Știri
Știri din categoria Externe
Pentagonul a relaxat regulile de angajament în Strâmtoarea Ormuz, permițând lovirea rapidă a unor ținte iraniene considerate „amenințări imediate” pentru navele comerciale, într-o mișcare care poate schimba riscul operațional pentru transportul maritim printr-un coridor-cheie al comerțului global cu energie, potrivit Mediafax.
Decizia vizează forțele americane din Orientul Mijlociu și le autorizează să atace ținte care reprezintă o „amenințare imediată” pentru navele care tranzitează strâmtoarea, a relatat jurnalistul Axios Barak Ravid, citând un oficial american de rang înalt. Permisiunea se aplică, conform aceleiași relatări, ambarcațiunilor rapide ale Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) și lansatoarelor de rachete iraniene.
Strâmtoarea Ormuz este blocată de la începutul operațiunii militare americane și israeliene împotriva Iranului, în februarie. Pe 3 mai, președintele SUA Donald Trump a anunțat Operațiunea „Proiectul Libertate” în strâmtoare, programată să înceapă pe 4 mai, cu obiectivul de a îndepărta navele blocate de la începutul blocadei.
În ziua începerii operațiunii, IRGC a refuzat accesul navelor de război americane și israeliene, mai notează materialul.
Două nave comerciale sub pavilion american au ieșit luni din Golf prin Strâmtoarea Ormuz cu asistența Marinei SUA, potrivit unui comunicat al CENTCOM. Acestea au fost primele două nave care au tranzitat strâmtoarea de când armata americană a lansat „Proiectul Libertate” pentru a „ghida” navele luni dimineață.
CENTCOM a mai transmis că distrugătoare ale Marinei SUA cu rachete ghidate au tranzitat din Marea Arabiei prin Strâmtoarea Ormuz și operează în prezent în Golf.
Un oficial american citat în articol susține că cele două nave nu au fost escortate, ci au navigat printr-o zonă defensivă desemnată și că iranienii nu au tras asupra navelor.
Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat pentru Fox News că SUA „deschid” strâmtoarea și că armata americană are „control absolut” asupra căii navigabile, dar va trage „doar atunci când va fi atacată” de iranieni.
De partea cealaltă, forțele armate iraniene au avertizat, într-un comunicat, că „acțiunile agresive ale SUA nu vor face decât să complice situația actuală” și să pună în pericol securitatea navelor din Golf, cerând navelor comerciale și petrolierelor să evite trecerea fără coordonare cu armata iraniană.
Agenția de știri iraniană Fars, afiliată IRGC, a susținut că două rachete iraniene au lovit luni o navă a marinei americane care încerca să traverseze strâmtoarea; după ce CENTCOM a negat, IRGC a afirmat că a tras „focuri de avertisment” în direcția navei americane.
Recomandate
Un atac asupra unei nave în Strâmtoarea Ormuz riscă să reaprindă tensiunile pe o rută-cheie pentru petrol , la doar o săptămână după redeschiderea pasajului și în plin armistițiu SUA–Iran, potrivit Meduza . Incidentul a avut loc pe 25 iunie: o navă care tranzita strâmtoarea a fost lovită, iar un oficial american citat de CNN a spus că atacul a fost comis cu o dronă iraniană. Organizația United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO), care monitorizează traficul maritim în regiune, a raportat că un „proiectil necunoscut” a lovit bordul tribord, avariind puntea de comandă. Nu au fost raportate victime. Iranul nu și-a asumat responsabilitatea. Atacul a venit la câteva ore după ce Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a declarat că va permite trecerea în siguranță doar navelor care folosesc rute aprobate de Iran. De ce contează: armistițiul și redeschiderea strâmtorii sunt puse sub presiune Publicația notează că este prima atacare cunoscută a unei nave în Strâmtoarea Ormuz după semnarea, pe 18 iunie, a unui acord SUA–Iran care prevede încetarea ostilităților pe toate fronturile pentru 60 de zile și începerea negocierilor pentru o încetare completă a războiului. Pe fondul atacului, Organizația Maritimă Internațională (agenție ONU) a suspendat evacuarea a sute de nave și a peste 11.000 de marinari blocați în regiunea Golfului Persic de la începutul războiului. Context de piață: petrolul coborâse la minimul din timpul războiului Strâmtoarea Ormuz a rămas închisă de la începutul războiului dintre SUA și Iran, la final de februarie, ceea ce a împins prețul petrolului până la 120 de dolari pe baril (aprox. 552 lei). Pasajul a fost redeschis săptămâna trecută, după acordul de încetare a focului pe 60 de zile, iar pe 24 iunie prețul petrolului a coborât la 73 de dolari pe baril (aprox. 336 lei), minimul de la începutul războiului. Datele MarineTraffic citate de Meduza arată că pe 24 iunie intensitatea traficului prin strâmtoare a atins cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului: 70 de nave au tranzitat într-o singură zi, majoritatea pe ruta de lângă coastele Omanului. [...]
