Știri
Știri din categoria Externe

Viitorul premier al Ungariei, Peter Magyar, a deschis un nou front de negociere cu Kievul pe tema drepturilor minorităților, propunându-i președintelui ucrainean Volodimir Zelenski o întâlnire în vestul Ucrainei, pe subiectul comunității maghiare din Transcarpatia, potrivit Agerpres.
Propunerea a fost anunțată marți chiar de Magyar, într-o postare pe Facebook, iar informația este relatată de Reuters, conform Agerpres.
Inițiativa indică faptul că noua conducere de la Budapesta intenționează să trateze „drepturile minorității maghiare” ca temă prioritară în relația bilaterală cu Ucraina, într-un moment în care Kievul are nevoie de sprijin extern și de relații stabile cu vecinii săi.
În materialul citat nu sunt oferite detalii despre un eventual răspuns al lui Zelenski sau despre calendarul întâlnirii propuse.
Recomandate

Donald Trump cere Ucrainei să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești, invocând efecte directe asupra pieței globale a motorinei , pe fondul unor prețuri record în SUA, potrivit Mediafax . Trump a spus că i-a cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să înceteze atacurile asupra infrastructurii rusești folosite pentru producerea și distribuirea motorinei, susținând că acestea „provoacă o penurie globală”. Declarațiile au fost făcute duminică, în marja turneului Irish Open, la clubul său de golf din Doonbeg, după ce prețurile motorinei din SUA au atins un nivel record vineri. „Domnul Zelenski trebuie să facă un lucru. Trebuie să înceteze eliminarea motorinei din Rusia.” „Există o mulțime de alte ținte. Nu atacați motorina, pentru că asta face rău, asta face rău lumii.” De ce contează: motorina devine o temă de securitate energetică și de politică internă în SUA În material se arată că Ucraina vizează de luni de zile industria petrolieră și gazieră a Rusiei cu atacuri la distanță, iar efectele interne din Rusia au inclus raționalizarea combustibilului și o decizie a Moscovei de a interzice exporturile de motorină în iulie, reducând oferta pe o piață globală deja „restricționată”, potrivit Associated Press (AP), citată de Mediafax. Pe lângă impactul atacurilor asupra rafinării, criza globală a fost amplificată și de războiul împotriva Iranului, care a redus transporturile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , mai notează articolul. În SUA, scumpirea combustibililor capătă și o dimensiune electorală: prețurile îi afectează pe americani înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie. Context: exporturile de motorină s-au contractat puternic, potrivit IEA Mediafax citează un raport al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), publicat vineri, potrivit căruia exporturile nete de motorină din țările din Golf au ajuns în august la „puțin peste un sfert” din nivelul de dinaintea începerii războiului împotriva Iranului, în februarie. IEA atribuie deteriorarea suplimentară și perturbărilor din sistemul de rafinare al Rusiei, respectiv opririi aproape complete a exporturilor de produse după intensificarea atacurilor ucrainene. În același raport, IEA mai arată că, în februarie, exporturile combinate de motorină din Golf și Rusia reprezentau aproape 45% din comerțul maritim mondial. Pozițiile părților: Kievul leagă industria petrolieră de finanțarea războiului Kievul susține că industria petrolieră rusă „finanțează și alimentează direct” invazia Rusiei în Ucraina, care durează de peste patru ani, conform articolului. În paralel, Rusia și-a intensificat campania aeriană în ultimele săptămâni, folosind rachete balistice și drone cu reacție, iar atacurile au vizat inclusiv rețeaua electrică a Ucrainei înainte de iarnă, cu scopul de a demoraliza civilii, potrivit oficialilor citați în material. [...]

