Știri
Știri din categoria Externe
Departamentul de Stat al SUA pregătește pașapoarte comemorative cu imaginea lui Donald Trump, o decizie cu potențial de controversă instituțională, în condițiile în care documentele de călătorie sunt, de regulă, ferite de personalizări politice. Informațiile apar în Antena 3, care citează o relatare Fox News și declarații ale Departamentului de Stat.
Noile modele ar urma să fie lansate în această vară, pentru a marca 250 de ani de la independența SUA, aniversare care are loc în iulie. Potrivit descrierii din material, fotografia lui Trump va apărea „vizibil” pe coperta interioară, încadrată de Declarația de Independență și de drapelul american, alături de semnătura președintelui imprimată cu auriu. O altă pagină ar include pictura cu părinții fondatori semnând Declarația de Independență.
Departamentul de Stat intenționează să emită un „număr limitat” de pașapoarte cu design special. Purtătorul de cuvânt Tommy Pigott a declarat:
„Statele Unite sărbătoresc, în iulie, 250 de ani de la fondare, iar Departamentul de Stat se pregătește să lanseze un număr limitat de pașapoarte americane cu dizain special pentru a marca acest moment istoric”.
Pașapoartele vor fi disponibile la Agenția de Pașapoarte din Washington pentru „orice cetățean american” care solicită un nou pașaport, în limita stocului. Un oficial al Departamentului de Stat a confirmat că lansarea este așteptată să coincidă cu aniversarea din iulie și că modelele vor rămâne disponibile atât timp cât există exemplare.
Deși designul include elemente grafice personalizate și „imagini îmbunătățite”, Pigott a susținut că noile pașapoarte vor păstra aceleași elemente de securitate ca pașaportul american standard, descris de oficial drept „unul dintre cele mai sigure documente din lume”.
Materialul plasează inițiativa în cadrul programului „America250” al administrației Trump, care ar include și alte evenimente, precum o cursă de Grand Prix pe National Mall în august și o gală UFC la Casa Albă în iunie.
Recomandate
Donald Trump susține că Iranul cere redeschiderea Strâmtorii Ormuz , într-un moment în care conflictul din regiune a destabilizat piețele energetice și rutele comerciale, potrivit HotNews . Președintele SUA afirmă că Teheranul i-ar fi transmis că se află într-o „stare de colaps” și că încearcă să își „clarifice situația conducerii”. Într-o postare pe TruthSocial , Trump a scris: „Iranul tocmai ne-a informat că se află într-o «stare de colaps». Vor să «deschidem Strâmtoarea Ormuz» cât mai curând posibil, în timp ce încearcă să își clarifice situația conducerii (ceea ce cred că vor reuși să facă!). Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!” Publicația notează că nu este clar din mesajul lui Trump cum ar fi transmis Iranul această solicitare. De ce contează: transportul maritim și energia rămân puncte sensibile În același context, HotNews relatează că speranțele privind reluarea eforturilor de pace s-au diminuat, pe fondul unui conflict care „a destabilizat piețele energetice și a perturbat rutele comerciale globale”. Totodată, liderii statelor din Golf s-au întâlnit marți în Arabia Saudită, pentru prima dată de când țările lor au devenit un front al războiului cu Iranul. Potrivit unui oficial din Golf citat în material, reuniunea a urmărit găsirea unui răspuns comun la „miile de atacuri cu rachete și drone” lansate de Iran de la începutul războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Teheranului, pe 28 februarie. Atacurile s-au redus după armistițiul din 8 aprilie, însă capitalele din Golf „rămân prudente”. Negocierile: divergențe pe dosarul nuclear și propunerea Iranului Cea mai recentă propunere a Iranului pentru soluționarea războiului (care durează de două luni) ar fi inclus: amânarea discuțiilor despre programul nuclear până la încheierea conflictului; rezolvarea disputelor privind transportul maritim din Golful Persic. Trump vrea ca problemele legate de programul nuclear să fie abordate „încă de la început”, a declarat un oficial american informat cu privire la întâlnirea pe care liderul de la Casa Albă a avut-o luni cu consilierii săi. Materialul reamintește și contextul acordului nuclear din 2015, care s-a prăbușit după ce Trump s-a retras unilateral din înțelegere în primul său mandat. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile HotNews mai arată că Trump a anulat, la sfârșitul săptămânii trecute, vizita trimisului său special Steve Witkoff și a lui Jared Kushner în Pakistan, țară care media negocierile, ceea ce a alimentat percepția de blocaj. În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a avut vizite la Islamabad, Oman și Rusia, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin și a primit mesaje de susținere. [...]