Pentagonul reintroduce vaccinarea obligatorie antigripală pentru noii recruți, o schimbare cu impact direct asupra pregătirii operaționale a forțelor armate , după ce o epidemie de gripă a afectat aproape 300 de cursanți la o bază de instruire, potrivit Mediafax . Decizia vizează restabilirea vaccinării obligatorii împotriva gripei pentru toți noii recruți militari, informație relatată de ABC News, citată de publicație. Măsura vine după un focar de gripă la Baza Aeriană Lackland, unde s-au îmbolnăvit aproape 300 de cursanți. Oficialii americani susțin însă că schimbarea nu are legătură cu epidemia, deși momentul anunțului urmează acestui episod. Revenire asupra ordinului din aprilie Hotărârea modifică decizia luată în aprilie de secretarul Apărării, Pete Hegseth , care semnase atunci un ordin prin care vaccinarea antigripală devenea opțională. Ulterior, doar 40% dintre militari au ales să se vaccineze, conform informațiilor citate. Context politic: vaccinarea, temă recurentă în administrația Trump Vaccinarea a fost una dintre temele frecvent invocate în perioada Administrației Trump, iar secretarul Sănătății, Robert F. Kennedy Jr ., este menționat ca având poziții și acțiuni critice față de diferite tipuri de vaccin, potrivit materialului. [...]
Loviturile ucrainene asupra infrastructurii de combustibil și comunicații a Rusiei au început să blocheze operațional Crimeea , cu raționalizări de carburant și întreruperi de transport, pe fondul unei campanii care vizează logistica militară, potrivit Al Jazeera . În ultima săptămână, Ucraina a intensificat atacurile atât în Crimeea ocupată de Rusia, cât și asupra unor centre de comunicații prin satelit din apropierea Moscovei, în condițiile în care Rusia ar fi concentrat apărarea antiaeriană în jurul capitalei și al Podului Kerci . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că Rusia a mutat sisteme de apărare antiaeriană din alte regiuni către Moscova și către Podul Kerci, ceea ce ar fi slăbit alte direcții. Ce a fost lovit și de ce contează operațional Statul Major ucrainean a anunțat că, pe 22 iunie, au fost vizate două centre militare ruse de comunicații prin satelit: Vladimir (la aproximativ 200 km est de Moscova) și Dubna (la aproximativ 100 km nord de Moscova). Potrivit armatei ucrainene, au fost avariate antene parabolice principale (de 25 m, respectiv 32 m) și clădiri cu echipamente electronice. Kievul susține că Rusia folosește aceste legături satelitare pentru a supraveghea manevrele ucrainene și pentru coordonarea forțelor. În Crimeea, atacurile au vizat direct lanțul de aprovizionare cu combustibil și funcționarea infrastructurii civile. Duminică, Ucraina a folosit drone cu rază lungă pentru a lovi simultan două facilități petroliere considerate importante de-a lungul Strâmtorii Kerci: terminalul petrolier din Kerci (Crimeea) și portul Kavkaz (Rusia), folosite pentru transportul combustibilului către liniile ruse de pe front. Materiale video geolocalizate ar fi arătat incendii la depozite de petrol din Kerci și la feriboturi de aprovizionare din Kavkaz. Efecte imediate în Crimeea: combustibil raționalizat, transport suspendat Guvernatorul instalat de Rusia în Crimeea, Serghei Aksionov, a suspendat imediat vânzările de combustibil pentru toți, cu excepția serviciilor de stat. În Sevastopol , cel mai mare oraș din Crimeea, combustibilul era deja raționalizat la 20 de litri pe săptămână pentru persoanele fizice. Tot acolo au fost anulate cursele de feribot, au fost interzise adunările în aer liber și a fost oprit iluminatul stradal. Pe lângă combustibil, Ucraina a lovit și instalații electrice, ceea ce a dus la pene de curent în Sevastopol, Ievpatoria și în alte zone ale peninsulei, duminică și miercuri, conform relatării. Context: o campanie pentru „șchiopătarea” logisticii ruse Al Jazeera notează că Ucraina atacă Crimeea din vara lui 2023, după ce Rusia a folosit peninsula ca bază pentru atacuri aeriene, cu rachete și drone. În 2026, accentul ar fi trecut