Știri
Știri din categoria Externe
Statele Unite își consolidează influența energetică în Balcani prin acorduri de miliarde, inclusiv contracte pe termen lung pentru export de gaz natural lichefiat (GNL) și sprijin pentru infrastructură regională, potrivit Stirile Pro TV. Miza economică și de securitate este reducerea dependenței de gazul rusesc în sudul Europei, într-un moment în care Washingtonul își extinde prezența în regiune.
Informația vine în contextul unor acorduri semnate marți de SUA și companii americane cu state balcanice, „în valoare de miliarde de dolari”, relatează Reuters, citată de publicație. În paralel cu energia, pachetul include și proiecte legate de inteligența artificială (IA), cu investiții anunțate la scară foarte mare.
La Tirana, ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, a semnat un acord pe 20 de ani, în valoare de 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei), între Venture Global și Aktor LNG USA, pentru exportul de GNL către Albania. În același material este citată o declarație a acesteia, publicată pe X:
„Acest angajament consolidează securitatea energetică - şi securitatea naţională - în întreaga regiune”
Tot marți, secretarul american al Energiei, Chris Wright, a participat la forumul de afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, la Dubrovnik (Croația), unde a vorbit despre o „nouă eră de cooperare” cu Europa de Sud, Centrală și de Est, potrivit News.ro, citată de Știrile Pro TV.
Wright a confirmat sprijinul SUA pentru un acord între Bosnia și Herțegovina și Croația privind construirea unei conducte care să transporte gaz natural american de la terminalul de GNL de pe insula croată Krk către Bosnia.
Proiectul ar urma să fie finanțat și condus de compania americană AAFS Infrastructure and Energy LLC, care a anunțat că va investi aproximativ 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei) în această inițiativă. Conform articolului, proiectul este prezentat ca o soluție de diversificare a surselor de energie ale Bosniei și de reducere a dependenței de gazul rusesc.
Pe lângă gaz, Croația și SUA au emis o declarație comună privind cooperarea în domeniul energiei nucleare civile.
Separat, compania croată de inginerie Rade Koncar și grupul de investiții american Pantheon Atlas LLC au semnat o scrisoare de intenție pentru un proiect de dezvoltare a inteligenței artificiale și a unui centru de date în centrul Croației, estimat la 50 de miliarde de euro (aprox. 250 miliarde lei). Planurile menționează o instalație cu o capacitate de 1 gigawatt pentru calcul IA și servicii de tip cloud (servicii informatice livrate prin internet), cu începerea construcției „provizoriu în 2027” și lansarea operațiunilor până în 2029, condiționat de obținerea autorizațiilor și de modernizarea rețelei electrice.
Recomandate
Posibila schimbare de poziție a SUA față de Falkland ar redesena calculele de securitate ale Londrei și ar putea încuraja Argentina să caute o soluție internațională mai agresivă pentru arhipelag, potrivit Digi24 . În acest context, președintele argentinian Javier Milei a relansat public revendicarea asupra Insulelor Falkland (Malvine) , reaprinzând o dispută veche cu Marea Britanie. Milei a scris pe X că „Malvinele au fost, sunt și vor fi mereu argentiniene” și a declarat, într-un interviu pentru canalul digital Neura, că Argentina face „tot ceea ce este omenește posibil” pentru a readuce insulele sub controlul său, insistând că „suveranitatea este nenegociabilă”, dar trebuie gestionată „judicios”. Insulele Falkland sunt un grup de insule aflate la aproximativ 500 de kilometri est de coasta Argentinei, cu o populație de 3.600 de locuitori. Marea Britanie și Argentina le revendică, iar în 1982 au purtat un război de 74 de zile, încheiat cu capitularea Argentinei; au murit cel puțin 900 de persoane. De ce contează: semnalul dinspre Pentagon și riscul de „efect de antrenare” Relansarea demersului argentinian vine după apariția informației că Statele Unite iau în calcul revizuirea sprijinului diplomatic pentru revendicările istorice ale Marii Britanii asupra unor teritorii „imperiale”, inclusiv Falkland. Digi24 notează că informația apare într-un e-mail intern de la Pentagon , raportat de Reuters. Oficial, poziția SUA în disputa dintre Londra și Buenos Aires este de neutralitate, însă, neoficial, Washingtonul i-a sprijinit pe britanici în trecut cu arme și cooperare între servicii de informații. O eventuală susținere americană pentru revendicarea Argentinei ar fi o schimbare „semnificativă”, deoarece ar putea determina și alte state să adopte aceeași poziție, potrivit lui Ed Arnold de la Royal United Services Institute (RUSI). Într-o declarație pentru BBC, Arnold a indicat