Știri
Știri din categoria Externe
Șansele unei păci negociate în Ucraina rămân reduse cât timp Vladimir Putin este la putere, iar un final al războiului ar putea veni doar printr-o schimbare de regim produsă din interiorul cercului său de apropiați, potrivit unei declarații făcute de ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, citată de Libertatea.
Sikorski susține că, istoric, războaiele de cucerire se încheie adesea nu printr-un compromis al liderului care le-a declanșat, ci prin înlăturarea acestuia de către oameni din anturajul său. În acest cadru, oficialul polonez a făcut o paralelă cu Roma Antică și cu rolul „gărzii pretoriene”, sugerând că un mecanism similar ar putea funcționa și în Rusia de azi.
În interviul acordat publicației italiene Corriere della Sera, Sikorski a invocat „garda pretoriană” ca simbol al unei elite de securitate și putere care poate decide soarta liderului.
În Roma Antică, Garda Pretoriană a fost o unitate de elită care asigura protecția împăratului și a familiei imperiale, dar care a ajuns să aibă și influență politică majoră. A fost înființată oficial de Augustus în 27 î.Hr. și a funcționat până în anul 312 d.Hr.
„Războaiele coloniale se termină, de obicei, fără echipa care le-a început. Aici, la Roma, nu trebuie să vă spun câți împărați au fost înlăturați cu o hotărâre extraordinară chiar de propria gardă pretoriană.”
Ministrul polonez argumentează că Vladimir Putin ar fi puțin probabil să accepte negocieri de pace „constructive”, deoarece o încetare a focului fără o victorie evidentă ar putea fi interpretată, în logica internă a regimului, ca o slăbiciune care îi pune în pericol supraviețuirea politică.
„Problema dictatorilor care intră într-un război este că le este teamă: dacă ei opresc conflictul fără o victorie evidentă, puterea lor ajunge în pericol. Mă tem că un război eșuat este preferabil unei păci periculoase pentru Putin.”
În această cheie, Sikorski spune că un proces real de pace ar putea fi condus, în viitor, doar de un succesor al actualului lider de la Kremlin.
Declarațiile vin pe fondul unor analize și previziuni internaționale care indică faptul că Ucraina ar urma să traverseze o perioadă dificilă în primăvara și vara anului 2026, atât pe front, cât și pe linia diplomatică, în încercarea de a opri războiul. Materialul citat nu detaliază însă ce analize sunt avute în vedere sau pe ce indicatori se bazează aceste estimări.
Recomandate
Mesajul invocat de Putin sugerează că la Teheran funcționează încă un canal de comandă , într-un moment în care absența prelungită a noului lider suprem al Iranului ridică semne de întrebare asupra capacității de decizie a regimului, potrivit News . Vladimir Putin a declarat că a primit săptămâna trecută un mesaj de la liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , despre care „nu s-a mai auzit nimic” de când a fost anunțat succesor al tatălui său decedat, cu peste șase săptămâni în urmă. Afirmația a fost făcută luni, la Sankt Petersburg, în timpul unei întâlniri cu ministrul iranian de externe Abbas Araghchi , potrivit unui comunicat al Kremlinului. În același context, Putin a transmis că apreciază mesajul și i-a urat lui Khamenei „sănătate și bunăstare”, iar despre Iran a spus că „luptă” pentru „independență și suveranitate”. Liderul rus a adăugat că Rusia „va face tot ceea ce este în interesul dumneavoastră și al tuturor popoarelor din regiune” pentru ca „pacea” să fie realizată „cât mai repede posibil”. De ce contează: incertitudinea de la vârful Iranului complică deciziile de război și negocierile Potrivit relatării, au apărut numeroase întrebări privind starea de sănătate a lui Mojtaba Khamenei, pe fondul absenței sale prelungite în timpul războiului dintre SUA, Israel și Iran. CNN citează o sursă care a declarat luna trecută că Khamenei ar fi suferit o fractură la picior, o vânătaie la ochiul stâng și răni minore la față în aceeași serie de atacuri în care au fost uciși tatăl său și principalii comandanți militari ai Iranului. Ce spun SUA și ce indică alte informații publice Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat luni că SUA „au indicii” că Khamenei este încă în viață, dar a spus că nu este clar câtă credibilitate are noul lider suprem în Iran. Într-un interviu acordat Fox News, Rubio a afirmat: „Nu avem dovezi că nu ar fi (în viață). Cred că a fi în viață și a fi la putere sunt două chestiuni diferite.” Separat, Reuters a citat surse anonime care susțin că liderul suprem ar participa la întâlniri cu înalți oficiali prin conferințe audio și ar fi implicat în decizii privind probleme majore, inclusiv războiul și noile negocieri cu Washingtonul. [...]
