Știri din categoria Externe
Știri Externe
Acordul India-UE poate redirecționa fluxurile de comerț - Companiile caută alternative la piața SUA
India și Uniunea Europeană au semnat un acord de liber schimb, cel mai mare de acest tip pentru ambele părți , în contextul unei politici comerciale imprevizibile din partea Statelor Unite, relatează CNN . Acordul vine ca o reacție la tarifele impuse de administrația Trump, care au afectat relațiile comerciale atât cu India, cât și cu Europa. Acordul, descris de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept „mama tuturor acordurilor”, va întări legăturile economice și politice între blocul european și India, a patra economie a lumii. Într-o declarație, Comisia Europeană a subliniat că acest acord este un semnal al angajamentului comun față de deschiderea economică și comerțul bazat pe reguli, într-un moment de tensiuni geopolitice și provocări economice globale. Detalii ale acordului Acordul prevede reducerea treptată a tarifelor indiene pentru mașinile europene de la 110% la 10%, iar pentru mașini, chimicale și produse farmaceutice din Europa , tarifele vor fi eliminate în mare parte. De asemenea, tarifele pentru vinurile europene vor fi reduse inițial de la 150% la 75%, urmând să scadă la 20%, iar tarifele pentru uleiul de măsline european vor ajunge la zero în cinci ani. Pe de altă parte, Uniunea Europeană va reduce tarifele pentru bunurile indiene, beneficiind astfel sectoare precum textilele, ceaiul, condimentele, bijuteriile și altele, conform unui comunicat al departamentului de comerț al Indiei. Impactul asupra piețelor globale Acest acord are potențialul de a redirecționa fluxurile comerciale globale, în condițiile în care companiile europene și indiene caută alternative la piața americană. Potrivit Comisiei Europene, acordul ar putea dubla exporturile de bunuri ale UE către India până în 2032, prin eliminarea sau reducerea tarifelor. „Acest acord are o importanță simbolică majoră într-o lume cu protecționism în creștere”, a declarat Daniel Kral, economist senior la firma de consultanță Oxford Economics, subliniind că este puțin probabil ca acordul să stimuleze semnificativ economiile UE sau Indiei. Perspective și provocări Deși acordul a fost semnat, acesta trebuie să treacă prin mai multe etape legale înainte de a intra în vigoare. În plus, acordul vine în urma altor înțelegeri comerciale recente, cum ar fi cea dintre UE și Mercosur , un bloc comercial din America de Sud, și mai multe acorduri semnate de India în 2025, un an marcat de revenirea lui Trump la Casa Albă și de politica sa comercială haotică. În concluzie, acest acord India-UE ar putea reprezenta un pas important către o mai mare independență economică europeană și o diversificare a parteneriatelor comerciale globale, într-un context internațional complex și volatil. [...]
Reducerea vârstei răspunderii penale în Suedia - Măsură controversată, criticată de instituții
Suedia intenționează să reducă vârsta răspunderii penale la 13 ani, ca răspuns la recrutarea copiilor de către bandele criminale , informează Antena 3 . Această măsură ar putea intra în vigoare din vara acestui an, dacă va fi aprobată. Propunerea vine pe fondul unei creșteri semnificative a numărului de infracțiuni comise de minori sub 15 ani, care sunt atrași de rețelele criminale pentru a comite fapte violente fără riscul unor consecințe legale severe. Ministrul Justiției, Gunnar Strömmer , a subliniat că Suedia se confruntă cu o „situație de urgență” și că stoparea utilizării copiilor de către bandele criminale este o prioritate pentru guvern. Propunerea a întâmpinat însă opoziție din partea mai multor instituții, inclusiv poliția și administrația vârsta răspunderii penale la 13 ani, ca răspuns la recrutarea copiilor de către bandele criminale , care avertizează că aceasta ar putea duce la o creștere a numărului de infracțiuni comise de minori. Noua legislație ar urma să se aplice doar în cazurile celor mai grave infracțiuni, cum ar fi omorul, tentativa de omor, atentatele cu bombă agravate și violul agravat. În anumite situații, minorii ar putea primi pedepse cu închisoarea. Datele Consiliului Național Suedez pentru Prevenirea Criminalității arată că numărul infracțiunilor cu suspecți sub 15 ani s-a dublat în ultimul deceniu. În paralel, guvernul suedez analizează posibilitatea introducerii unor restricții de vârstă pentru accesul la rețelele sociale, după ce poliția a semnalat utilizarea acestor platforme pentru recrutarea copiilor de către bande. Criticii, însă, avertizează că măsurile propuse nu sunt susținute de argumente factuale și că ar putea avea efecte negative asupra minorilor, care au nevoie de îngrijire, nu de sancțiuni penale. Proiectul de lege urmează să fie evaluat de Consiliul Legislativ al Suediei înainte de a fi trimis în parlament. [...]