și un posibil traseu diplomatic: Argentina ar putea încerca să obțină „un fel de intervenție la ONU”, iar SUA ar putea să o susțină sau să nu o blocheze. Reacția Londrei: autodeterminarea insularilor, linie roșie Purtătorul de cuvânt al premierului britanic Keir Starmer a reafirmat că insulele aparțin Marii Britanii și că „dreptul insularilor la autodeterminare primează”, adăugând că poziția Londrei a fost exprimată „clar și constant” inclusiv în fața administrațiilor americane anterioare. Și opoziția conservatoare a transmis un mesaj similar. Kemi Badenoch a scris pe X că „Falkland sunt britanice. Punct” și a invocat faptul că insularii „au ales clar și în mod repetat”. Contextul mai larg: tensiuni SUA–Marea Britanie după refuzul aliaților de a participa la războiul din Iran Digi24 plasează discuția despre Falkland într-un climat mai tensionat între SUA și Marea Britanie, pe fondul nemulțumirii lui Donald Trump față de refuzul aliaților europeni și NATO de a participa la războiul Statelor Unite și Israelului contra Iranului. În același context, este menționat că Trump a criticat public NATO și a avertizat statele europene cu privire la consecințe dacă nu se aliniază unor obiective americane, inclusiv cele legate de Strâmtoarea Ormuz. Starmer a declarat, la 1 aprilie, că Marea Britanie nu va fi „târâtă” într-un conflict pe care îl consideră „nu războiul nostru”. În lipsa unei poziții oficiale confirmate a Washingtonului privind Falkland, rămâne neclar dacă semnalele dinspre Pentagon se vor traduce într-o schimbare de politică externă. Totuși, simpla posibilitate ridică miza pentru Londra și poate oferi Buenos Aires un stimulent să împingă disputa în foruri internaționale. [...]
Amenințarea Londrei de a urca la bordul navelor „flotei-umbră” ruse nu a redus traficul prin apele britanice , iar în luna de după declarația premierului Keir Starmer au tranzitat zona cel puțin 98 de nave rusești aflate sub sancțiuni, potrivit unei analize Reuters . Datele analizate de Reuters arată că volumul navelor sancționate care trec prin apele Regatului Unit a rămas „aproximativ la fel” ca în fiecare dintre ultimele trei luni. Până acum, nu a existat niciun anunț public privind vreo operațiune de îmbarcare sau reținere a acestor nave, deși Starmer a spus pe 25 martie că armata britanică ar putea urca la bordul vaselor din apele britanice. Ce arată datele de urmărire a navelor Conform datelor de urmărire LSEG citate în analiză: 63 de nave au trecut la mai puțin de 12 mile marine (aprox. 22 km) de coastă, în Canalul Mânecii , ruta directă dintre Marea Baltică și sudul Europei; alte 35 au tranzitat Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Marii Britanii, care se întinde până la 200 de mile marine (aprox. 370 km) de la țărm, în principal în jurul nordului Scoției; cel puțin 10 dintre navele care au trecut ar fi folosit „spoofing” – oprirea sau manipularea sistemelor de urmărire – în timpul traversării apelor britanice. „Flota-umbră” este termenul folosit pentru nave cu structuri de proprietate opace, utilizate pentru transporturi precum petrol, cereale sau arme, inclusiv în sprijinul războiului Rusiei în Ucraina, potrivit Reuters. Miza: credibilitate și capacitate operațională Elisabeth Braw, expert în securitate maritimă la Atlantic Council, a avertizat că lipsa unor acțiuni rapide riscă să transforme mesajul politic într-un semnal de slăbiciune pentru operatorii acestor nave. „Trebuie să urmezi rapid cu îmbarcări, altfel acele nave vor concluziona că a fost o amenințare goală — și aceasta este, din păcate, situația în care ne aflăm acum.” Ministerul britanic al Apărării nu a răspuns solicitării Reuters privind lipsa de acțiune. Analiza notează și presiunile mai largi asupra capacităților militare britanice: marina Regatului Unit este cea mai mică de la secolul al XVII-lea, în timp ce aliații cer sprijin pentru operațiuni în Europa de Est, Arctica și Orientul Mijlociu. De ce e greu de aplicat în practică Potrivit analiștilor citați, lipsa de „follow-through” reflectă mai multe obstacole, între care: absența unei gărzi de coastă cu atribuții dedicate de aplicare a legii, spre deosebire de Franța sau Suedia; complicații juridice și economice legate de gestionarea unui număr mare de nave. Marea Britanie are pe lista sa de sancțiuni 544 de nave legate de „flota-umbră” a Rusiei, potrivit Reuters. Context european și reacția Moscovei În ultimele luni, alte state europene – inclusiv Franța, Belgia și Suedia – au urcat la bordul și au reținut nave asociate „flotei-umbră”, arată Reuters. Kremlinul susține că sancțiunile impuse navelor rusești sunt ilegale și a descris politica britanică drept o mișcare „profund ostilă”, care ar putea atrage represalii. [...]
