Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile rusești cu drone asupra porturilor ucrainene s-au intensificat puternic în 2026, crescând riscul de blocaje logistice și presiunea pe exporturile care aduc valută economiei Ucrainei, potrivit Agerpres, care citează o relatare Reuters.
Kievul afirmă că Rusia a folosit peste 800 de drone în atacurile din primele patru luni ale anului 2026, de peste 10 ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, vizând infrastructura portuară ucraineană.
Menținerea deschisă a porturilor maritime din regiunea sudică Odesa este prezentată drept un obiectiv critic pentru Ucraina în timpul războiului, întrucât exporturile – în principal de cereale – sunt importante pentru veniturile în valută forte.
În pofida atacurilor, ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksii Kuleba, a declarat că de la începutul anului au fost procesate în porturile ucrainene peste 30 de milioane de tone de mărfuri.
Regiunea sudică a Ucrainei a fost ținta aproape zilnică a atacurilor rusești în ultimele luni, oficialii raportând cu regularitate „daune aduse infrastructurii și depozitelor portuare”.
De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, în februarie 2022, atacurile rusești au deteriorat sau distrus parțial peste 900 de instalații portuare, inclusiv 177 de nave civile, potrivit declarațiilor lui Kuleba pe Telegram.
Recomandate
NATO își întărește supravegherea în Marea Neagră cu avioane de patrulare maritimă, sisteme radar, drone și personal de informații, pe fondul intensificării atacurilor asupra navelor comerciale, potrivit Mediafax . Miza este una operațională: protejarea rutelor de transport pentru cereale, alte mărfuri agricole și petrol, într-o zonă unde riscurile au crescut rapid în apropierea statelor NATO. Suplimentarea resurselor a fost anunțată după o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic , în care ambasadorii statelor membre au discutat despre securitatea Mării Negre. Desfășurarea va include și personal pentru analiza criminalistică a explozibililor, în contextul atacurilor care au vizat nave comerciale ce transportau cereale și alte mărfuri agricole din porturile Ucrainei. Decizia vine după ce alte cinci nave au fost atacate. Armata rusă a declarat că a lovit trei nave de marfă în portul ucrainean Reni și alte două nave aflate în drum spre Odesa. De ce contează pentru transportul comercial Atacurile au amplificat îngrijorările privind siguranța navigației comerciale în apropierea statelor NATO. The Guardian , citat de Mediafax, notează creșterea numărului de victime în rândul marinarilor civili, evoluție care ar fi transformat rutele din Marea Neagră în unele dintre cele mai periculoase din lume, ceea ce a determinat NATO să suplimenteze mijloacele de supraveghere din regiune. Pe lanțul logistic, escaladarea se vede și în costuri: compania de asigurări maritime și analiză de risc Ambrey a declarat că nu se întrevede un sfârșit al amenințărilor la adresa transportului de mărfuri pe Marea Neagră – inclusiv cereale și petrol – și că prețurile asigurărilor pentru traversarea acestor ape au crescut „vertiginos”. România, mai expusă la incidente cu drone Publicația britanică mai arată că România a înregistrat 35 de incursiuni neautorizate ale dronelor în acest an, față de nouă în 2025. Totodată, forțele armate române au doborât șase drone în 2026, comparativ cu niciuna în anul precedent. În evaluarea Ambrey, citată în material, ritmul atacurilor ar fi crescut brusc începând din iulie, iar firma estimează că forțele ruse sunt responsabile pentru 80% dintre acestea. [...]