Dispută între SUA și Canada pe tema avioanelor F-35 – NORAD ar putea fi renegociat
Statele Unite avertizează Canada că ar putea intensifica zborurile de luptă în spațiul său aerian , dacă guvernul de la Ottawa renunță la achiziția celor 88 de avioane F-35 de la Lockheed Martin. Informația vine prin intermediul The Independent , care citează un interviu acordat de ambasadorul SUA în Canada, Pete Hoekstra, pentru CBC News. Ambasadorul a sugerat că, în cazul în care contractul este redus sau anulat, Washingtonul va „acoperi golurile” în ceea ce privește securitatea spațiului aerian nord-american, inclusiv prin desfășurarea mai frecventă a avioanelor sale în spațiul aerian canadian. Declarația reprezintă o presiune diplomatică în contextul în care Canada reevaluează contractul semnat în 2022 pentru achiziția celor 88 de aparate F-35A , din cauza creșterii semnificative a costurilor. Inițial estimat la 19 miliarde de dolari, programul a ajuns la 27,7 miliarde de dolari, conform unui audit realizat în 2025. Până acum, Canada s-a angajat să finanțeze doar 16 avioane livrabile, ceea ce alimentează incertitudinea în jurul proiectului. Hoekstra a atras atenția că o modificare a comenzii ar presupune o renegociere a acordului bilateral NORAD – pactul vechi de zeci de ani dintre SUA și Canada care permite operarea reciprocă în spațiul aerian pentru interceptarea amenințărilor. Potrivit ambasadorului, în cazul unui abandon al proiectului F-35, NORAD „ar trebui modificat”. Tensiunile vin și în contextul unor fricțiuni mai largi între cele două țări, inclusiv din cauza amenințărilor comerciale lansate de președintele Donald Trump . Premierul canadian Mark Carney a dispus revizuirea contractului de achiziție, iar guvernul său analizează acum alternative. Una dintre acestea este oferită de compania suedeză Saab, care propune avionul Gripen E și se angajează să construiască aeronavele în Canada, creând peste 12.000 de locuri de muncă. Ministrul Industriei, Mélanie Joly, a declarat că prioritatea este securitatea națională și crearea de locuri de muncă, nu satisfacerea intereselor externe: „Putem controla cui acordăm contractele de apărare și ce beneficii aduc ele Canadei.” În replică, ambasadorul american a insistat că Gripen E este un „produs inferior” în comparație cu F-35 și că interoperabilitatea redusă ar slăbi capacitatea de apărare comună: „Dacă aleg un produs care nu e la același nivel, noi trebuie să găsim cum compensăm acest lucru.” Această dispută reflectă și strategia mai amplă a administrației Trump de a exercita presiune asupra aliaților pentru a se conforma intereselor americane în materie de securitate, similar cu presiunile recente asupra aliaților europeni în contextul negocierilor pentru achiziționarea Groenlandei . [...]
