiv stafide, pietre prețioase, cola, cromit, plante medicinale și rodii), iar pentru talibani ar exista oportunități de a obține importuri mai ieftine de petrol și grâu rusesc. În același timp, Afganistanul ar putea urmări achiziția de sisteme de apărare aeriană din Rusia, pe fondul tensiunilor cu Pakistanul, deși analiza sugerează că Moscova ar putea evita să-și deterioreze relațiile cu Islamabadul. Context: o răsturnare istorică, dar nu singulară în regiune Materialul plasează apropierea într-un arc istoric mai larg: de la „Marele Joc” pentru influență în secolul al XIX-lea, la invazia sovietică din 1979 și retragerea URSS după un deceniu de război cu mujahedinii, dintre care o parte au ajuns ulterior să formeze talibanii. În final, analiza sugerează că talibanii încearcă să obțină avantaje din „echilibrarea” marilor puteri concurente, într-un joc geopolitic în care resursele lor sunt limitate, dar capacitatea de a negocia recunoaștere și beneficii rămâne relevantă. [...]
