Știri
Știri din categoria Externe
Implicarea României în schimbul de deținuți cu Rusia ridică miza cooperării de intelligence în regiune, după ce președintele Nicușor Dan a susținut, într-o postare pe X, că autoritățile române au contribuit la efortul transatlantic coordonat de Departamentul de Stat al SUA pentru recuperarea a doi ofițeri moldoveni ținuți captivi în Federația Rusă, potrivit G4Media.
În mesaj, Nicușor Dan afirmă că demersurile „diplomatice și de intelligence”, finalizate printr-un schimb de deținuți, au fost posibile și „ca urmare a eforturilor autorităților române”. Elementul operațional invocat este documentarea, de către SRI, a unor acțiuni de spionaj „în favoarea KGB Belarus” atribuite lui Alexandru Bălan, demers care ar fi fundamentat reținerea acestuia în România.
„Demersurile diplomatice și de intelligence, încheiate cu schimbul de deținuți, au fost posibile și ca urmare a eforturilor autorităților române.”
Conform postării citate de publicație, contribuția României ar fi inclus două componente:
Nicușor Dan mai spune că România rămâne dedicată eforturilor colective diplomatice și de informații, precum și susținerii Republicii Moldova.
G4Media notează că doi angajați ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova, aflați în captivitate în Rusia, au fost eliberați în cadrul unui schimb realizat cu sprijinul SUA, Poloniei și României.
În același context, publicația arată că Alexandru Bălan, fost adjunct al directorului SIS, reținut la București și extrădat „săptămâna trecută” de România, ar fi fost grațiat de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pentru a putea fi extrădat în Belarus, predarea fiind parte a unui schimb cu Rusia. Potrivit G4Media, Maia Sandu și mai mulți oficiali americani au mulțumit României după succesul schimbului, informație atribuită de publicație agenției MEDIAFAX.
Recomandate
Departamentul de Stat al SUA pregătește pașapoarte comemorative cu imaginea lui Donald Trump , o decizie cu potențial de controversă instituțională, în condițiile în care documentele de călătorie sunt, de regulă, ferite de personalizări politice. Informațiile apar în Antena 3 , care citează o relatare Fox News și declarații ale Departamentului de Stat. Noile modele ar urma să fie lansate în această vară, pentru a marca 250 de ani de la independența SUA, aniversare care are loc în iulie. Potrivit descrierii din material, fotografia lui Trump va apărea „vizibil” pe coperta interioară, încadrată de Declarația de Independență și de drapelul american, alături de semnătura președintelui imprimată cu auriu. O altă pagină ar include pictura cu părinții fondatori semnând Declarația de Independență. Ce se schimbă, concret, și cum vor fi distribuite Departamentul de Stat intenționează să emită un „număr limitat” de pașapoarte cu design special. Purtătorul de cuvânt Tommy Pigott a declarat: „Statele Unite sărbătoresc, în iulie, 250 de ani de la fondare, iar Departamentul de Stat se pregătește să lanseze un număr limitat de pașapoarte americane cu dizain special pentru a marca acest moment istoric”. Pașapoartele vor fi disponibile la Agenția de Pașapoarte din Washington pentru „orice cetățean american” care solicită un nou pașaport, în limita stocului. Un oficial al Departamentului de Stat a confirmat că lansarea este așteptată să coincidă cu aniversarea din iulie și că modelele vor rămâne disponibile atât timp cât există exemplare. Implicații operaționale și de securitate invocate de autorități Deși designul include elemente grafice personalizate și „imagini îmbunătățite”, Pigott a susținut că noile pașapoarte vor păstra aceleași elemente de securitate ca pașaportul american standard, descris de oficial drept „unul dintre cele mai sigure documente din lume”. Materialul plasează inițiativa în cadrul programului „ America250 ” al administrației Trump, care ar include și alte evenimente, precum o cursă de Grand Prix pe National Mall în august și o gală UFC la Casa Albă în iunie. [...]
O posibilă dronă căzută pe un bloc a declanșat evacuarea temporară a locatarilor dintr-o scară din centrul Chișinăului , într-o intervenție de securizare care arată presiunea operațională pusă pe autorități în astfel de incidente, potrivit Mediafax . Incidentul a fost semnalat în noaptea de luni spre marți, după ce un cetățean a anunțat Poliția Republicii Moldova că a găsit „un obiect asemănător unei drone” în sectorul Centru al capitalei. La fața locului au intervenit specialiștii Secției Tehnico-Explozive, care au securizat zona. Ca măsură de precauție, locatarii din scara unui bloc au fost evacuați temporar, până la examinarea și ridicarea obiectului. Ce se știe despre obiect și ce urmează Conform informațiilor preliminare comunicate de poliție, obiectul este avariat, după ce ar fi lovit acoperișul blocului. Urmează să fie examinat în detaliu de experți, iar polițiștii au deschis cercetări pentru a stabili circumstanțele. [...]
