Știri din categoria Externe

Știri Externe

Acasă/Știri/Externe

Zelenski și Merz discută despre armistițiu și atacurile rusești.
Externe30 ian. 2026

Zelenski și Merz salută inițiativa de armistițiu a lui Trump - Critici dure la adresa atacurilor Rusiei

Cancelarul german Friedrich Merz și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au salutat eforturile de instituire a unui armistițiu , potrivit The Guardian . Această reacție vine după ce Donald Trump a afirmat că Vladimir Putin a fost de acord cu o pauză de o săptămână a atacurilor asupra rețelei energetice a Ucrainei, în urma unor lovituri care au lăsat milioane de oameni fără încălzire în condiții de frig extrem. Merz a subliniat, totodată, că distrugerea sistematică și brutală a infrastructurii civile a Ucrainei de către atacurile rusești continuă, condamnând aceste acțiuni „în cei mai duri termeni”. De asemenea, Zelenski a declarat că se bazează pe Statele Unite pentru a asigura implementarea acestei pauze de o săptămână în atacurile rusești asupra rețelei energetice a Ucrainei, mulțumindu-i lui Trump și exprimându-și speranța că acordul va fi pus în aplicare. Atacuri și consecințe În pofida anunțului de armistițiu, atacurile rusești au continuat să facă victime. În regiunile centrale și sudice ale Ucrainei, șase persoane au fost ucise joi, conform autorităților regionale și serviciilor de urgență. În regiunea Zaporizhzhia, bombardamentele rusești au ucis trei persoane și au provocat un incendiu major într-un bloc de apartamente. În regiunea Dnipropetrovsk, două persoane au fost rănite, iar în regiunea Herson, bombardamentele au ucis două persoane. De asemenea, un atac asupra orașului central Kryvyi Rig a dus la moartea unei femei în vârstă. Eforturi de securizare a infrastructurii Ucraina colaborează cu SpaceX pentru a împiedica Rusia să folosească sistemul de internet Starlink pentru ghidarea dronelor, a declarat ministrul ucrainean al apărării. Această colaborare vine după ce Ucraina a descoperit că Starlink era utilizat pe dronele cu rază lungă de acțiune folosite în atacurile rusești. „Suntem recunoscători președintelui SpaceX, Gwynne Shotwell, și personal lui Elon Musk pentru răspunsul rapid și pentru începerea lucrărilor de rezolvare a situației”, a spus Mykhailo Fedorov pe Telegram. Măsuri economice ale Uniunii Europene Uniunea Europeană a inclus Rusia pe lista neagră pentru riscul de spălare de bani, a declarat șeful politicii externe a UE. „Aceasta va încetini și va crește costurile tranzacțiilor cu băncile rusești”, a afirmat Kaja Kallas în fața reporterilor. Această măsură este parte a eforturilor continue ale UE de a sancționa Rusia pentru acțiunile sale în Ucraina. [...]

Donald Trump discutând despre armistițiul energetic cu Putin.
Externe30 ian. 2026

Trump afirmă că a cerut personal lui Putin un armistițiu energetic între Rusia și Ucraina - detalii despre răspunsul primit de fostul președinte american