Implicarea României în schimbul de deținuți cu Rusia ridică miza cooperării de intelligence în regiune , după ce președintele Nicușor Dan a susținut, într-o postare pe X, că autoritățile române au contribuit la efortul transatlantic coordonat de Departamentul de Stat al SUA pentru recuperarea a doi ofițeri moldoveni ținuți captivi în Federația Rusă, potrivit G4Media . În mesaj, Nicușor Dan afirmă că demersurile „diplomatice și de intelligence”, finalizate printr-un schimb de deținuți, au fost posibile și „ca urmare a eforturilor autorităților române”. Elementul operațional invocat este documentarea, de către SRI, a unor acțiuni de spionaj „în favoarea KGB Belarus” atribuite lui Alexandru Bălan, demers care ar fi fundamentat reținerea acestuia în România. „Demersurile diplomatice și de intelligence, încheiate cu schimbul de deținuți, au fost posibile și ca urmare a eforturilor autorităților române.” Ce a făcut România, potrivit președintelui Conform postării citate de publicație, contribuția României ar fi inclus două componente: componenta de informații : SRI, „în coordonare cu partenerii din Cehia, Polonia și Ungaria”, ar fi documentat activitățile de spionaj atribuite lui Alexandru Bălan; componenta judiciară : instituțiile judiciare române ar fi acționat „conform competențelor” și ar fi răspuns pozitiv solicitărilor Republicii Moldova privind extrădarea lui Bălan, pas care ar fi permis ulterior schimbul. Nicușor Dan mai spune că România rămâne dedicată eforturilor colective diplomatice și de informații, precum și susținerii Republicii Moldova. Contextul schimbului și reacții publice G4Media notează că doi angajați ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova, aflați în captivitate în Rusia, au fost eliberați în cadrul unui schimb realizat cu sprijinul SUA, Poloniei și României. În același context, publicația arată că Alexandru Bălan, fost adjunct al directorului SIS, reținut la București și extrădat „săptămâna trecută” de România, ar fi fost grațiat de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pentru a putea fi extrădat în Belarus, predarea fiind parte a unui schimb cu Rusia. Potrivit G4Media, Maia Sandu și mai mulți oficiali americani au mulțumit României după succesul schimbului, informație atribuită de publicație agenției MEDIAFAX. [...]
Vizita de stat a regelui Charles în SUA este folosită ca instrument diplomatic pentru a calma tensiunile Washington–Londra , pe fondul războiului din Iran și al criticilor președintelui Donald Trump la adresa guvernului britanic, potrivit CNN . Regele Charles al III-lea și regina Camilla au ajuns luni în Statele Unite pentru o vizită de patru zile, organizată în contextul marcării a 250 de ani de la independența SUA. În prima zi, cei doi s-au întâlnit la Casa Albă cu președintele Donald Trump și cu prima doamnă, Melania Trump, pentru un ceai, după care au participat la o recepție de tip „garden party” la reședința ambasadorului britanic din Washington, DC. Miza vizitei depășește protocolul, în condițiile în care relațiile SUA–Marea Britanie sunt descrise ca fiind tensionate din cauza războiului din Iran. CNN notează că Trump a criticat refuzul premierului Keir Starmer de a sprijini militar SUA, iar guvernul britanic speră ca turneul regelui să contribuie la detensionarea relației bilaterale, chiar dacă monarhul trebuie să rămână deasupra politicii. Discurs în Congres, pe fondul unui incident de securitate Vizita are loc și pe fondul unui atac armat la o gală de presă din Washington, DC , produs sâmbătă. CNN relatează că regele este așteptat să facă o referire scurtă la incident în discursul programat marți, în fața unei sesiuni comune a Congresului. În același timp, programul include o primire ceremonială completă la Casa Albă, planificată pentru marți dimineață, după întâlnirea informală din prima zi. Semnale publice despre „relația specială” Deputatul ambasadorului britanic în SUA, James Roscoe, a declarat pentru CNN că vizita subliniază dorința regelui de a „întări și stabiliza” relațiile bilaterale. Într-o formulare citată de publicație, Roscoe a descris începutul relației SUA–Marea Britanie drept „accidentat”, dar a susținut că, în timp, aceasta a devenit „cea mai importantă relație” din ultimii 250 de ani. Un alt reper de context menționat de CNN: este prima dată când un monarh britanic în exercițiu vizitează Casa Albă din 2007, când regina Elisabeta a II-a s-a întâlnit cu președintele George W. Bush. [...]