Portavionul american USS Abraham Lincoln a intrat în Orientul Mijlociu Trump vorbește despre o „armadă” în drum spre Iran, dar speră să evite un conflict direct
Portavionul USS Abraham Lincoln , însoțit de mai multe distrugătoare cu rachete ghidate, a intrat în regiunea Orientului Mijlociu în contextul tensiunilor crescute dintre Statele Unite și Iran , potrivit Reuters , citând doi oficiali americani. Grupul naval, aflat sub comanda Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), a fost mobilizat din zona Asia-Pacific la începutul lunii ianuarie, ca reacție la represiunea violentă a protestelor din Iran. Președintele Donald Trump a declarat joi că o „armadă” americană se îndreaptă spre Iran, dar a adăugat că speră să nu fie nevoit să o folosească. Mesajul său vine în urma unui recul al demonstrațiilor din Iran și a unor informații potrivit cărora autoritățile iraniene ar fi suspendat execuțiile în masă de prizonieri, pe care liderul american le condamnase anterior. Această desfășurare navală este completată de relocarea unor avioane de luptă și sisteme de apărare aeriană, parte dintr-o amplă demonstrație de forță a Pentagonului, care a anunțat și desfășurarea unui exercițiu militar în regiune. Exercițiul are scopul declarat de a „demonstra capacitatea de a desfășura, dispersa și susține forțe aeriene de luptă”. Mobilizarea forțelor americane vine și în contextul în care, în 2025, SUA au efectuat atacuri asupra infrastructurii nucleare iraniene, într-un alt episod tensionat al relației bilaterale. De această dată, prezența USS Abraham Lincoln în regiune pare a fi o măsură de descurajare, dar riscurile unei escaladări nu sunt excluse. În replică, un oficial de rang înalt de la Teheran a avertizat că orice atac împotriva Iranului va fi considerat drept un „război total”. În paralel, Emiratele Arabe Unite au transmis că nu vor permite folosirea spațiului aerian, teritoriului sau apelor teritoriale pentru lansarea unor acțiuni ostile împotriva Iranului, într-o poziționare menită să evite implicarea directă într-un posibil conflict regional. Este de menționat că baza aeriană Al Dhafra, esențială pentru operațiunile americane în regiune, se află la sud de capitala Emiratelor, Abu Dhabi. Rămâne de văzut dacă această desfășurare militară masivă va rămâne o simplă demonstrație de forță sau preludiul unei noi confruntări directe în Orientul Mijlociu, într-un moment în care echilibrul regional rămâne fragil. [...]
Netanyahu: reconstrucția Gazei nu poate începe fără dezarmarea completă a Hamas
După confirmarea morții ultimului ostatic israelian rămas în Gaza, Ran Gvili, premierul Benjamin Netanyahu a anunțat că „următorul pas este dezarmarea Hamas și demilitarizarea Gazei”, nu reconstrucția enclavei , potrivit HotNews.ro . Declarația a fost făcută luni, 26 ianuarie 2026, într-un moment în care presiunea internațională pentru refacerea regiunii este tot mai mare, iar procesul de pace intermediat de SUA intră într-o fază sensibilă. Netanyahu a subliniat că obiectivele militare ale Israelului nu s-au încheiat odată cu recuperarea ostaticilor: „Cu cât dezarmăm mai repede Hamas și demilitarizăm Fâșia Gaza, cu atât ne vom atinge mai repede obiectivele războiului”. Această poziție intră în contradicție parțială cu faza a doua a planului de pace propus de președintele american Donald Trump, care presupune reconstrucția Gazei, dezarmarea Hamas și înființarea unui guvern tehnocrat palestinian supravegheat de un Consiliu pentru Pace. Hamas a transmis printr-o scrisoare către mediatori că este dispus să accepte transferul administrării Gazei către un comitet de tehnocrați, dar condiționează orice discuție privind predarea armelor de îndeplinirea integrală a angajamentelor asumate de Israel în prima fază a acordului. Printre cerințele menționate se află deschiderea punctului de trecere Rafah, livrarea caselor prefabricate, respectarea cotelor de ajutoare umanitare și oprirea presupuselor încălcări ale armistițiului de către armata israeliană. Această divergență între ritmul impus de Israel și cel al planului american de pace riscă să complice eforturile de stabilizare post-conflict. În plus, reacțiile internaționale sunt împărțite: unele state susțin ferm demilitarizarea înaintea oricărei reconstrucții, în timp ce altele insistă pe nevoia de ajutor umanitar urgent și relansare economică a Gazei. Faptul că Netanyahu leagă finalul conflictului direct de neutralizarea capacităților militare ale Hamas semnalează o continuare a operațiunilor de securitate în regiune. Totodată, poziția Israelului ar putea întârzia implementarea guvernului tehnocrat, într-un moment în care comunitatea internațională cere soluții pe termen lung pentru Gaza. [...]