la o campanie aeriană menită să reducă capacitatea Rusiei de a susține frontul prin lovirea transporturilor de arme, combustibil și alte materiale. În sprijinul acestei evaluări, publicația rusă independentă Meduza (citată de Al Jazeera) a analizat 270 de atacuri asupra camioanelor și centrelor logistice ruse în acest an și a concluzionat că, în ultimele două luni, „adâncimea mediană” a atacurilor a crescut de la câțiva kilometri la „câteva zeci de kilometri”. Separat, analistul francez de tip open-source (analiză din surse publice) Clément Molin ar fi numărat 500 de atacuri între 1 mai și 18 iunie, pe baza videoclipurilor publicate online. Ce urmează: extinderea razei de lovire și presiune pe infrastructura energetică Kievul a crescut și distanța la care lovește ținte din interiorul Rusiei, inclusiv rafinării și fabrici de armament. Zelenski a afirmat că, după o lovitură asupra rafinăriei din Tiumen (Siberia de Vest), operațiunea a fost realizată cu noi tipuri de drone produse de compania ucraineană Fire Point și a susținut că acestea „vor ajunge la peste 3.000” (kilometri, în contextul discuției despre rază). În același registru, Al Jazeera relatează despre atacuri asupra unei fabrici din Voronej (componente pentru rachete de croazieră și sisteme Pantsir) și asupra unei uzine de procesare a gazelor din Orenburg, despre care se spune că ar procesa 60% din gazul prelucrat de Gazprom și produce, între altele, heliu și etan. Separat, în plan regional, Al Jazeera consemnează că Belarus ar fi eliminat sau dezactivat patru transpondere folosite pentru dirijarea dronelor lansate din Rusia către orașe ucrainene, după avertismente publice ale lui Zelenski. The Wall Street Journal este citat cu informația că Vladimir Putin ar fi amenințat cu tăierea ajutorului financiar pentru Minsk dacă Belarus nu permite lansarea dronelor ruse de pe teritoriul său. [...]
Hezbollah ridică miza negocierilor de încetare a focului, cerând retragerea totală a Israelului din sudul Libanului, ceea ce complică discuțiile mediate de SUA și menține riscul de escaladare în zona de frontieră , potrivit Al Jazeera . Liderul Hezbollah, Naim Qassem , a cerut ca Israelul să își retragă trupele „necondiționat” din Liban, într-un discurs televizat susținut vineri, de Ashura, în timp ce ultima rundă de negocieri dintre Liban și Israel, desfășurată la Washington, a fost prelungită cu încă o zi pentru a se încerca obținerea unui acord. Qassem a descris acordul de încetare a focului SUA–Iran (care, potrivit materialului, acoperă și Libanul) drept o „declarație oficială de înfrângere” pentru SUA și Israel și a insistat că Israelul „nu are altă opțiune” decât să se retragă „din fiecare centimetru” de teritoriu libanez. Cererea vine în condițiile în care trupele israeliene rămân poziționate „adânc” în sudul Libanului, iar oficiali israelieni susțin că vor rămâne în Liban. Atacurile au scăzut, dar nu s-au oprit Deși intensitatea loviturilor israeliene ar fi scăzut după reluarea încetării focului cu Hezbollah, atacurile continuă, notează publicația. Vineri dimineață, un raid aerian israelian a lovit localitatea Nabatieh al-Fawqa, iar două persoane au fost raportate ca fiind ucise într-un raid anterior asupra orașului Mayfadoun. Tot vineri, forțele israeliene au aruncat pliante deasupra localității Mansouri, cerând locuitorilor să plece, potrivit presei de stat libaneze — primul astfel de ordin de la cea mai recentă încetare a focului. Un purtător de cuvânt al armatei israeliene a spus că ordinul este un „memento” că zona se află în „zona de securitate” în care operează soldați ai IDF și că civilii nu ar trebui să fie în zonă „ca să nu fie răniți”. Oficiali libanezi au afirmat că trupele israeliene ar impune limita nordică a acestei zone trăgând asupra oricui se apropie, inclusiv civili și soldați libanezi. Negocierile de la Washington: retragere condiționată de dezarmare Negocierile directe dintre Liban și Israel au început la Washington în aprilie, iar vineri