Donald Trump afirmă că i-a cerut personal lui Vladimir Putin o pauză de o săptămână a bombardamentelor potrivit Libertatea , susținând că liderul rus ar fi acceptat solicitarea, pe fondul temperaturilor foarte scăzute din Ucraina. Declarația a fost făcută joi, în timpul unei ședințe de cabinet, fără ca președintele american să indice o dată de începere pentru un posibil armistițiu energetic. „I-am cerut personal lui Putin să nu tragă (rachete și drone – n.r.) împotriva Kievului și altor orașe timp de o săptămână. A fost de acord”, a declarat liderul republican de la Casa Albă în timpul unei ședințe de cabinet, fără a specifica o dată de începere a unui posibil armistițiu energetic. Trump a mai spus că a contactat Moscova în pofida scepticismului din partea consilierilor săi, prezentând demersul ca pe o intervenție directă pentru limitarea atacurilor asupra orașelor ucrainene și, implicit, asupra infrastructurii critice. În relatarea sa, inițiativa ar fi vizat o pauză temporară a loviturilor, într-un moment în care rețeaua energetică devine mai vulnerabilă din cauza consumului ridicat și a condițiilor meteo. În paralel cu declarațiile liderului de la Washington, au apărut informații neconfirmate oficial despre ordine de încetare a atacurilor asupra infrastructurii energetice, venite atât din zona rusă, cât și din cea ucraineană. Mai devreme, bloggeri ruși pro-război și corespondenți militari ucraineni au relatat că ambele armate ar fi primit instrucțiuni în acest sens, însă autoritățile de la Kiev și Moscova nu au confirmat public existența unui acord, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze. Elementele-cheie vehiculate în spațiul public despre un posibil „armistițiu energetic” includ, potrivit sursei, următoarele: o oprire temporară a atacurilor asupra infrastructurii energetice, menționată de bloggeri ruși pro-război și canale ucrainene; un interval indicat de un blogger rus pro-război: de joi, ora 7:00, până marți, 3 februarie; o confirmare din partea canalului ucrainean Supernova+ că forțele Kievului ar fi primit ordin să nu lovească instalațiile energetice rusești; o relatare a canalului „Belorussky Silovik” despre un „moratoriu temporar” discutat la negocieri la Abu Dhabi , dar cu mențiunea că „nu toată lumea este încă la curent”; o contrazicere din partea administratorului canalului ucrainean „Mykolaiv Vanek”, care susține că „nu există un acord final” și că o eventuală interdicție „nu va dura mult”. Contextul diplomatic invocat în articol indică faptul că ideea unui armistițiu pe zona energetică ar fi fost discutată la negocieri trilaterale pe 23 și 24 ianuarie, la Abu Dhabi, notează Financial Times . Discuțiile ar fi vizat oprirea bombardamentelor asupra infrastructurii energetice ucrainene, în schimbul angajamentului Kievului de a se abține de la atacuri asupra instalațiilor petroliere și tancurilor petroliere rusești. În acest cadru, intervenția lui Trump este prezentată ca un demers direct către Putin, dar, în lipsa unei confirmări oficiale de la părți, rămâne neclar dacă există un acord operațional și care ar fi mecanismul de monitorizare și aplicare. [...]

Dronă iraniană expusă într-un spațiu dedicat tehnologiei militare.
Externe30 ian. 2026

Mobilizarea dronelor iraniene crește tensiunile militare în Golf - risc sporit de confruntare cu SUA

Iranul a mobilizat circa 1.000 de drone „strategice” pe fondul temerilor privind un posibil atac american, potrivit Adevărul . Mișcarea, confirmată de agenția iraniană Tasnim, este prezentată la Teheran drept un răspuns preventiv la escaladarea tensiunilor militare din Golf și la recentele desfășurări ale armatei SUA în regiune. Desfășurarea dronelor vine după ce președintele SUA, Donald Trump, a ordonat trimiterea unei grupări navale în Golf, condusă de portavionul USS Abraham Lincoln, decizie descrisă în articol drept una dintre cele mai serioase escaladări militare din ultimii ani. Trump a avertizat public că un eventual atac asupra Iranului ar fi „mult mai dur” decât operațiunea aeriană masivă lansată anul trecut împotriva infrastructurii nucleare iraniene. Într-un mesaj pe Truth Social, Trump a descris desfășurarea drept una „rapidă, puternică și hotărâtă” și a susținut că flota este „pregătită, dispusă și capabilă să își îndeplinească misiunea, cu viteză și violență, dacă va fi necesar”. Totodată, liderul de la Casa Albă a reluat apelul către Teheran să revină la negocieri, insistând că Washingtonul urmărește un acord care să excludă definitiv obținerea de arme nucleare de către Iran. Un consilier de rang înalt al liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că ideea unui „atac limitat” este o iluzie și că orice acțiune militară americană, indiferent de amploare, va fi considerată un act de război. Potrivit articolului, accentul administrației Trump s-a mutat din nou pe dosarul nuclear și pe programul iranian de rachete balistice, după o perioadă în care amenințările militare erau legate mai ales de situația internă din Iran. În acest context, discuțiile preliminare dintre Casa Albă și autoritățile iraniene nu au înregistrat progrese, potrivit unor surse citate de CNN , ceea ce alimentează riscul unei confruntări directe într-o regiune deja foarte volatilă. [...]