Estimarea Kievului de 1,56 milioane de pierderi rusești ridică miza costurilor de război și sugerează o uzură accelerată a resursei umane și a tehnicii militare, cu efecte directe asupra capacității operaționale a Rusiei, potrivit Mediafax . Statul Major al armatei ucrainene susține că, de la declanșarea invaziei pe scară largă la 24 februarie 2022, Rusia ar fi ajuns la un total de 1.567.160 de militari pierduți. Doar în ultimele 24 de ore, pierderile ar fi fost de încă 2.100 de militari, potrivit The Kyiv Independent , citat de publicație. Mediafax precizează că cifra este o estimare a Kievului privind pierderile de personal (nu doar soldați uciși) și nu a fost confirmată independent. Ce include bilanțul de echipamente raportat de Ucraina Pe lângă pierderile de personal, Statul Major ucrainean a publicat și o listă de echipamente pe care Rusia „le-ar fi pierdut” de la începutul invaziei, între care: 12.416 tancuri; 25.565 vehicule blindate de luptă; 164.578 vehicule și cisterne de combustibil; 51.317 sisteme de artilerie; 2.224 lansatoare multiple de rachete; 1.714 sisteme de apărare antiaeriană; 449 avioane și 356 elicoptere; 2.974 vehicule terestre fără pilot; 35 nave și ambarcațiuni și două submarine. Publicația notează că aceste cifre provin din raportările armatei ucrainene și nu pot fi verificate independent în totalitate. Context: ce spun evaluările occidentale despre raportul pierderilor Mediafax citează și evaluări ale unor centre de analiză occidentale, potrivit cărora pierderile militare rusești ar fi semnificativ mai mari decât cele ucrainene. Un raport al Center for Strategic and International Studies (CSIS) estimează un raport al pierderilor Rusia–Ucraina de aproximativ 2,5 la 1 sau 2 la 1. Într-o analiză CSIS din ianuarie 2026, Ucraina ar fi avut între 500.000 și 600.000 de militari uciși, răniți sau dispăruți între februarie 2022 și decembrie 2025, dintre care între 100.000 și 140.000 ar fi fost uciși în luptă. Autoritățile ucrainene nu publică regulat propriile pierderi, invocând motive de securitate operațională. Președintele Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu acordat France TV pe 4 februarie, că cel puțin 55.000 de militari ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei, la care s-ar adăuga un număr important de persoane dispărute, pe fondul dificultăților de recuperare a trupurilor de pe front, inclusiv pentru identificarea prin teste ADN. [...]
Volodimir Zelenski condiționează oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești de livrarea de rachete Patriot , într-un semnal că negocierile privind sprijinul militar american intră într-o zonă de „troc” cu impact direct asupra capacității Ucrainei de a-și proteja infrastructura, potrivit Focus . Într-un interviu acordat Bloomberg , președintele ucrainean l-a acuzat pe președintele SUA, Donald Trump, că ar exercita presiuni asupra Kievului pentru a face concesii Rusiei, mergând până la ideea unei „capitulări”. Zelenski a spus că nu crede că acesta este obiectivul partenerilor occidentali, dar a adăugat că „așa arată” situația, în percepția sa. Propunerea Kievului: oprirea loviturilor, în schimbul muniției pentru apărare Zelenski afirmă că a înaintat Washingtonului o propunere legată de condițiile în care Ucraina ar opri atacurile asupra rafinăriilor rusești – o solicitare pe care Trump ar fi formulat-o „de ceva vreme”. Potrivit declarațiilor sale, planul ar fi fost: Ucraina să nu mai lovească „centrale diesel”/instalații de tip diesel din Rusia; în schimb, SUA să furnizeze rachete pentru sistemele Patriot, pentru protejarea infrastructurii ucrainene. Președintele ucrainean susține însă că partea americană ar urmări doar oprirea atacurilor, fără a accepta explicit condiționarea de livrări pentru apărare, și că, dacă Ucraina ar opri loviturile, „vor să ne taie de la ceva” (formulare care, în material, nu este detaliată suplimentar). Context operațional: atacuri cu drone raportate la Sankt Petersburg În paralel, autoritățile ruse au raportat atacuri ucrainene cu „zeci de drone” asupra unor ținte din Sankt Petersburg, inclusiv un terminal petrolier din port și un centru de date. Potrivit agenției de stat Tass, care îl citează pe guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drosdenko, ar fi fost respinse 126 de drone și nu ar exista victime. Guvernatorul orașului Sankt Petersburg, Alexander Beglov, a declarat – conform aceleiași relatări – că la terminalul petrolier a izbucnit un incendiu. Amploarea pagubelor rămâne neclară, iar în mediul online circulă imagini video care nu au fost confirmate independent. [...]