continua a patra zi a celei de-a cincea runde, după ce discuțiile au fost extinse cu încă o zi, potrivit unui corespondent Al Jazeera în Liban. În paralel, Reuters este citată cu informația că discuțiile recente s-au concentrat pe o propunere susținută de SUA prin care forțele israeliene ar urma să predea o parte din teritoriul ocupat armatei libaneze. Un oficial al Departamentului de Stat al SUA a declarat pentru Reuters că Israelul ar fi făcut un „pas concret” în această direcție, retrăgându-se dintr-o parte a unei zone-tampon din sudul Libanului, însă armata libaneză a spus pentru Al Jazeera că acest lucru nu s-a întâmplat. Din relatarea corespondentei Al Jazeera Zeina Khodr, Israelul pare să condiționeze orice retragere de „dezarmarea completă” a Hezbollah și presează armata libaneză să demonteze infrastructura Hezbollah la nord de râul Litani — zonă pe care Israelul nu a reușit să o ocupe. În același timp, Israelul ar considera că atacurile continue asupra satelor de pe linia frontului îi oferă pârghii suplimentare în relația cu guvernul libanez, potrivit unor surse de securitate citate în material. Poziții interne și presiune externă asupra arhitecturii de securitate Fosta diplomată libaneză Tracy Chamoun a declarat pentru Al Jazeera că Libanul urmărește o încetare a focului „cuprinzătoare”, pe care Israelul să o respecte integral, plus retragerea israeliană, dar că delegația libaneză nu ar fi reușit să obțină „promisiuni” sau „angajamente” din partea Israelului pe aceste două puncte. Hezbollah, prin blocul său parlamentar, și-a reiterat refuzul de a negocia direct cu Israelul și a cerut autorităților libaneze să nu acorde Israelului „zone experimentale” la nord de Litani, potrivit corespondentului Al Jazeera Johnny Tannous. Qassem a spus că Hezbollah nu va accepta „nicio normalizare” și „niciun câștig pentru Israel” și a cerut autorităților libaneze să „unească rândurile”. Pe fondul eforturilor internaționale de a depăși blocajul, Franța și Italia au propus o inițiativă pentru formarea unei coaliții internaționale care să ajute la gestionarea aranjamentelor de securitate și la sprijinirea forțelor armate libaneze după ieșirea forței ONU UNIFIL, al cărei mandat ar urma să se încheie la finalul anului. Președintele Libanului, Joseph Aoun, a salutat inițiativa, spunând că ar demonstra angajamentul comunității internaționale față de suveranitatea și stabilitatea Libanului. [...]
Presiunea internă pentru escaladare în Rusia se mută în economie , după atacurile ucrainene cu drone care au lovit inclusiv o rafinărie din Moscova și au alimentat o criză a benzinei, potrivit Antena 3 . Pe acest fundal, voci pro-război îi cer lui Vladimir Putin să renunțe la diplomația mediată de SUA și să răspundă mai dur în Ucraina, inclusiv prin măsuri extreme. Relatarea, atribuită Reuters de publicație, arată că apelurile la „măsuri dure” nu sunt noi: susținătorii liniei dure au cerut anterior o nouă mobilizare, atacuri asupra fabricilor militare europene și chiar folosirea armelor nucleare tactice. De data aceasta, intensificarea vine după atacuri ucrainene de lungă durată care au afectat Crimeea și Moscova, iar autoritățile din Crimeea au declarat stare de urgență „în plin sezon turistic”. Un exemplu de retorică radicală este Konstantin Malofeev , proprietarul canalului Tsargrad, care, după lovirea unei rafinării din Moscova, a pus explicit problema folosirii armelor nucleare. „De ce nu folosim armele nucleare pe care strămoșii noștri le-au dezvoltat și stocat (…) tocmai în acest scop?” Efecte economice și logistice: combustibil, aprovizionare, turism Dincolo de dimensiunea militară, consecințele descrise în material sunt în primul rând operaționale și economice: atacurile asupra rafinăriilor au dus la „scăderea drastică” a rafinării petrolului rusesc la minimele ultimilor 20 de ani, iar Crimeea se confruntă cu riscul izolării. Pe lângă penuria de benzină, localnicii reclamă dispariția unor bunuri de bază, „de la sare la ulei de