NATO își întărește apărarea pe flancul estic și promite sprijin suplimentar pentru Ucraina , după ce atacuri rusești cu drone au lovit în apropierea graniței cu Polonia, într-un episod care amplifică riscul de extindere a incidentelor spre teritoriul alianței, potrivit Al Jazeera . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat luni, la sediul politic al alianței de la Bruxelles, că statele occidentale nu vor fi intimidate de atacuri „menite să le sperie” și că NATO va consolida atât sprijinul pentru Kiev, cât și propriile măsuri de apărare de-a lungul frontierei estice cu Rusia. În același timp, Polonia a anunțat măsuri sporite de securitate la granița cu Ucraina. Atacurile invocate de Rutte au avut loc duminică: drone rusești au lovit un tren în apropierea frontierei Ucraina–Polonia, iar un al doilea atac a vizat o zonă din apropierea unui alt punct de trecere. Operatorul feroviar de stat ucrainean a spus că lovitura asupra trenului a venit la câteva minute după ce o delegație diplomatică, din care făceau parte fostul premier britanic Boris Johnson și fostul premier suedez Carl Bildt, trecuse prin stație. Polonia avertizează asupra riscului de „revărsare” a escaladării Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că Moscova pare pregătită să intensifice campania care vizează vestul Ucrainei și a spus că nu poate fi exclus ca escaladarea să afecteze și teritoriul Poloniei. El a anunțat că va discuta cu aliații din NATO pregătirea unui posibil răspuns comun. Oficiali polonezi au invocat rapoarte de informații, inclusiv un briefing CIA de săptămâna trecută, potrivit cărora Rusia ar putea ataca puncte de frontieră și ar putea intensifica acțiuni de sabotaj în interiorul statelor europene, pentru a descuraja sprijinul pentru Ucraina. Separat, ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că armata poloneză a recuperat din Marea Baltică, în apropierea localității de coastă Jarosławiec, ceea ce ar fi o dronă militară rusească. Mesaje divergente: Moscova nu confirmă, UE cere să nu fie „frica” factor de decizie Întrebat despre atacul asupra trenului, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că forțele ruse operează „pe întreg teritoriul Ucrainei” și „vor continua să o facă”. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a apreciat că atacurile din apropierea graniței poloneze au fost „în mod clar menite să sperie țările occidentale” să nu mai sprijine Ucraina și a cerut menținerea sprijinului. Context: discuții despre protejarea infrastructurii energetice, fără confirmare bilaterală În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a susținut că Ucraina și Rusia ar fi convenit să nu se mai lovească reciproc infrastructura energetică, însă, potrivit informațiilor citate, nici Moscova, nici Kievul nu au confirmat afirmația. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a indicat că un pas de detensionare privind infrastructura critică ar putea fi „un prim pas către pace” și a spus că Ucraina ar fi pregătită să oprească loviturile asupra Rusiei dacă partenerii se asigură că Moscova se abține de la atacuri asupra facilităților energetice ucrainene, infrastructurii și rutelor de aprovizionare cu alimente. Kremlinul, notează aceeași sursă, continuă să condiționeze oprirea ostilităților de cedări teritoriale și demilitarizare. [...]

Donald Trump susține că Ucraina și Rusia au acceptat să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice , o evoluție care, dacă se confirmă și se aplică, ar putea reduce riscurile de întreruperi și volatilitate pe piețele de energie, într-un moment în care cotațiile petrolului au trecut de 100 de dolari/baril. Informația apare în G4Media , care citează Sky News . Anunțul a fost făcut de Trump într-o postare pe rețeaua Truth Social . Potrivit mesajului, Ucraina ar fi acceptat „să nu mai atace obiectivele energetice rusești”, iar Rusia „să facă la fel”. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, acordul este formulat ca o declarație a președintelui SUA, fără detalii despre mecanism, calendar sau verificare. În material nu apar confirmări independente din partea Kievului sau Moscovei și nici condițiile concrete ale unei eventuale înțelegeri. Legătura cu prețurile la energie În aceeași intervenție, Trump a pus creșterea prețului mondial al motorinei pe seama războiului din Ucraina, nu a campaniei militare americane din Iran. G4Media notează că prețurile petrolului au depășit săptămâna trecută pragul de 100 de dolari pe baril, iar țițeiul Brent este folosit la producerea unor combustibili precum benzina, motorina și kerosenul. Afirmația lui Trump despre cauzele scumpirilor este însă contestată în articol: experți citați de Sky News indică războiul din Iran drept principalul factor de volatilitate pe piețele energetice mondiale. [...]