Donald Trump susține că Iranul cere redeschiderea Strâmtorii Ormuz , într-un moment în care conflictul din regiune a destabilizat piețele energetice și rutele comerciale, potrivit HotNews . Președintele SUA afirmă că Teheranul i-ar fi transmis că se află într-o „stare de colaps” și că încearcă să își „clarifice situația conducerii”. Într-o postare pe TruthSocial , Trump a scris: „Iranul tocmai ne-a informat că se află într-o «stare de colaps». Vor să «deschidem Strâmtoarea Ormuz» cât mai curând posibil, în timp ce încearcă să își clarifice situația conducerii (ceea ce cred că vor reuși să facă!). Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!” Publicația notează că nu este clar din mesajul lui Trump cum ar fi transmis Iranul această solicitare. De ce contează: transportul maritim și energia rămân puncte sensibile În același context, HotNews relatează că speranțele privind reluarea eforturilor de pace s-au diminuat, pe fondul unui conflict care „a destabilizat piețele energetice și a perturbat rutele comerciale globale”. Totodată, liderii statelor din Golf s-au întâlnit marți în Arabia Saudită, pentru prima dată de când țările lor au devenit un front al războiului cu Iranul. Potrivit unui oficial din Golf citat în material, reuniunea a urmărit găsirea unui răspuns comun la „miile de atacuri cu rachete și drone” lansate de Iran de la începutul războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Teheranului, pe 28 februarie. Atacurile s-au redus după armistițiul din 8 aprilie, însă capitalele din Golf „rămân prudente”. Negocierile: divergențe pe dosarul nuclear și propunerea Iranului Cea mai recentă propunere a Iranului pentru soluționarea războiului (care durează de două luni) ar fi inclus: amânarea discuțiilor despre programul nuclear până la încheierea conflictului; rezolvarea disputelor privind transportul maritim din Golful Persic. Trump vrea ca problemele legate de programul nuclear să fie abordate „încă de la început”, a declarat un oficial american informat cu privire la întâlnirea pe care liderul de la Casa Albă a avut-o luni cu consilierii săi. Materialul reamintește și contextul acordului nuclear din 2015, care s-a prăbușit după ce Trump s-a retras unilateral din înțelegere în primul său mandat. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile HotNews mai arată că Trump a anulat, la sfârșitul săptămânii trecute, vizita trimisului său special Steve Witkoff și a lui Jared Kushner în Pakistan, țară care media negocierile, ceea ce a alimentat percepția de blocaj. În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a avut vizite la Islamabad, Oman și Rusia, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin și a primit mesaje de susținere. [...]
Emmanuel Macron avertizează că Andorra riscă să piardă fereastra de acces la piața unică a UE dacă nu ratifică acordul de asociere negociat cu Bruxelles-ul, potrivit economica.net . Într-un discurs adresat locuitorilor Andorrei, în timpul unei vizite, președintele Franței a transmis că un refuz sau o amânare („nu” sau „nu acum”) ar putea închide definitiv posibilitatea reluării discuțiilor în condiții similare. „Dacă în final spuneţi ‘nu’, sau ‘nu acum’, se va renegocia, se va face o negociere mai bună, atunci uşa nu se va redeschide”, a spus Macron. Macron a invocat și riscul unei reacții negative din partea instituțiilor europene și a celor implicați în negocieri, sugerând o oboseală politică față de un eventual blocaj. „Vă spun cu toată sinceritatea, Comisia Europeană şi toţi oamenii care s-au implicat de-a lungul anilor pentru a ajunge la acest acord vor spune ‘ne este lehamite de aceşti oameni’”, a adăugat şeful statului francez. De ce contează: acces la piața comună fără statut de membru UE Acordul de asociere cu Uniunea Europeană ar permite Andorrei să participe la piața comună europeană fără a deveni stat membru al UE, conform informațiilor din articol. În acest context, mesajul lui Macron pune presiune pe decizia de ratificare, prin ideea că o eventuală respingere ar putea reduce semnificativ șansele de a obține ulterior un aranjament comparabil. [...]