Reprezentanți discutând despre centrala nucleară Bushehr din Iran.
Externe29 ian. 2026

Rusia pregătită să evacueze personalul de la centrala nucleară Bushehr din Iran - măsuri de precauție în contextul tensiunilor regionale

Rusia este pregătită să evacueze personalul de la centrala nucleară Bushehr din Iran, dacă situația o va cere , a declarat Alexei Lihacev, șeful corporației nucleare de stat a Rusiei. Aceste declarații au fost făcute publice joi, prin intermediul agenției de presă TASS și Reuters , pe fondul tensiunilor crescânde între Statele Unite și Iran. Centrala nucleară Bushehr, situată în sudul Iranului , este singura de acest tip operațională în țară și a fost construită de Rusia, fiind inaugurată în 2011. În prezent, Rusia lucrează la extinderea acestei facilități prin construirea unor noi instalații nucleare pe același amplasament. Deși un atac aerian american asupra instalațiilor nucleare iraniene a avut loc în iunie anul trecut, centrala de la Bushehr nu a fost vizată. Lihacev a avertizat că un atac asupra acestei centrale ar putea avea consecințe similare cu dezastrul de la Cernobîl din 1986. Tensiunile au escaladat recent după ce președintele american Donald Trump a amenințat Iranul cu o intervenție militară, similară cu cea din Venezuela, solicitând Teheranului să renunțe la programul său nuclear. După retragerea Statelor Unite din acordul nuclear cu Iranul în 2018, Teheranul și-a reluat activitățile de îmbogățire a uraniului, ceea ce a atras atenția Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Rusia sprijină dreptul Iranului de a utiliza energia nucleară în scopuri pașnice și îndeamnă toate părțile implicate să respecte inviolabilitatea teritoriului Bushehr. În cazul în care situația se va deteriora, Rusia este pregătită să colaboreze cu Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Apărării pentru a evacua personalul din această locație. [...]

Cancelarul german discutând despre aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.
Externe29 ian. 2026

Aderarea Ucrainei la UE în 2027 nu este fezabilă, spune Merz - criteriile de la Copenhaga impun un calendar extins

Cancelarul german a declarat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană în 2027 nu este un obiectiv realist , subliniind că procesul de aderare necesită îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga , ceea ce durează de obicei mai mulți ani. Potrivit Biziday , cancelarul a afirmat că, deși Ucraina poate fi adusă mai aproape de UE pe termen lung, o aderare rapidă nu este fezabilă. Această declarație a fost făcută miercuri, după discuțiile cu partenerii de coaliție la Berlin. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat, marți, dorința Ucrainei de a adera la UE până în 2027, susținând că acest pas ar reprezenta o garanție de securitate pentru Europa. El a evidențiat contribuțiile Ucrainei în domenii precum securitatea, tehnologia și economia. În contextul discuțiilor de pace dintre Ucraina și Rusia, cancelarul german a menționat că Germania este în strânsă legătură cu delegațiile SUA și Ucrainei și că susține aceste discuții cu entuziasm. În plus, cancelarul a subliniat că Europa trebuie să-și recapete influența într-o nouă ordine mondială dominată de câțiva actori puternici. El a afirmat că europenii trebuie să învețe să „vorbească limba politicii de putere” pentru a-și putea pune în aplicare ideile. De asemenea, a lăudat răspunsul unit al aliaților europeni din NATO la încercările anterioare ale fostului președinte american Donald Trump de a achiziționa Groenlanda . [...]

