Știri
Știri din categoria Externe

Christine Lagarde avertizează că noile taxe vamale anunțate de Donald Trump pot destabiliza relația comercială UE–SUA , după ce Washingtonul a ridicat la 15% nivelul unei taxe vamale aplicate comerțului internațional. Conform TVR Info , președinta Băncii Centrale Europene a spus la CBS că este „extrem de important” să existe claritate privind regulile viitoare ale comerțului, comparând situația cu nevoia de a ști „regulile de circulație” înainte să pornești la drum. Lagarde a atras atenția că aceste măsuri riscă să „perturbe echilibrul” negociat anterior între Uniunea Europeană și Statele Unite, inclusiv înțelegerile care prevedeau excluderi și excepții. În opinia sa, dacă se schimbă din nou regulile după ce firmele au continuat să facă schimburi comerciale în baza acordurilor precedente, apar inevitabil perturbări în mediul de afaceri și noi turbulențe economice. Pe fondul acestor anunțuri, oficialii UE urmează să se reunească luni într-o întâlnire de urgență pentru a analiza răspunsul la noile taxe. Eurodeputatul german Bernd Lange a anunțat, într-o postare, că va cere suspendarea lucrărilor legislative până când există o evaluare juridică și angajamente clare din partea SUA. În același context, Lagarde a subliniat că și consumatorii americani au resimțit „povara” taxelor vamale. Întrebată despre speculațiile privind o posibilă plecare înainte de finalul mandatului, ea a spus că „scenariul de bază” rămâne ducerea mandatului până la termen, în octombrie 2027. Potrivit sursei, majorarea la 15% a venit după ce Curtea Supremă a SUA a decis că anumite „taxe reciproce” decretate în 2025 sunt ilegale. Ulterior, Trump a semnat un ordin executiv care fixa nivelul la 10% pentru comerțul internațional al SUA, dar a revenit a doua zi și a urcat taxa la 15%. [...]

Uniunea Europeană nu poate adopta al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei din cauza veto-ului Ungariei , decizie care a provocat reacții dure din partea mai multor miniștri de externe europeni. Potrivit HotNews.ro , șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a confirmat că Budapesta își menține poziția și că nu există, deocamdată, semne că ar reveni asupra ei. Comisia Europeană a propus un nou pachet de sancțiuni care vizează sectorul bancar și energetic al Rusiei, inclusiv interzicerea unor servicii maritime pentru navele care transportă petrol rusesc. Adoptarea era planificată înainte de 24 februarie, data care marchează patru ani de la invazia Ucrainei. Budapesta a anunțat că blochează atât sancțiunile, cât și un împrumut european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina , motivând că Kievul nu permite reluarea tranzitului de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia prin conducta Drujba. Premierul Viktor Orban și ministrul de externe Péter Szijjártó au condiționat ridicarea veto-ului de redeschiderea acestui flux. Reacțiile la Bruxelles au fost ferme. Ministrul german de externe Johann Wadephul s-a declarat „stupefiat”, iar omologii săi din Polonia și Lituania au vorbit despre lipsă de solidaritate și „frustrare” față de poziția Ungariei. România susține adoptarea noului pachet de sancțiuni. Ministra de externe Oana Țoiu a declarat că este necesară creșterea presiunii asupra Rusiei și că UE trebuie să se asigure că Moscova nu își sporește profiturile din război. Ea a subliniat că, deși fiecare stat are propria poziție, Uniunea Europeană a depășit situații similare în trecut și va rămâne fermă. Blocajul actual evidențiază din nou dependența deciziilor în politica externă a UE de unanimitatea statelor membre, într-un moment simbolic pentru coeziunea europeană. [...]