floarea-soarelui”. În paralel, Ucraina își intensifică atacurile: Wall Street Journal este citat cu estimarea că 8.800 de drone au atacat teritoriul rus și au lovit Crimeea, de două ori mai multe decât în ianuarie și de aproape patru ori mai multe decât în aceeași lună a anului trecut. De ce Kremlinul nu rupe (încă) pista diplomatică Surse apropiate Kremlinului au declarat pentru Reuters că Putin „se simte confortabil” cu retorica dură, dar Moscova ar vrea să păstreze deschisă opțiunea unei soluții diplomatice. Până acum, Kremlinul a rezistat presiunilor de a se retrage din discuții, deși oficiali de rang înalt au recunoscut eșecul acestora și au acuzat SUA că ar fi încălcat acorduri presupus încheiate între Putin și Donald Trump în Alaska. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nu a exclus că întâlnirea de la Anchorage ar fi fost „concepută pentru a câștiga timp” pentru reînarmarea Ucrainei. De cealaltă parte, secretarul de stat american Marco Rubio a spus că nu a existat niciun acord: a fost „doar o propunere”. În evaluarea citată, Rusia are opțiuni limitate pentru a contracara izolarea Crimeei, după ce Ucraina ar fi slăbit semnificativ apărarea antiaeriană din peninsulă și ar fi trecut la lovituri sistematice asupra vulnerabilităților logistice, de combustibil și energie, potrivit expertului militar Ruslan Puhov. [...]
Ungaria ar putea îndeplini criteriile pentru euro în jurul lui 2030 , însă miza imediată este corecția fiscală după derapajele bugetare din ultimul an, potrivit HotNews . Premierul Péter Magyar spune că reducerea datoriei publice va fi cea mai dificilă provocare, într-un context în care deficitul s-a îndepărtat de pragurile cerute pentru intrarea în zona euro. Ungaria „nu îndeplinește niciunul dintre criteriile necesare” pentru adoptarea monedei unice, iar calendarul avansat de noul premier indică un orizont de câțiva ani pentru ajustări. Declarația vine după ce măsurile de cheltuieli adoptate de fostul premier Viktor Orbán înaintea alegerilor au împins deficitul bugetar „mult peste nivelul estimat inițial” și au apropiat ratingul de țară de categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), conform informațiilor atribuite de HotNews agenției Reuters. Deficitul, obstacolul imediat pentru criteriile de aderare Péter Magyar a indicat anterior că deficitul bugetar din acest an ar putea ajunge la 6,8% din PIB , peste ținta inițială de 5% și la mai mult de dublul pragului de 3% asociat criteriilor pentru adoptarea euro. În acest cadru, consolidarea fiscală devine condiția-cheie pentru orice calendar credibil de intrare în uniunea monetară. Agențiile de rating au apreciat, totuși, că eforturile Budapestei de a adera la zona euro ar avea un efect pozitiv asupra ratingului de credit, ceea ce sugerează un potențial beneficiu de finanțare dacă direcția este susținută de măsuri concrete. Bugetul pe 2026, primul test al noii guvernări Ministrul ungar al Finanțelor, Andras Karman, a anunțat că va prezenta guvernului, la ședința de cabinet din acest weekend, concluziile unei analize privind starea finanțelor publice. Această analiză ar urma să stea la baza unui proiect revizuit al bugetului pentru 2026, care, potrivit sursei, trebuie trimis Parlamentului până la sfârșitul lunii august. Pe plan politic, Péter Magyar a preluat puterea în aprilie, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán, și a acuzat vechiul executiv că ar fi indus în eroare opinia publică privind situația finanțelor statului. Semnal pentru piețe și relația cu UE Schimbarea de direcție pro-UE și reformele anticorupție menite să deblocheze fonduri europene înghețate au contribuit la creșterea încrederii investitorilor și la susținerea piețelor financiare din Ungaria, potrivit materialului. În paralel, președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, aflat vineri la Budapesta, a evitat să comenteze un calendar de aderare, dar a spus că Eurogrupul va sprijini eforturile Ungariei de a intra în zona euro. [...]