Kremlinul transmite că Rusia va continua loviturile pe tot teritoriul Ucrainei , inclusiv în apropierea graniței cu Polonia, ceea ce ridică miza de securitate pe flancul estic al NATO și amplifică riscul de incidente în zonele-cheie pentru tranzitul ajutorului către Kiev, potrivit Mediafax . Declarația vine după un atac rusesc în vestul Ucrainei, la aproximativ doi kilometri de frontiera cu Polonia, unde a fost lovită o locomotivă. Varșovia a anunțat că nu au existat victime, însă a calificat lovitura drept o „escaladare” și a convocat în aceeași seară o reuniune specială a guvernului. Întrebat de AFP despre atac, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că este vorba despre „teritoriu ucrainean” și a indicat că operațiunile vor continua pe întreg teritoriul Ucrainei. Reacția NATO și a aliaților: sprijinul pentru Kiev, „intensificat” Lovitura a fost condamnată de aliații occidentali ai Ucrainei. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat că atacul asupra trenului care se îndrepta spre Varșovia nu va descuraja statele occidentale să sprijine Kievul și a susținut că răspunsul va fi creșterea sprijinului. Guvernul britanic a condamnat, la rândul său, atacul, apreciind că ar fi urmărit să submineze sprijinul internațional pentru Ucraina, dar a transmis că nu va fi descurajat. De ce contează: presiune pe coridorul logistic prin Polonia Polonia este unul dintre principalii aliați ai Ucrainei și o rută importantă pentru tranzitul ajutorului către Kiev. În acest context, loviturile foarte aproape de granița de vest sunt considerate relativ rare, deși Rusia a atacat în repetate rânduri regiunile vestice ale Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022. Trenul „diplomatic”, posibilă țintă, dar fără confirmare Ucraina a mai anunțat că Rusia a ratat la limită lovirea unui tren diplomatic care transporta oficiali occidentali de rang înalt, tren care ar fi plecat mai devreme decât era programat. Printre persoanele aflate la bord s-ar fi numărat fostul premier britanic Boris Johnson, fostul premier suedez Carl Bildt și consilieri de securitate din mai multe state europene. Compania feroviară ucraineană a transmis că este posibil ca trenul diplomatic să fi fost ținta atacului, însă acest aspect nu a fost confirmat. În aceeași zonă s-ar fi aflat și fostul director al CIA David Petraeus, într-un alt tren. [...]

Atacul cu dronă asupra unui tren la 2 km de Polonia ridică riscuri operaționale pentru coridorul feroviar și punctul de frontieră Iahodîn–Dorohusk , după ce un tren de călători a fost lovit în Ucraina, iar activitatea la graniță a fost suspendată temporar pe durata alertei aeriene, potrivit Profit . Incidentul a avut loc în apropierea localității Iagodin, la circa 2 kilometri de granița cu Polonia. Imaginile publicate arată oameni fugind pe peron, iar o bubuitură puternică se aude înainte ca locomotiva să fie cuprinsă de flăcări. Conform informațiilor din articol, niciun pasager nu a fost rănit. Trenul cu diplomați a fost deviat din cauza alertei Compania ucraineană de transport feroviar a transmis că trenul în care se aflau diplomați și consultanți de securitate europeni și americani nu a fost cel lovit, însă „cel mai probabil a fost ținta” dronei. Drona a fost detectată, iar trenului i s-a ordonat să plece cu 15 minute mai devreme, astfel că drona a lovit un alt tren. În același context, Günter Sautter, consilier pe politică externă și securitate în Cancelaria germană, călătorea cu trenul de noapte dinspre Kiev spre Polonia, potrivit Der Spiegel, citat de Profit. Fostul prim-ministru suedez Carl Bildt, aflat în trenul diplomatic, a confirmat că pasagerii au primit un avertisment de evacuare, ulterior anulat, iar trenul a trecut frontiera în Polonia. Profit mai notează că fostul șef al CIA, David Petraeus, se afla într-un al treilea tren, aflat în gara Iagodin în momentul atacului. Efect imediat: suspendarea temporară a activității la frontieră În noaptea de duminică, forțele ruse au atacat și în apropierea punctului de control Iahodîn–Dorohusk, la aproximativ 800 de metri de teritoriul polonez. Activitatea la frontieră a fost suspendată temporar pe durata alertei aeriene, timp în care personalul și celelalte persoane prezente s-au adăpostit, după care punctul de trecere și-a reluat activitatea în regim normal. În zonă ar fi fost avariată o benzinărie, iar mai multe camioane au luat foc pe partea ucraineană, conform informațiilor prezentate în articol. Context: atacuri asupra infrastructurii și ținte industriale Materialul mai menționează că o fabrică Coca-Cola din apropierea orașului Brovary, la est de Kiev, a fost lovită și avariată de drone rusești. Președintele Volodimir Zelenski a spus că a fost folosită o dronă de tip Shahed și a susținut că atacul reprezintă un „semnal” către Washington, pe fondul legăturilor americane ale companiei. Amploarea pagubelor nu a fost precizată, iar compania urmează să evalueze situația împreună cu autoritățile ucrainene; nu au fost raportate victime în rândul angajaților, potrivit informațiilor citate de Profit. [...]