Declarații oficiale despre negocierile dintre Iran și SUA.
Externe29 ian. 2026

Iranul neagă oficial negocierile cu SUA – Trump invocă un acord, dar trimite portavioane în Golf

Iranul a respins categoric afirmațiile președintelui american Donald Trump privind presupuse negocieri directe între cele două state , subliniind că nu a existat niciun contact recent cu emisarul SUA și că discuțiile nu pot avea loc „în condiții de amenințare” . Potrivit Digi24 , ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi , a declarat că Republica Islamică nu a formulat nicio cerere în vederea negocierilor și a accentuat că doar consultări purtate prin intermediari au avut loc până acum. Oficialul iranian a fost ferm în declarația sa: Poziţia noastră este clară: negocierile nu pot avea loc în condiţii de ameninţare, iar discuţiile pot avea loc numai atunci când nu mai există ameninţări şi cereri excesive. În contrast cu poziția Teheranului, Donald Trump a anunțat marți că speră la un „acord” între SUA și Iran, imediat după ce a dispus trimiterea portavionului USS Abraham Lincoln și a grupului său de luptă în Golful Persic – o mișcare interpretată ca presiune militară în contextul în care Washingtonul a condamnat represiunea violentă a protestelor din Iran, izbucnite la sfârșitul lunii decembrie. Trump a plusat în stilul său caracteristic: O altă armadă magnifică navighează minunat spre Iran în acest moment. Sper că vor ajunge la un acord. Deși până acum președintele american nu a pus în aplicare nicio amenințare militară directă, tensiunile rămân ridicate. Ministrul Araqchi a admis că au existat contacte prin terți, dar a reiterat refuzul oricărei forme de dialog sub constrângere. În același timp, președintele iranian Masoud Pezeshkian a transmis un mesaj de deschidere către prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, afirmând că Iranul este pregătit să se implice în orice proces internațional care să prevină izbucnirea unui conflict în regiune. Diferența majoră dintre retorica americană și reacția iraniană arată cât de fragile sunt premisele unei relansări diplomatice între cele două state, într-un context tensionat atât intern, cât și regional. [...]

Scott Bessent discută despre tensiunile comerciale dintre SUA și Europa.
Externe29 ian. 2026

Criticile SUA după acordul UE-India evidențiază tensiunile comerciale - Washingtonul percepe o diminuare a influenței sale în Asia

Un acord comercial semnat recent între Uniunea Europeană și India a generat r eacții negative din partea Statelor Unite . Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , a exprimat dezamăgirea față de decizia Europei de a încheia acest acord , acuzând Bruxelles-ul că a prioritizat comerțul în detrimentul solidarității cu Ucraina, relatează Știrile ProTV . Acordul, finalizat marți, este conceput pentru a stimula comerțul bilateral și a reduce dependența Uniunii Europene de Statele Unite, în contextul tensiunilor comerciale globale. Potrivit estimărilor, acesta ar putea dubla exporturile UE către India până în 2032, prin eliminarea sau reducerea tarifelor pentru 96,6% din mărfurile schimbate, economisind astfel 4 miliarde de euro anual pentru companiile europene. Bessent a criticat, de asemenea, faptul că Europa continuă să cumpere produse petroliere rafinate în India, care folosesc țiței rusesc sancționat. El a subliniat că Europa nu s-a aliniat la tarifele mai ridicate impuse de SUA Indiei anul trecut, deoarece negocia propriul acord comercial. Într-un interviu la CNBC , Bessent a declarat: „Să facă ce e mai bine pentru ei, dar europenii sunt foarte dezamăgitori.” „Au pus comerțul înaintea ucrainenilor”, a afirmat Bessent, referindu-se la refuzul Europei de a impune tarife similare celor ale Washingtonului. Aceste comentarii vin pe fondul unor relații transatlantice tensionate, după ce președintele Donald Trump amenințase anterior să majoreze tarifele pentru anumite țări europene. De asemenea, Bessent a sugerat că SUA ar putea elimina tariful suplimentar de 25% impus Indiei, în urma reducerii importurilor de petrol rusesc de către aceasta. În concluzie, acordul UE-India a provocat nemulțumiri în SUA, fiind perceput ca o mișcare care subminează eforturile comune împotriva Rusiei și care ar putea afecta relațiile comerciale transatlantice. [...]