Departamentul de Stat al SUA pregătește pașapoarte comemorative cu imaginea lui Donald Trump , o decizie cu potențial de controversă instituțională, în condițiile în care documentele de călătorie sunt, de regulă, ferite de personalizări politice. Informațiile apar în Antena 3 , care citează o relatare Fox News și declarații ale Departamentului de Stat. Noile modele ar urma să fie lansate în această vară, pentru a marca 250 de ani de la independența SUA, aniversare care are loc în iulie. Potrivit descrierii din material, fotografia lui Trump va apărea „vizibil” pe coperta interioară, încadrată de Declarația de Independență și de drapelul american, alături de semnătura președintelui imprimată cu auriu. O altă pagină ar include pictura cu părinții fondatori semnând Declarația de Independență. Ce se schimbă, concret, și cum vor fi distribuite Departamentul de Stat intenționează să emită un „număr limitat” de pașapoarte cu design special. Purtătorul de cuvânt Tommy Pigott a declarat: „Statele Unite sărbătoresc, în iulie, 250 de ani de la fondare, iar Departamentul de Stat se pregătește să lanseze un număr limitat de pașapoarte americane cu dizain special pentru a marca acest moment istoric”. Pașapoartele vor fi disponibile la Agenția de Pașapoarte din Washington pentru „orice cetățean american” care solicită un nou pașaport, în limita stocului. Un oficial al Departamentului de Stat a confirmat că lansarea este așteptată să coincidă cu aniversarea din iulie și că modelele vor rămâne disponibile atât timp cât există exemplare. Implicații operaționale și de securitate invocate de autorități Deși designul include elemente grafice personalizate și „imagini îmbunătățite”, Pigott a susținut că noile pașapoarte vor păstra aceleași elemente de securitate ca pașaportul american standard, descris de oficial drept „unul dintre cele mai sigure documente din lume”. Materialul plasează inițiativa în cadrul programului „ America250 ” al administrației Trump, care ar include și alte evenimente, precum o cursă de Grand Prix pe National Mall în august și o gală UFC la Casa Albă în iunie. [...]
Ucraina susține că a doborât peste 33.000 de drone rusești în martie , un nivel record lunar care indică o creștere accelerată a capacității de apărare aeriană și a ritmului de consum al mijloacelor de interceptare, potrivit Mediafax . Ministrul Apărării Ucrainei, Mihailo Fedorov , a declarat că țara a folosit sisteme de interceptare pentru a doborî „peste 33.000” de drone rusești de diferite tipuri în martie, cea mai mare cifră lunară de la începutul invaziei totale lansate de Moscova în urmă cu mai bine de patru ani. Informația este atribuită de Mediafax agenției AP News. Ce spune Kievul despre componenta operațională Pe lângă volumul interceptărilor, Fedorov a indicat că Ucraina își extinde aprovizionarea cu drone interceptoare și că armata a introdus o nouă comandă în cadrul forțelor aeriene, cu scopul de a crește capacitățile țării de a contracara atacurile aeriene rusești. În același context, Ucraina ar fi dezvoltat o tehnologie de drone „de ultimă generație” și testată în luptă, pe care o consideră esențială pentru a limita avansul armatei ruse. De ce contează: interes extern și efecte asupra țintelor economice ale Rusiei Potrivit aceleiași surse, dronele interceptoare – ca parte a unui sistem mai amplu de apărare aeriană – au început să atragă interes militar din afara Europei, fiind „căutate” de țări din Orientul Mijlociu și din Golf, în contextul războiului din Iran. Separat, ministrul Apărării a mai afirmat că Ucraina și-a dublat raza de acțiune a capacităților de atac la distanță față de momentul invaziei din februarie 2022 . Această evoluție ar fi permis lovirea instalațiilor petroliere rusești – descrise ca sursă de venituri importante pentru efortul de război al Moscovei – și a unor fabrici care aprovizionează forțele armate ale Rusiei. [...]