Nemulțumirea lui Trump față de propunerea Iranului crește riscul de blocaj pe ruta petrolului prin Ormuz , într-un moment în care Washingtonul vrea ca dosarul nuclear să fie negociat „de la început”, nu amânat, potrivit Digi24 . Propunerea iraniană, așa cum este descrisă de Reuters și de presa americană, ar presupune amânarea discuțiilor despre programul nuclear al Teheranului până după încheierea războiului. Un oficial familiarizat cu discuțiile de la Casa Albă a spus pentru Reuters că Trump a fost nemulțumit tocmai pentru că SUA vor ca tema nucleară să fie abordată încă de la început. Ce conține propunerea și unde se rupe negocierea Conform informațiilor prezentate, planul ar include: deschiderea Strâmtorii Ormuz , rută maritimă esențială pentru tranzitul petrolului; amânarea discuțiilor despre programul nuclear iranian pentru o etapă ulterioară. În schimb, poziția lui Trump rămâne legată de două cerințe: Strâmtoarea Ormuz să fie deschisă și Iranul să predea uraniul îmbogățit, potrivit declarațiilor purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt . De ce contează: „pârghia” SUA și riscul pentru fluxurile energetice CNN a relatat, citând două persoane familiarizate cu subiectul, că este puțin probabil ca Trump să accepte propunerea. Argumentul invocat este că ridicarea de către SUA a blocadei asupra porturilor iraniene fără rezolvarea dosarului nuclear ar putea reduce un element important de presiune în negocieri. În plan practic, miza imediată rămâne accesul prin Strâmtoarea Ormuz, o arteră critică pentru transporturile de petrol, iar orice prelungire a impasului politic poate menține incertitudinea asupra securității navigației în zonă. Ce urmează: presiune internă în SUA înainte de 1 mai Pe fondul blocajului, Digi24 notează și un termen-limită intern în SUA, menționat de Al Jazeera: potrivit Rezoluției privind puterile de război din 1973, președintele american ar avea termen până la 1 mai să obțină aprobarea Congresului pentru continuarea operațiunilor militare; în caz contrar, legea îl obligă să le înceteze. Până acum, o astfel de autorizare nu a fost adoptată. Între timp, Trump a discutat luni cu consilierii săi de securitate națională despre noua propunere, iar Leavitt a indicat că publicul va auzi „direct de la președinte” pe acest subiect. [...]
Echipa de securitate națională a lui Trump analizează un plan iranian de pace care ar viza oprirea războiului și redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un punct-cheie pentru fluxurile globale de energie, potrivit Al Jazeera . În paralel, discuțiile privind programul nuclear al Iranului sunt amânate, ceea ce mută presiunea diplomatică pe măsuri imediate legate de securitatea transportului maritim. Miza economică este legată direct de Hormuz: orice blocaj sau restricție în zonă poate amplifica volatilitatea pe piețele de energie și poate afecta lanțurile de aprovizionare, cu efecte în cascadă asupra costurilor de transport și a prețurilor la nivel global. Ce se știe despre demersul SUA Conform informațiilor publicate, echipa de securitate națională a președintelui SUA „revizuiește” un plan de pace propus de Iran, care ar avea ca obiective: oprirea războiului; redeschiderea Strâmtorii Hormuz. În același timp, SUA ar fi decis să amâne discuțiile privind programul nuclear al Iranului, fără ca materialul citat să ofere un calendar sau condiții pentru reluarea lor. Mișcările Teheranului și rolul Rusiei În același context, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi s-a întâlnit cu președintele Rusiei, Vladimir Putin , la Sankt Petersburg. Araghchi a declarat că Teheranul „ia în considerare” o solicitare a SUA de a reporni negocierile, potrivit aceleiași surse. Ce urmează Din informațiile disponibile nu reiese dacă planul iranian are deja acceptul de principiu al Washingtonului sau ce concesii ar presupune. Următorul indicator relevant va fi dacă SUA și Iranul anunță un format de discuții și pași concreți pentru securizarea/redeschiderea Hormuzului, înaintea reluării dosarului nuclear. [...]