Rusia își reafirmă rolul de mediator în criza SUA–Iran în timp ce Vladimir Putin i-a transmis ministrului iranian de Externe, Abbas Araqchi , că Moscova va face „tot ce poate” pentru a ajuta Teheranul și pentru ca „pacea să fie obținută cât mai curând”, potrivit Reuters . Întâlnirea a avut loc luni, la Sankt Petersburg, unde Putin a lăudat „curajul” poporului iranian în fața presiunilor americane și israeliene și a spus că speră ca Iranul să treacă prin ceea ce a numit o „perioadă dificilă”, iar pacea să prevaleze. Pe fondul escaladării din Orientul Mijlociu după loviturile SUA și Israelului — condamnate ferm de Moscova — Rusia a oferit să medieze pentru „restabilirea calmului” și a reluat ideea de a depozita uraniu îmbogățit iranian ca modalitate de reducere a tensiunilor, o propunere respinsă de Statele Unite, notează publicația. Miza: păstrarea canalelor de negociere și evitarea unei noi runde militare Kremlinul încearcă să împingă dosarul înapoi spre negocieri. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a declarat că Moscova vrea ca SUA și Iranul să continue discuțiile și că nu ar trebui să se revină la acțiuni militare, „ceva ce nu este în interesul nimănui”. În același timp, Reuters relatează că Putin i-a spus lui Araqchi că a primit săptămâna trecută un mesaj de la noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, și i-a cerut ministrului să transmită că Rusia intenționează să continue parteneriatul strategic cu Teheranul. Context: parteneriat strategic și proiecte nucleare Rusia și Iranul au un acord pe 20 de ani, semnat anul trecut. În plan operațional, Moscova construiește două noi unități nucleare la Bushehr, singura centrală nucleară a Iranului. În paralel, Iranul a furnizat Rusiei drone Shahed pentru utilizare împotriva Ucrainei, iar producția acestora a fost ulterior localizată în Rusia, potrivit Reuters. Araqchi i-a mulțumit lui Putin pentru sprijin și a spus că vrea să-l informeze despre situația din jurul Iranului, afirmând că „s-a dovedit” că Iranul are „prieteni și aliați” care îi sunt alături „în vremuri dificile”. Ce urmează Din informațiile prezentate de Reuters, mesajul Moscovei este că vrea menținerea negocierilor SUA–Iran și blocarea unei escaladări militare. Nu sunt oferite detalii despre un calendar sau despre pași concreți agreați în urma discuțiilor de la Sankt Petersburg. [...]