Kremlinul transmite că participarea lui Putin la G20 Miami nu e decisă, iar ideea unei întâlniri cu Zelenski „nici măcar nu a fost discutată” , ceea ce menține incertitudinea în jurul unui posibil moment diplomatic la summitul din decembrie, potrivit HotNews . Moscova nu a stabilit încă dacă președintele rus Vladimir Putin va participa la summitul G20 de la Miami (14–15 decembrie), a relatat Interfax, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Acesta a spus că „nu știm încă dacă va merge la Miami”, conform Reuters. În aceeași linie, consilierul de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat că posibilitatea participării lui Putin la summit „nici măcar nu a fost discutată” la Moscova. Întâlnirea Zelenski–Putin: Moscova insistă pe varianta „veniți la Moscova” Reacția Kremlinului vine după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că este dispus să se deplaseze la Miami dacă Putin participă și să se întâlnească cu el în marja G20. Peskov a reiterat însă poziția de lungă durată a Moscovei: dacă liderul ucrainean vrea o întâlnire, ar trebui să vină la Moscova. Zelenski a făcut declarațiile într-un interviu pentru postul german Deutsche Welle , publicat sâmbătă. Întrebat dacă îl va întâlni pe Putin la reuniunea din decembrie, el a răspuns afirmativ. „Trebuie să venim. Trebuie să ne întâlnim, să discutăm și să luăm decizii.” În același interviu, Zelenski a insistat că miza este rezultatul, nu schimbul de replici. „Nu cuvintele contează. (…) Contează doar rezultatul.” Context: relansarea contactelor diplomatice și tensiunile din G20 În paralel, Washingtonul a încercat să relanseze eforturile diplomatice pentru încheierea războiului, prin vizitele la Moscova și Kiev ale emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, weekendul trecut. Zelenski a numit vizita un „semnal pozitiv” și un „semn de respect” pentru ucraineni. Totodată, Putin și președintele american Donald Trump au discutat despre război săptămâna trecută, într-o convorbire telefonică descrisă de Kremlin drept „extrem de sinceră”. Statele Unite dețin în acest an președinția G20. La începutul lunii septembrie, ministrul rus de finanțe Anton Siluanov a participat la o reuniune G20 în Carolina de Nord, ceea ce a provocat „disconfort” în rândul aliaților europeni ai Ucrainei. Diplomația rusă a mai anunțat că Moscova va trimite oficiali la o reuniune G20 dedicată energiei, la Houston, săptămâna viitoare. Ce urmează Zelenski a spus că se așteaptă ca în această lună să aibă loc discuții între Ucraina, Rusia și Statele Unite și că următoarea întâlnire trilaterală ar putea fi găzduită de Turcia, Emiratele Arabe Unite, Elveția sau alte țări. Pe teren, conflictul rămâne într-un impas, iar în ultimele săptămâni cele două părți au intensificat atacurile asupra țintelor logistice și economice; în plus, Rusia a lansat în ultimele două săptămâni atacuri aproape constante cu drone mai rapide, care au afectat Kievul, fiind întrerupte doar pe durata vizitei emisarilor americani și reluate ulterior. [...]