Washingtonul pregătește o nouă rundă de discuții cu Rusia după ce emisarul american Steve Witkoff a avut o întâlnire pe care secretarul de stat Marco Rubio o descrie drept „pozitivă” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Mediafax . Rubio a spus că discuția dintre Witkoff și Zelenski nu a adus „nimic neașteptat” și că, pe baza ideilor rezultate, emisarul american poate merge la Sankt Petersburg pentru a le prezenta părții ruse, „să vedem dacă reușim să facem niște progrese”, notează AFP, citată de Mediafax. Witkoff este așteptat miercuri în Rusia, la Sankt Petersburg, pentru discuții cu oficiali ruși privind încheierea conflictului. Context: tensiuni recente între Washington și Kiev Demersul diplomatic vine după o săptămână de tensiuni între administrația Trump și Zelenski. În acest context, Rubio a făcut referire și la nemulțumiri exprimate de liderul ucrainean legate de livrarea rachetelor interceptoare pentru sistemele Patriot, accesul la Starlink și întreruperea accesului la informații. În privința Starlink și Starshield, Rubio a susținut că președintele SUA nu are legătură cu deciziile companiei și ale lui Elon Musk. „Președintele nu are nicio legătură cu deciziile luate de Starlink și Starshield, precum și de domnul Musk. Este o companie privată; președintele nu conduce această companie și nu îi poate ordona să facă nimic. Vă spun, nu a existat nicio cunoaștere prealabilă”, a mai spus Marco Rubio. Ce urmează Următorul test al inițiativei este vizita lui Witkoff la Sankt Petersburg și reacția părții ruse la ideile discutate anterior cu Zelenski. În material nu sunt oferite detalii despre conținutul acestor propuneri sau despre un calendar al unor negocieri directe cu Vladimir Putin. [...]
Restricțiile de viteză „în mișcare” impuse comunicațiilor prin satelit Starlink/Starshield continuă să afecteze capacitatea Ucrainei de a contracara dronele rusești , potrivit evaluării zilnice a Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post pentru 20 octombrie 2026. Din perspectivă operațională, limitarea reduce eficiența reacției ucrainene în fața dronelor de atac cu motor cu piston și a celor cu reacție. În aceeași evaluare, ISW notează că forțele ucrainene au publicat detalii suplimentare despre „ Operațiunea Vivaldi ”, descrisă ca o contraofensivă care a perturbat fundamental campania Rusiei în regiunea Donețk, prin înfrângerea cleștelui nordic pe care armata rusă intenționa să îl folosească pentru încercuirea „Fortress Belt” din nord. Elemente operaționale și evoluții pe front ISW consemnează și schimbări de comandă în structurile ucrainene: fostul comandant al Brigăzii 60 Mecanizate Separate „Ingulets”, maiorul Dmytro Rohoziuk, a devenit comandant interimar al Corpului 3 de Armată, în timp ce generalul de brigadă Andrii Bilețkîi continuă să comande „Center Group of Forces” în „Fortress Belt” din Donețk. Pe partea de atacuri aeriene, Rusia a lansat 165 de drone asupra Ucrainei peste noapte, conform punctelor-cheie din evaluare. Context geopolitic cu implicații de securitate Evaluarea mai arată că oficiali de rang înalt de la Kremlin au reafirmat sprijinul pentru Iran și au definit explicit Statele Unite drept adversar pe termen lung al Rusiei. ISW plasează această poziționare în contextul unei concesii unilaterale recente a SUA către Moscova, menționată ca o „derogare” (waiver) pentru exporturile rusești de motorină. Mișcări raportate în teren În sinteza ISW, forțele ucrainene ar fi avansat la est de orașul Sumî, iar forțele ruse ar fi avansat la sud de Orikhiv. Publicația nu oferă, în extrasul disponibil, detalii suplimentare privind amploarea sau confirmarea independentă a acestor avansuri. [...]