Protestatari cer justiție pentru Alex Pretti în Minneapolis, cu pancarte și mesaje puternice.
Externe29 ian. 2026

Donald Trump recunoaște pierderea controlului în criza de la Minneapolis - tensiunile escaladează sub presiunea protestelor și criticilor media

Donald Trump l-a trimis pe Tom Homan la Minneapolis după ce presiunea publică și ecoul din Fox News au semnalat că situația îi scapă de sub control, potrivit Adevărul , care citează The New York Times. Criza a pornit de la moartea lui Alex Pretti , cetățean american fără antecedente penale, împușcat sâmbătă de agenți federali de imigrație. Pe măsură ce au apărut imagini video care arată că Pretti era imobilizat la sol când s-a tras, narațiunea inițială a administrației a fost pusă sub semnul întrebării, iar protestele s-au extins. De la narațiunea oficială la retragerea unui coordonator de pe teren În primele zile, Stephen Miller , descris drept arhitect al politicilor dure de imigrație ale lui Trump, l-a etichetat public pe Pretti drept „terorist” și a cerut altor oficiali, inclusiv secretarului pentru securitate internă Kristi Noem, să-l numească „asasin”. Ulterior, imaginile apărute au contrazis această versiune, alimentând indignarea și presiunea politică. În acest context, aliați ai președintelui i-au cerut direct, în convorbiri telefonice, o schimbare rapidă de abordare: trimiterea lui Tom Homan, coordonatorul Casei Albe pentru frontieră, la Minneapolis. La scurt timp, Gregory Bovino, un oficial al Poliției de Frontieră care coordona operațiunea pe teren și era cunoscut pentru tactici agresive, a fost retras. Stephen Miller l-a numit pe Pretti „terorist” și a cerut ca acesta să fie numit „asasin” Imaginile video au indicat că Pretti era imobilizat la sol când agenții au deschis focul Aliați ai lui Trump au recomandat trimiterea lui Tom Homan la Minneapolis Gregory Bovino a fost retras din rolul de coordonare a operațiunii pe teren Rolul Fox News și ajustarea de mesaj a Casei Albe Mesajul privind trimiterea lui Homan a fost amplificat luni dimineață de Brian Kilmeade, coprezentator al emisiunii „Fox & Friends”, urmărită constant de președinte, care a repetat apelul de trei ori în două ore. La 20 de minute după ultima intervenție, Trump a anunțat pe rețelele sociale că îl trimite pe Homan la Minneapolis, interpretat în articol drept un semnal că situația devenise un risc politic pentru al doilea mandat. Trump a explicat ulterior la Fox News retragerea lui Bovino, sugerând că stilul acestuia nu era potrivit pentru moment. > „Bovino e bun, dar e genul de tip care merge foarte departe”, a spus Trump ulterior la Fox News. „Poate că aici nu a fost cea mai bună alegere.” Operațiunea continuă, iar întrebările rămân deschise După anunțul privind trimiterea lui Homan, Trump și purtătoarea sa de cuvânt, Karoline Leavitt, au moderat tonul și s-au distanțat de declarațiile inflamatorii atribuite lui Miller, Bovino și Noem. Președintele a spus și că a discutat cu guvernatorul statului Minnesota, Tim Walz, pe care îl criticase dur cu câteva zile înainte, însă articolul notează că nu există indicii că Trump ar renunța la politicile de fond sau că ar condamna tacticile federale folosite în Minnesota. În paralel, operațiunea federală a continuat: luni, agenții au reținut aproximativ 100 de imigranți fără acte în Minneapolis, „mult peste media zilnică de dinaintea intervenției”. Deși Trump a vorbit despre „detensionare”, a continuat să sugereze că Pretti este responsabil pentru propria moarte și a numit ulterior decesul „un incident foarte nefericit”, în timp ce NYT, citat de Adevărul, subliniază că întrebările privind responsabilitatea, tacticile și direcția politicii federale de imigrație rămân deschise. [...]