Emiratele Arabe Unite interzic utilizarea spațiului lor aerian pentru operațiuni militare - Implicații pentru strategia SUA în Orientul Mijlociu
Emiratele Arabe Unite au anunțat că nu vor sprijini militar o acțiune împotriva Iranului , potrivit Agerpress . Ministerul de Externe de la Abu Dhabi a transmis că nu va permite folosirea spațiului aerian, a teritoriului sau a apelor teritoriale ale EAU pentru „acțiuni militare ostile” împotriva Teheranului, invocând neutralitatea și stabilitatea regională. Poziția EAU vine pe fondul incertitudinii privind o posibilă intervenție militară a Statelor Unite în Iran, după ce președintele american Donald Trump a spus săptămâna trecută că o „armadă” americană se îndreaptă spre Golf, dar că speră să nu fie nevoit să o folosească. În acest context, au fost trimise în Orientul Mijlociu portavionul USS Abraham Lincoln și mai multe distrugătoare cu rachete ghidate. „Avem multe nave care se îndreaptă în acea direcție, pentru orice eventualitate… Aș prefera să nu se întâmple nimic, dar le urmărim foarte atent”, le-a spus Trump reporterilor aflați la bordul Air Force One. Dincolo de refuzul de a facilita o operațiune militară, diplomația emirateză a precizat că nu va oferi nici sprijin logistic pentru atacuri. Comunicatul subliniază că „dialogul, dezamorsarea conflictelor, respectarea dreptului internațional și respectarea suveranității statelor” reprezintă, în viziunea Abu Dhabi, cea mai bună cale de răspuns la „crizele actuale”. Miza este cu atât mai sensibilă cu cât EAU găzduiesc mii de militari americani la baza aeriană Al Dhafra, lângă Abu Dhabi, unul dintre punctele de sprijin ale SUA în regiunea Golfului. În paralel, Trump a avertizat Teheranul în legătură cu uciderea protestatarilor și reluarea programului nuclear, în condițiile în care Iranul este marcat de proteste izbucnite la finalul lunii decembrie 2025, despre care organizațiile pentru drepturile omului afirmă că s-au soldat cu moartea a mii de persoane. În plan diplomatic, EAU încearcă să-și consolideze profilul de actor de mediere: țara a găzduit recent, la Abu Dhabi, o întâlnire trilaterală între negociatori ruși, ucraineni și americani, prezentată ca o premieră de la începutul războiului din Ucraina. Mesajul transmis acum în dosarul Iran indică o linie de politică externă care evită implicarea directă într-o escaladare militară în Golf, într-un moment în care prezența navală americană în zonă crește. [...]
UE și India pregătesc un acord comercial major - Reducerea taxelor vamale pentru autoturisme
Uniunea Europeană și India sunt pe punctul de a încheia un acord de liber schimb mult așteptat , potrivit HotNews.ro . Anunțul oficial ar putea fi făcut marți, în cadrul unui summit la New Delhi, și vine după ce UE a semnat recent un pact cu blocul sud-american Mercosur . Acest acord ar putea marca un moment semnificativ în extinderea comerțului bilateral între cele două părți. Detalii ale acordului India intenționează să reducă taxele vamale pentru autoturismele importate din Uniunea Europeană de la 110% la 40%, conform surselor citate de Reuters. Această deschidere a pieței indiene ar putea facilita accesul producătorilor auto europeni pe piața indiană, una dintre cele mai protejate din lume. În prezent, India aplică taxe vamale de 70% și 110% pentru mașinile importate, niveluri criticate de producătorii din Europa și SUA. Vehiculele electrice cu baterii vor fi excluse de la reducerile taxelor de import în primii cinci ani, pentru a proteja investițiile interne ale companiilor precum Mahindra & Mahindra și Tata Motors . După această perioadă, vehiculele electrice vor beneficia de reduceri similare ale taxelor. Impactul acordului Acordul de liber schimb ar putea stimula exporturile indiene de bunuri precum textile și bijuterii, care au fost afectate de taxele vamale impuse de SUA. De asemenea, ar putea contribui la restabilirea competitivității Indiei după retragerea concesiilor tarifare de către UE în 2023. Pentru Uniunea Europeană , acordul ar sprijini diversificarea lanțului de aprovizionare și ar reduce dependența de China. Exporturile UE către India se confruntă în prezent cu taxe medii de aproximativ 9,3%, iar acordul ar putea deschide noi oportunități în domenii precum automobilele, mașinile și produsele chimice. Provocări și perspective Odată semnat și ratificat, un proces care ar putea dura cel puțin un an, pactul ar putea extinde semnificativ comerțul bilateral. Totuși, votul recent al Parlamentului UE, care a amânat ratificarea acordului UE-Mercosur, evidențiază posibilele obstacole care ar putea întârzia sau complica ratificarea și în cazul acordului cu India. „Dacă pactul va aduce beneficii echilibrate, asta va depinde de modul în care vor fi gestionate taxele pe carbon, mobilitatea serviciilor și barierele netarifare”, afirmă analiștii. Avantaje și concesii India solicită accesul profesioniștilor săi și exportul de servicii IT, în timp ce UE dorește un acces mai larg la serviciile financiare și juridice ale Indiei. De asemenea, UE caută angajamente în domeniul muncii, mediului și proprietății intelectuale. Agricultura și produsele lactate sunt excluse din acord, iar India se opune cererilor UE de a elimina taxele pentru peste 95% din mărfuri, propunând un procent mai apropiat de 90%. Automobilele, vinul și băuturile spirtoase rămân subiecte sensibile, India luând în considerare reduceri treptate sau cote limitate. Concluzie Acordul de liber schimb UE-India ar putea reprezenta un pas major în extinderea relațiilor economice dintre cele două părți, oferind beneficii semnificative ambelor economii. Cu toate acestea, succesul său va depinde de capacitatea de a depăși provocările legate de taxe și reglementări, precum și de gestionarea eficientă a intereselor divergente ale celor două părți. [...]