România își pregătește intrarea cu 25–50 milioane euro (aprox. 125–250 milioane lei) în Fondul de Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări , un pas care ar urma să îi permită să participe direct la finanțarea unor proiecte regionale în transport, energie și conectivitate, potrivit News . Memorandumul de Înțelegere pentru fond, administrat de Fondul European de Investiții (FEI), urmează să fie semnat la Forumul de Business al Inițiativei, la Dubrovnik, în 28–29 aprilie 2026. Miza economică: acces la finanțare pentru proiecte regionale Ministerul Finanțelor susține că participarea României la forum are loc într-un moment în care țara „își consolidează credibilitatea financiară și rolul în regiune”, pe fondul progreselor în reducerea deficitului bugetar și stabilizarea finanțelor publice. În acest context, autoritățile leagă semnarea memorandumului de oportunități mai mari de atragere a investițiilor. Documentul va fi semnat, din partea României, de conducerea Băncii de Investiții și Dezvoltare, iar contribuția financiară estimată este între 25 și 50 milioane euro (aprox. 125–250 milioane lei), conform comunicatului Ministerului Finanțelor citat de News. Ce urmează la Forumul de Business: prezentări și întâlniri cu finanțatori Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, va participa la eveniment și va avea rol de vorbitor principal la conferința dedicată raportului de impact al fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări. Totodată, în a doua zi, este programată participarea sa la panelul „Mapping the money: scale of traditional financing”, unde vor fi discutate opțiuni de finanțare și reforme pentru direcționarea mai eficientă a resurselor către proiecte strategice. În marja forumului sunt anunțate întâlniri bilaterale cu parteneri financiari internaționali, cu obiectivul de a atrage capital și de a accelera proiecte strategice în România, inclusiv discuții cu: Marjut Falkstedt, director executiv al Fondului European de Investiții, despre crearea unui fond național pentru creștere sustenabilă, prin Banca de Investiții și Dezvoltare; Hayashi Nobumitsu, guvernator al Japan Bank for International Cooperation, pentru consolidarea cooperării financiare cu investitori japonezi; omologul croat, Tomislav Ćorić, precum și reprezentanți ai băncii de dezvoltare din Polonia și ai instituțiilor financiare internaționale; oficiali ai U.S. International Development Finance Corporation , privind oportunități de finanțare pentru proiecte strategice. Context: participarea la nivel înalt la Inițiativa celor Trei Mări Președintele Nicușor Dan participă marți la Summitul Inițiativei celor Trei Mări, la Dubrovnik, și miercuri la sesiunea specială a Forumului de Afaceri. Programul include și o cină de lucru oferită de premierul Croației, Andrej Plenković, potrivit Administrației Prezidențiale. [...]
Statele Unite își consolidează influența energetică în Balcani prin acorduri de miliarde , inclusiv contracte pe termen lung pentru export de gaz natural lichefiat (GNL) și sprijin pentru infrastructură regională, potrivit Stirile Pro TV . Miza economică și de securitate este reducerea dependenței de gazul rusesc în sudul Europei, într-un moment în care Washingtonul își extinde prezența în regiune. Informația vine în contextul unor acorduri semnate marți de SUA și companii americane cu state balcanice, „în valoare de miliarde de dolari”, relatează Reuters, citată de publicație. În paralel cu energia, pachetul include și proiecte legate de inteligența artificială (IA), cu investiții anunțate la scară foarte mare. Contracte de GNL și proiecte de infrastructură: efect direct asupra pieței regionale La Tirana, ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, a semnat un acord pe 20 de ani, în valoare de 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei), între Venture Global și Aktor LNG USA, pentru exportul de GNL către Albania. În același material este citată o declarație a acesteia, publicată pe X: „Acest angajament consolidează securitatea energetică - şi securitatea naţională - în întreaga regiune” Tot marți, secretarul american al Energiei, Chris Wright, a participat la forumul de afaceri al Inițiativei celor Trei Mări , la Dubrovnik (Croația), unde a vorbit despre o „nouă eră de cooperare” cu Europa de Sud, Centrală și de Est, potrivit News.ro, citată de Știrile Pro TV. Conductă Krk–Bosnia și investiții anunțate: reducerea dependenței de gazul rusesc Wright a confirmat sprijinul SUA pentru un acord între Bosnia și Herțegovina și Croația privind construirea unei conducte care să transporte gaz natural american de la terminalul de GNL de pe insula croată Krk către Bosnia. Proiectul ar urma să fie finanțat și condus de compania americană AAFS Infrastructure and Energy LLC, care a anunțat că va investi aproximativ 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei) în această inițiativă. Conform articolului, proiectul este prezentat ca o soluție de diversificare a surselor de energie ale Bosniei și de reducere a dependenței de gazul rusesc. Energie nucleară și un pariu major pe IA: centru de date de 1 GW, cu termene după 2027 Pe lângă gaz, Croația și SUA au emis o declarație comună privind cooperarea în domeniul energiei nucleare civile. Separat, compania croată de inginerie Rade Koncar și grupul de investiții american Pantheon Atlas LLC au semnat o scrisoare de intenție pentru un proiect de dezvoltare a inteligenței artificiale și a unui centru de date în centrul Croației, estimat la 50 de miliarde de euro (aprox. 250 miliarde lei). Planurile menționează o instalație cu o capacitate de 1 gigawatt pentru calcul IA și servicii de tip cloud (servicii informatice livrate prin internet), cu începerea construcției „provizoriu în 2027” și lansarea operațiunilor până în 2029, condiționat de obținerea autorizațiilor și de modernizarea rețelei electrice. [...]