Dmitry Peskov discută despre negocierile de pace și atacurile din Ucraina.
Externe29 ian. 2026

Procesul de negociere pentru pace în Ucraina se desfășoară în paralel cu atacuri asupra trenurilor și blocurilor - tensiunile rămân ridicate

Consilierul lui Vladimir Putin spune că îl așteaptă pe Volodimir Zelenski la Moscova, cu „garanții de securitate” , potrivit Știrile ProTV , într-un moment în care Rusia invocă public ideea de pace, iar pe teren continuă atacurile asupra Ucrainei. Mesajul Kremlinului despre Zelenski și rolul atribuit lui Donald Trump Declarația consilierului lui Vladimir Putin vine cu o nuanță politică importantă: acesta „recunosc[e] că a fost sugestia lui Donald Trump”, notează sursa. Formularea încearcă să proiecteze disponibilitate pentru dialog la cel mai înalt nivel, dar și să lege inițiativa de președintele american, care a vorbit despre perspective „îmbucurătoare” în relația Rusia–Ucraina. „Când vor fi întrunite condițiile îl așteptăm pe Zelenski la Moscova unde îi garantăm securitatea”, transmite consilierul lui Vladimir Putin recunoscând că a fost sugestia lui Donald Trump. În același timp, Kremlinul transmite că nu vede negocierile ca pe un demers aflat aproape de final. Purtătorul de cuvânt Dmitry Peskov a insistat că discuțiile sunt abia la început și că urmează continuarea lor la nivel tehnic, ceea ce sugerează că eventualele întâlniri politice rămân condiționate de pași prealabili. Negocierile din Abu Dhabi și semnalele publice despre „progrese” Știrile ProTV relatează că vinerea trecută au început, în Abu Dhabi , negocieri directe între reprezentanții Kievului și cei ai Moscovei, mediate de americani. După două zile de discuții, părțile au vorbit despre progrese, iar discuțiile „ar urma să se reia duminică”, conform sursei. Pe acest fundal, Donald Trump a declarat că se așteaptă la evoluții pozitive pentru ambele părți. În paralel, Kremlinul a temperat așteptările, prin mesajul lui Peskov, care a avertizat împotriva concluziilor premature și a subliniat continuarea discuțiilor „la nivel de experți”. Atacuri asupra civililor, în paralel cu discuțiile despre pace În timp ce la nivel diplomatic se vorbește despre negocieri, pe teren sunt raportate atacuri asupra infrastructurii civile. Marți seară, un tren cu aproximativ 200 de pasageri, care se apropia de Harkov, ar fi fost lovit de drone rusești; cinci pasageri au murit, potrivit relatării. În aceeași logică, sursa menționează atacuri nocturne în Kiev, unde două persoane au fost ucise după ce dronele au lovit un bloc de locuințe, precum și bombardamente în Odesa, unde o mănăstire ar fi fost distrusă, după ce în ajun fuseseră lovite clădiri rezidențiale, școli și grădinițe. De ce contează declarațiile despre Zelenski, în acest context Invitația condiționată la Moscova, cu promisiunea de securitate, este prezentată ca un gest de deschidere, dar apare într-un moment în care Ucraina acuză continuarea atacurilor asupra civililor. În materialul citat, președintele Zelenski califică lovirea trenului drept un act care, „în orice țară”, ar fi considerat terorist. În plus, potrivit analiștilor citați de Știrile ProTV, intensificarea presiunilor militare ar putea fi folosită de Rusia pentru a-și consolida poziția la masa negocierilor, inclusiv prin lovirea infrastructurii energetice, cu efect direct asupra populației. [...]

Steagul Uniunii Europene fluturând lângă clădiri moderne în Berlin.
Externe28 ian. 2026

Germania propune o Uniune Europeană „cu două viteze” - format al celor șase economii pentru politici-cheie

Germania propune o Uniune Europeană cu „două viteze” pentru a impulsiona economiile și a rupe inerția decizională din blocul celor 27 de state membre , conform Digi24 . Ministrul german al finanțelor, Lars Klingbeil , a subliniat importanța acestei inițiative în cadrul unui eveniment organizat la Berlin, susținând că Europa trebuie să devină mai puternică și mai rezilientă în fața provocărilor geopolitice actuale. Klingbeil a invitat miniștrii de finanțe din Franța, Polonia, Spania, Italia și Țările de Jos la o videoconferință pentru a discuta o agendă concretă, care să întărească suveranitatea și competitivitatea Uniunii Europene . Această întâlnire este considerată un prim pas, urmând să fie urmată de o reuniune în persoană în marja următorului Eurogrup. Scrisoarea trimisă de Klingbeil, consultată de Reuters , include un plan în patru puncte. Acesta vizează promovarea uniunii piețelor de capital, consolidarea monedei euro, coordonarea investițiilor în apărare și asigurarea materiilor prime. Klingbeil a subliniat necesitatea accelerării procesului de creare a Uniunii de Economii și Investiții pentru a oferi condiții mai bune de finanțare firmelor europene, în special start-up-urilor. În ceea ce privește apărarea , ministrul german a cerut o cooperare mai strânsă între statele membre și a propus includerea apărării ca prioritate în următorul cadru bugetar multianual al UE. De asemenea, a subliniat importanța întăririi lanțului de aprovizionare cu minerale critice prin parteneriate strategice internaționale. Această inițiativă subliniază dorința Germaniei de a transforma apărarea într-un motor pentru creșterea economică. [...]