Congresmenii republicani avertizează Trump asupra riscului unei proceduri de demitere - reacție la planurile de atac asupra Groenlandei
Congresmeni republicani au avertizat că un atac asupra Groenlandei ar putea declanșa demiterea lui Trump , potrivit Antena 3 CNN , care citează surse politice pentru Reuters și menționează The Moscow Times . Mesajul a fost transmis către secretarul de stat Marco Rubio și alți oficiali de rang înalt de la Casa Albă, pe fondul discuțiilor despre o posibilă invadare a Groenlandei. Avertismentul are o miză instituțională clară: congresmenii se tem că președintele ar putea lansa o operațiune militară majoră fără consultarea prealabilă a Congresului SUA. În acest context, sursele citate indică faptul că atât republicani, cât și democrați au sugerat administrației Trump să abandoneze ideea de a „cuceri Groenlanda prin forță”. Semnalul venit din interiorul Partidului Republican este relevant deoarece mută discuția din registrul declarațiilor politice în cel al consecințelor constituționale. O eventuală acțiune militară fără un mandat clar și fără implicarea Congresului ar putea alimenta argumente pentru inițierea unei proceduri de „impeachment” (procedură de punere sub acuzare care poate duce la demitere), chiar dacă rezultatul ar depinde ulterior de voturile din cele două camere. Pe acest fundal, Trump a susținut public în ultimele zile că „nu există cale de întoarcere” în privința Groenlandei și a afirmat că nu se așteaptă la o rezistență semnificativă din partea locuitorilor. Într-o declarație citată de sursa menționată, el a argumentat că Danemarca nu ar putea „proteja” teritoriul și a contestat implicit legitimitatea dreptului de proprietate, invocând o referință istorică. Ulterior, Trump a mai spus că SUA ar urma să dobândească suveranitate asupra terenului pe care vor fi amplasate instalații militare americane în Groenlanda, pe baza unui acord preliminar încheiat săptămâna aceasta la Davos , în Elveția, cu NATO, conform aceleiași surse. În lipsa unor detalii suplimentare despre conținutul și statutul juridic al acestui acord, avertismentul congresmenilor rămâne, deocamdată, principalul semnal politic: un pas militar unilateral ar putea deschide un conflict direct între Casa Albă și Congres. [...]