Volodîmîr Zelenski susține că Rusia a sprijinit direct Iranul cu drone și, probabil, cu informații satelitare , un semnal care complică orice încercare de „decuplare” a dosarelor Ucraina–Orientul Mijlociu în negocierile Washington–Moscova, potrivit Kyiv Post . Declarațiile au fost făcute marți, 20 octombrie, la Oslo , într-o conferință de presă comună cu premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, și președintele Finlandei, Alexander Stubb. Zelenski a spus că Ucraina a identificat dovezi privind livrări de drone rusești către Iran și că suspectează că Moscova a oferit și sprijin de informații, inclusiv din sateliți. „Cred că Putin îi ajută pe iranieni și a ajutat, pentru că am văzut diferite detalii de la dronele pe care Rusia le-a livrat Iranului.” „Cred, de asemenea, că au împărtășit cu ei informații, adică de la sateliți și alte informații. Asta știm.” De ce contează: negocierile cu Moscova, sub presiunea „dosarului Iran” Intervenția lui Zelenski vine în contextul în care, notează publicația, la Washington cresc întrebările despre abordarea față de Rusia, mai ales după ce președintele Donald Trump a relaxat restricțiile privind exporturile energetice rusești, în timp ce urmărește un acord diplomatic pentru a opri războiul din Ucraina. În același timp, Zelenski a răspuns unei întrebări a postului norvegian NRK despre posibilitatea ca Vladimir Putin să folosească Iranul ca pârghie geopolitică în relația cu Trump. Liderul ucrainean a evitat să speculeze asupra intențiilor Kremlinului, dar a spus că, din perspectiva sa, „Rusia rămâne de partea iranienilor”. Ce elemente invocă Ucraina despre cooperarea Rusia–Iran Kyiv Post reamintește că Zelenski a avertizat și în martie, într-o postare pe X, că serviciile ucrainene ar fi obținut dovezi privind asistență de informații din partea Rusiei pentru Iran. Potrivit articolului, Ucraina a susținut ulterior că Moscova și-ar fi folosit capabilitățile de informații – inclusiv informații de semnal și informații electronice – pentru a sprijini Teheranul, cu efect de amplificare a instabilității în Orientul Mijlociu. Publicația mai arată că, în septembrie, a relatat despre ceea ce Ucraina descrie drept o rețea ruso-iraniană de recunoaștere, care ar fi implicat supraveghere prin satelit a unor instalații militare americane și ale statelor din Golf. În acest context, Zelenski a afirmat că, între 19 și 20 iulie, sateliți ruși ar fi monitorizat patru baze aeriene din Orientul Mijlociu: două în Bahrain, una în Iordania și una în Kuweit. Context: parteneriatul militar, tot mai „bidirecțional” Rusia și Iran și-au apropiat cooperarea militară după invazia pe scară largă a Ucrainei, începută în februarie 2022. Iranul a furnizat Rusiei drone de atac Shahed, pe care Moscova ar fi ajuns ulterior să le producă și să le folosească pe scară largă împotriva orașelor și infrastructurii critice ucrainene. Articolul notează însă că evoluții recente sugerează că asistența militară ar curge tot mai mult în ambele direcții. În martie, Zelenski a declarat pentru CNN că Rusia ar furniza forțelor iraniene drone, pe fondul unor atacuri care implicau ținte americane și israeliene. Poziția lui Trump, în contrast cu avertismentele Kievului Pe 13 octombrie, Trump a spus că nu crede că Rusia sau China ajută semnificativ Iranul, deși, potrivit Kyiv Post, există rapoarte ale serviciilor de informații americane care indică faptul că Moscova ar fi oferit Teheranului informații militare și alte forme de sprijin. În lipsa unor detalii suplimentare prezentate public în material despre natura „dovezilor” invocate de Kiev, rămâne neclar ce elemente pot fi verificate independent în acest moment. Totuși, mesajul politic al Ucrainei este că relația Rusia–Iran nu poate fi tratată ca un subiect secundar în discuțiile despre Ucraina. [...]