Donald Trump discută despre intervenția militară în Orientul Mijlociu.
Externe28 ian. 2026

Donald Trump amenință Iranul cu intervenție militară - cere acord „fără arme nucleare”

Donald Trump amenință Iranul cu o intervenție militară, similară celei din Venezuela , conform Hotnews . Președintele american a transmis miercuri un mesaj pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, în care a precizat că o flotă militară condusă de portavionul Abraham Lincoln se îndreaptă spre Iran. Trump a subliniat că această flotă este mai mare și mai bine pregătită decât cea trimisă anterior în Venezuela. Trump a îndemnat Iranul să negocieze un acord fără arme nucleare, avertizând că timpul este esențial. El a menționat și o operațiune anterioară, „Midnight Hammer”, care a implicat bombardarea siturilor nucleare iraniene. Președintele american a subliniat că un eventual atac viitor va fi mult mai sever. Într-un interviu acordat site-ului Axios, Trump a afirmat că oficialii iranieni doresc să negocieze și că au contactat de mai multe ori administrația sa. Cu toate acestea, el nu a detaliat opțiunile militare luate în considerare, analiștii speculând că acestea ar putea include bombardamente asupra siturilor militare sau atacuri țintite asupra liderilor iranieni. Potrivit New York Times , serviciile de informații americane au raportat că puterea Iranului este în declin, iar senatorul republican Lindsey Graham a declarat că obiectivul este schimbarea regimului de la Teheran. În același timp, președintele iranian Massoud Pezeshkian a avertizat că amenințările americane ar putea destabiliza regiunea. SUA au desfășurat deja forțe militare în Orientul Mijlociu, inclusiv portavionul USS Abraham Lincoln și distrugătoare cu rachete ghidate, pentru a spori opțiunile președintelui Trump. Aliați importanți ai SUA, precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, au declarat că nu vor permite utilizarea teritoriului lor pentru acțiuni militare împotriva Iranului, subliniind angajamentul lor față de stabilitatea regională. [...]

Narendra Modi salutând, simbolizând parteneriatul India-Uniunea Europeană.
Externe28 ian. 2026

Narendra Modi, mesaj în română după acordul istoric cu Uniunea Europeană – „Pentru un viitor prosper”

Premierul Indiei, Narendra Modi, a transmis un mesaj neașteptat în limba română, cu ocazia finalizării Acordului de liber schimb dintre India și Uniunea Europeană , informează Adevărul . Mesajul său a subliniat importanța acestui acord pentru întărirea legăturilor economice și crearea de noi oportunități pentru cetățenii ambelor regiuni, consolidând astfel parteneriatul India-Europa pentru un viitor prosper. Negocierile pentru acest acord de liber schimb au durat ani întregi și au vizat reducerea barierelor tarifare, facilitarea investițiilor și creșterea schimburilor economice. Acordul, finalizat marți, 27 ianuarie, a fost descris de Comisia Europeană drept cel mai amplu de acest tip semnat vreodată de una dintre părți. Documentul urmărește să consolideze legăturile economice și politice dintre India și UE , în contextul tensiunilor geopolitice și al provocărilor economice globale. Acest acord reprezintă un pas semnificativ în relațiile dintre a doua și a patra economie mondială, subliniind angajamentul comun pentru un comerț deschis și bazat pe reguli. Mesajul premierului Modi , transmis pe rețeaua X , a mulțumit liderilor europeni pentru spiritul constructiv și angajamentul lor în realizarea acestui obiectiv comun. [...]