SUA anunță o posibilă întrevedere Putin-Zelenski – miza: sfârșitul războiului
„Suntem foarte aproape de o întâlnire Putin-Zelenski” – Statele Unite susțin că negocierile dintre Rusia și Ucraina se apropie de o discuție la vârf . Oficiali americani au confirmat pentru publicația Axios că există progrese semnificative în dialogul dintre cele două părți, susținute de o întâlnire recentă desfășurată la Abu Dhabi. Evenimentul, care a durat peste trei ore, a fost mediat de Statele Unite și s-a concentrat pe teme sensibile precum statutul regiunii Donbas, siguranța centralei nucleare de la Zaporojie și mecanismele de prevenire a reluării conflictului. Atmosfera negocierilor a fost descrisă ca fiind constructivă și chiar prietenoasă , iar delegațiile au arătat disponibilitate reală pentru compromis. Potrivit unei surse citate de Axios, „Rusia și Ucraina păreau a fi de aceeași parte a mesei”, încercând să înțeleagă pozițiile celuilalt pentru a ajunge la o soluție reciproc acceptabilă. Ce s-a discutat concret: Regiunea Donbas : s-a abordat problema controlului teritorial, însă fără ca părțile să se evite pe subiect. Centrala de la Zaporojie : s-a discutat modul de gestionare sigură a instalației nucleare. Garanții de securitate : s-a pus accent pe evitarea reluării ostilităților după un posibil acord de pace. Următoarea rundă de negocieri trilaterale este programată pentru 1 februarie , tot în Abu Dhabi. Dacă și această întâlnire va înregistra noi pași înainte, este posibil ca liderii celor două țări să se întâlnească în mod direct, fie la Moscova, fie la Kiev. Oficialii americani sugerează că aceste întrevederi ar trebui să aibă loc înainte ca Vladimir Putin și Volodimir Zelenski să stea față în față. Președintele ucrainean a calificat discuțiile drept „constructive” , iar Kievul a transmis că urmează ca rezultatele să fie raportate în capitalele celor două țări pentru coordonarea pașilor următori. Mediatorii americani consideră că, deși obstacolele rămân semnificative, tonul acestor discuții ar putea marca un punct de cotitură în direcția unei soluții pașnice. Deși nu există o dată oficială anunțată pentru o întâlnire la nivel de lideri, semnalele recente sugerează că o asemenea întrevedere ar putea avea loc în curând, dacă dinamica pozitivă a negocierilor continuă. În acest moment, nu este clar dacă discuția se va desfășura pe teren neutru sau într-una dintre capitalele celor două state aflate în conflict. Pentru prima dată în ultimii doi ani, reprezentanții ruși și ucraineni au demonstrat în mod clar că sunt deschiși unor compromisuri reale , iar prezența mediatorului american pare să fi avut un rol decisiv în crearea unui climat de încredere. [...]
Președinta interimară a Venezuelei cere SUA să nu se amestece în politica internă - Declarația vine în contextul tensiunilor diplomatice cu Washingtonul
Delcy Rodriguez le-a cerut SUA să nu se amestece în politica Venezuelei , potrivit Digi24 , într-o declarație făcută duminică, pe fondul tensiunilor diplomatice cu Washingtonul și al mesajelor publice ale președintelui american Donald Trump privind intenția de a „dicta” deciziile de la Caracas. Rodriguez a formulat poziția ca un refuz explicit al influenței externe asupra deciziilor interne, într-un mesaj adresat lucrătorilor din industria petrolieră din statul Anzoategui. > „Gata cu ordinele Washingtonului către politicienii venezueleni! Politica venezueleană trebuie să rezolve divergenţele şi conflictele noastre interne. Gata cu puterile străine!”, a declarat Rodriguez, conform relatării citate de Digi24. Contextul imediat al acestei poziționări este instalarea ei ca șefă interimară a statului la 5 ianuarie, după capturarea președintelui socialist Nicolás Maduro de către Statele Unite, într-o operațiune militară la Caracas, relatează AFP, preluată de Digi24. În urma acelui episod, Trump a anunțat că Washingtonul intenționează să „dicteze” deciziile Venezuelei „până la noi ordine”, ceea ce a amplificat percepția de presiune directă asupra conducerii de la Caracas. În același timp, Digi24 notează că, „sub presiunea americană”, Rodriguez a semnat acorduri petroliere cu Statele Unite, a inițiat o reformă legislativă care include o lege privind hidrocarburile, a eliberat prizonieri politici și a făcut apel la acorduri cu opoziția. Săptămâna trecută, Casa Albă a anunțat, fără a indica o dată, că dorește să o invite pe Rodriguez în Statele Unite, după o convorbire telefonică între Trump și aceasta și după declarații elogioase ale președintelui american la adresa ei, mai consemnează Digi24. [...]