Șansele unui acord rapid Iran–SUA pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz scad , iar blocajul maritim începe să se vadă în fluxurile de transport și în prețurile la carburanți, potrivit TWZ . Discuțiile de la Washington despre o nouă propunere iraniană vin pe fondul unei diplomații „înghețate” și al unei poziții americane care leagă orice înțelegere de un rezultat final pe dosarul nuclear. Propunerea iraniană: întâi strâmtoarea, apoi nuclearul Președintele SUA, Donald Trump , s-a întâlnit cu oficiali de rang înalt pe securitate națională pentru a discuta o propunere iraniană care ar viza redeschiderea Strâmtorii Hormuz, a confirmat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt. Potrivit Axios (care citează un oficial american și două surse familiarizate cu discuțiile), Iran ar fi oferit o înțelegere în care: redeschiderea strâmtorii și ridicarea blocadei navale ar veni primele; negocierile nucleare ar fi amânate pentru o etapă ulterioară; armistițiul ar fi prelungit pe termen lung sau transformat într-o încetare permanentă a războiului. TWZ notează că propunerea ar fi fost transmisă SUA prin Pakistan, dar că este puțin probabil să obțină sprijinul lui Trump, care a cerut în mod repetat un „final” al programului nuclear iranian ca parte a unui acord mai amplu. Poziția SUA: „nu negociem prin presă”, dar condițiile rămân dure Adjuncta purtătorului de cuvânt al Casei Albe, Olivia Wales, a transmis către TWZ că discuțiile sunt sensibile și că SUA „nu vor negocia prin presă”, reiterând că Washingtonul va accepta doar un acord care „nu permite Iranului să aibă o armă nucleară”. În paralel, Trump a declarat la Fox News că SUA trebuie să obțină uraniul îmbogățit al Iranului și a susținut că „avem toate cărțile”. Secretarul de stat Marco Rubio a respins public ideea că Iranul ar „deschide” strâmtoarea în sens real, argumentând că un sistem în care Teheranul decide cine trece și cât plătește nu poate fi tolerat, deoarece sunt „ape internaționale”. Iranul împinge spre control militar și taxe în rial În Iran, șeful comisiei de securitate națională din parlament, Ebrahim Azizi, a declarat la televiziunea de stat că forțele armate sunt deja în controlul Strâmtorii Hormuz și urmăresc să interzică trecerea „vaselor ostile”. El a mai spus că un proiect de lege privind administrarea căii navigabile ar prevedea ca veniturile financiare generate de strâmtoare să fie plătite în rial, moneda locală. Efecte operaționale: tranzit minim prin Hormuz și mai multă „activitate întunecată” În plan operațional, traficul prin strâmtoare continuă să scadă. Firma de informații maritime Windward a raportat că duminică volumul de tranzit a coborât la opt traversări (patru intrări și patru ieșiri), toate vizibile prin AIS (sistemul de identificare automată folosit de nave). Windward a mai indicat: prezența în întregul Golf a urcat la 920 de nave (cu 28 mai multe față de ziua anterioară); „evenimentele” de tip „dark activity” (când navele își opresc sau maschează semnalul AIS) au scăzut la 117, cu 5%. Separat, TWZ menționează că un iaht de mari dimensiuni legat de oligarhul rus sancționat Alexey Mordashov a traversat strâmtoarea, conform datelor de urmărire a navelor citate de Reuters, un caz rar în actualele condiții. Presiune economică: carburanții se scumpesc în SUA, iar Iranul caută rute alternative TWZ descrie blocada ca pe un instrument menit să lovească economia Iranului și să forțeze regimul să accepte un acord. În același timp, apar semne că Iranul încă încarcă petrol la Kharg Island, iar un comentator Bloomberg, Javier Blas, a avertizat să fie privite cu prudență afirmațiile că Teheranul ar rămâne fără capacități de stocare „în câteva zile”. În SUA, efectele încep să fie vizibile la pompă: prețul mediu al benzinei a urcat cu 7 cenți într-o săptămână, la 4,04 dolari pe galon, potrivit datelor GasBuddy citate de TWZ. Patrick De Haan, analist GasBuddy, a spus pentru CBS News că diferența dintre creșterea benzinei și scăderea motorinei ar putea fi temporară, pe fondul revenirii cotațiilor petrolului odată cu tensiunile geopolitice și anularea discuțiilor SUA–Iran. În plus, TWZ notează că Wall Street Journal a relatat despre încercări de a exporta petrol către China pe cale ferată pentru a ocoli blocada, o variantă mai puțin eficientă decât transportul maritim. Ce urmează Din informațiile prezentate, negocierile par blocate între două condiționări incompatibile pe termen scurt: Iranul ar vrea redeschiderea Strâmtorii Hormuz și ridicarea blocadei înaintea discuțiilor nucleare, în timp ce administrația Trump insistă pe un rezultat final pe nuclear ca parte a oricărui acord. Între timp, scăderea tranzitului și adaptările logistice indică un risc de prelungire a perturbărilor în transportul maritim și în piața energiei, fără un semnal că o soluție este iminentă. [...]