Emmanuel Macron avertizează că Andorra riscă să piardă fereastra de acces la piața unică a UE dacă nu ratifică acordul de asociere negociat cu Bruxelles-ul, potrivit economica.net . Într-un discurs adresat locuitorilor Andorrei, în timpul unei vizite, președintele Franței a transmis că un refuz sau o amânare („nu” sau „nu acum”) ar putea închide definitiv posibilitatea reluării discuțiilor în condiții similare. „Dacă în final spuneţi ‘nu’, sau ‘nu acum’, se va renegocia, se va face o negociere mai bună, atunci uşa nu se va redeschide”, a spus Macron. Macron a invocat și riscul unei reacții negative din partea instituțiilor europene și a celor implicați în negocieri, sugerând o oboseală politică față de un eventual blocaj. „Vă spun cu toată sinceritatea, Comisia Europeană şi toţi oamenii care s-au implicat de-a lungul anilor pentru a ajunge la acest acord vor spune ‘ne este lehamite de aceşti oameni’”, a adăugat şeful statului francez. De ce contează: acces la piața comună fără statut de membru UE Acordul de asociere cu Uniunea Europeană ar permite Andorrei să participe la piața comună europeană fără a deveni stat membru al UE, conform informațiilor din articol. În acest context, mesajul lui Macron pune presiune pe decizia de ratificare, prin ideea că o eventuală respingere ar putea reduce semnificativ șansele de a obține ulterior un aranjament comparabil. [...]
Ucraina susține că a doborât peste 33.000 de drone rusești în martie , un nivel record lunar care indică o creștere accelerată a capacității de apărare aeriană și a ritmului de consum al mijloacelor de interceptare, potrivit Mediafax . Ministrul Apărării Ucrainei, Mihailo Fedorov , a declarat că țara a folosit sisteme de interceptare pentru a doborî „peste 33.000” de drone rusești de diferite tipuri în martie, cea mai mare cifră lunară de la începutul invaziei totale lansate de Moscova în urmă cu mai bine de patru ani. Informația este atribuită de Mediafax agenției AP News. Ce spune Kievul despre componenta operațională Pe lângă volumul interceptărilor, Fedorov a indicat că Ucraina își extinde aprovizionarea cu drone interceptoare și că armata a introdus o nouă comandă în cadrul forțelor aeriene, cu scopul de a crește capacitățile țării de a contracara atacurile aeriene rusești. În același context, Ucraina ar fi dezvoltat o tehnologie de drone „de ultimă generație” și testată în luptă, pe care o consideră esențială pentru a limita avansul armatei ruse. De ce contează: interes extern și efecte asupra țintelor economice ale Rusiei Potrivit aceleiași surse, dronele interceptoare – ca parte a unui sistem mai amplu de apărare aeriană – au început să atragă interes militar din afara Europei, fiind „căutate” de țări din Orientul Mijlociu și din Golf, în contextul războiului din Iran. Separat, ministrul Apărării a mai afirmat că Ucraina și-a dublat raza de acțiune a capacităților de atac la distanță față de momentul invaziei din februarie 2022 . Această evoluție ar fi permis lovirea instalațiilor petroliere rusești – descrise ca sursă de venituri importante pentru efortul de război al Moscovei – și a unor fabrici care aprovizionează forțele armate ale Rusiei. [...]