Zelenski spune că acordul SUA de garanții pentru Ucraina e gata de semnare - urmează data și ratificarea în Congres
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că un acord de securitate cu Statele Unite este „100% pregătit” pentru semnare , informează The Washington Times . Acest anunț a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă comune cu președinții Lituaniei și Poloniei, desfășurată la Vilnius, Lituania, pe 25 ianuarie 2026. Zelenski a precizat că Ucraina așteaptă ca partenerii săi să stabilească o dată pentru semnarea documentului, după care acesta va fi trimis spre ratificare Congresului SUA și parlamentului ucrainean. În același timp, liderul ucrainean a subliniat și dorința țării sale de a adera la Uniunea Europeană până în 2027, considerând acest pas ca o „garanție de securitate economică”. Discuțiile recente au avut loc la Abu Dhabi și au implicat reprezentanți diplomatici și militari din Ucraina, SUA și Rusia. Acestea sunt considerate primele de acest tip în ultimii ani și fac parte din eforturile de a pune capăt invaziei rusești, care durează de aproape patru ani. Zelenski a recunoscut diferențele fundamentale dintre pozițiile Ucrainei și Rusiei, subliniind că integritatea teritorială a Ucrainei trebuie respectată. De asemenea, președintele rus Vladimir Putin a discutat despre o soluționare a conflictului cu trimișii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. Kremlinul a subliniat că, pentru a ajunge la un acord de pace, Kievul trebuie să-și retragă trupele din zonele din estul Ucrainei, pe care Rusia le-a anexat ilegal, dar nu le-a capturat complet. Negociatorii urmează să revină în Emiratele Arabe Unite pe 1 februarie pentru o nouă rundă de discuții. Potrivit unui oficial american, discuțiile recente au abordat o gamă largă de aspecte militare și economice, inclusiv posibilitatea unui armistițiu înainte de încheierea unui acord. Totuși, nu s-a ajuns încă la un acord final privind supravegherea și operarea centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, care este ocupată de Rusia. [...]
Oficial american afirmă că rușii și ucrainenii sunt „aproape prieteni” - declarație controversată înaintea negocierilor
Un oficial american a spus că rușii și ucrainenii au părut „aproape prieteni” la discuțiile mediate de SUA de la Abu Dhabi, înaintea unei noi reuniuni programate duminica viitoare, potrivit Digi24 . Declarația vine în contextul unei runde de negocieri desfășurate vineri și sâmbătă în capitala Emiratelor Arabe Unite, care, deși descrise ca având progrese, nu au produs încă o înțelegere care să apropie părțile de încheierea războiului. „Am văzut o adevărată disponibilitate din partea fiecărui membru al fiecărei delegaţii faţă de omologii săi. A fost un moment în care toţi păreau aproape prieteni şi, într-un fel, aceşti oameni se cunosc. Au fost multe masacre, mulţi morţi, dar am văzut mult respect în încăpere între părţi, întrucât acestea căutau cu adevărat să găsească soluţii”, a declarat presei respectivul oficial american, care a vorbit cu condiţia anonimatului. Oficialul a mai susținut că a avut „senzația” că delegațiile Rusiei și Ucrainei au stat „de aceeași parte a mesei”, încercând să înțeleagă pozițiile celeilalte părți pentru a ajunge la o „soluție de compromis”. În acest cadru, SUA au acționat ca mediator și, potrivit aceluiași responsabil, nu ar fi fost nevoie de presiuni semnificative pentru a aborda temele principale; el a indicat și existența unor „discuții paralele extinse”, precum și intenția ca întâlnirea de duminica viitoare să împingă acordul „către finalizare”. Pe fond, discuțiile s-au concentrat pe criterii pentru încheierea războiului și pe parametrii de securitate post-conflict. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a descris negocierile ca fiind constructive și a menționat că a fost identificată o listă de teme pentru o posibilă nouă întâlnire chiar săptămâna viitoare. Separat, agențiile ruse TASS și Ria Novosti au relatat că prima rundă trilaterală a vizat controlul asupra Donbas și măsuri de securitate, iar o sursă citată de TASS a indicat că retragerea trupelor ucrainene din întregul Donbas rămâne principalul obstacol. În privința garanțiilor de securitate, articolul notează opoziția președintelui rus Vladimir Putin față de desfășurarea de trupe occidentale în Ucraina, în timp ce Kievul cere garanții care ar obliga SUA și aliații europeni să intervină militar în cazul unei noi agresiuni. Delegația ucraineană a fost condusă la Abu Dhabi de Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare, iar delegația rusă de amiralul Igor Kostiukov, șeful serviciului de informații militare GRU; din partea americană, echipa de mediatori a fost condusă de emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff, și Jared Kushner. [...]