Atacurile ucrainene cu rază lungă continuă să lovească infrastructura petrolieră rusă , profitând de apărarea antiaeriană „suprasolicitată” a Rusiei, într-o evoluție care poate pune presiune atât pe logistica militară, cât și pe fluxurile de produse energetice din regiune, potrivit Kyiv Post , care publică cele mai recente concluzii ale Institute for the Study of War (ISW) pentru 26 aprilie 2026. În „Key takeaways”, ISW notează că această campanie de lovituri la distanță vizează nu doar active militare din Rusia și Crimeea ocupată, ci și infrastructură de petrol, sugerând o vulnerabilitate persistentă a sistemelor ruse de apărare aeriană în fața atacurilor repetate. Ce semnalează ISW despre situația din teren Pe lângă componenta de lovituri în adâncime, evaluarea menționează două evoluții operaționale punctuale: forțele ruse „au avansat recent” în direcția Oleksandrivka; Rusia a lansat peste noapte 144 de drone către Ucraina. Materialul publicat de Kyiv Post include și o hartă ISW, fără a detalia în text locațiile exacte ale loviturilor asupra infrastructurii petroliere sau amploarea pagubelor. De ce contează: presiune pe energie și pe capacitatea de apărare Din perspectivă economică și de funcționare a sectorului energetic, referirea explicită la „infrastructură de petrol” indică faptul că țintele nu sunt doar militare, ci și noduri care pot influența producția, stocarea sau transportul. În paralel, faptul că ISW descrie apărarea aeriană rusă drept „suprasolicitată” sugerează costuri operaționale în creștere pentru protejarea unor obiective extinse, inclusiv în Crimeea ocupată. În lipsa unor date suplimentare în textul sursei (volum afectat, instalații vizate, întreruperi), impactul exact asupra pieței nu poate fi cuantificat din această actualizare, însă direcția indicată este una de risc recurent pentru infrastructura energetică din zona de conflict. [...]
Rusia își consolidează parteneriatul strategic cu Iranul și își asumă un rol de mediator regional , după ce Vladimir Putin i-a transmis ministrului iranian de externe, Abbas Araghchi , că Moscova va „depune eforturi” pentru restabilirea păcii în Orientul Mijlociu, relatează HotNews . Întâlnirea a avut loc luni, la Sankt Petersburg. Putin a spus că va acționa „în interesul” Iranului și al „tuturor popoarelor din regiune”, astfel încât pacea să fie realizată „cât mai curând posibil”, potrivit presei ruse de stat citate în material. Mesaj către liderul suprem al Iranului, prin șeful diplomației Putin a afirmat că, săptămâna trecută, a primit un mesaj din partea lui Mojtaba Khamenei, liderul suprem al Iranului, și i-a cerut lui Araghchi să transmită la rândul său un răspuns. „Aș dori să vă rog să-i transmiteți cele mai sincere mulțumiri pentru acest lucru și să confirmați că Rusia, la fel ca Iranul, intenționează să continue relația noastră strategică”, a declarat Putin. În același context, materialul notează că Mojtaba Khamenei „nu a fost văzut în public” de la preluarea funcției, iar presa iraniană a difuzat constant mesaje care îi sunt atribuite. De ce contează: medierea, pe fondul cooperării militare și nucleare Demersul diplomatic vine pe fondul unei cooperări deja extinse între Rusia și Iran, inclusiv prin acordul de parteneriat strategic pe 20 de ani semnat anul trecut. În paralel: Rusia construiește două unități noi la Bushehr , singura centrală nucleară din Iran; Teheranul a furnizat Moscovei drone Shahed pentru războiul din Ucraina. În plan regional, Rusia s-a oferit să medieze pentru „restabilirea păcii” în Orientul Mijlociu, după ofensiva lansată de SUA și Israel împotriva Iranului la 28 februarie, atacuri condamnate de Moscova. Propunerea privind uraniul îmbogățit și limita acceptării occidentale Potrivit informațiilor citate, Rusia s-a oferit „în repetate rânduri” să depoziteze uraniul îmbogățit al Iranului, ca soluție de reducere a tensiunilor, însă Statele Unite nu au acceptat această propunere. Separat, la sosirea în Rusia, ministrul iranian de externe a pus pe seama Washingtonului eșecul discuțiilor pentru încheierea războiului, mai arată materialul. [...]
Iranul analizează posibilitatea unor negocieri cu administrația Trump , după ce președintele SUA a transmis o solicitare în acest sens, potrivit The Jerusalem Post , care citează o postare de pe contul de Telegram al ministrului iranian de Externe, Abbas Araghchi . Araghchi a declarat, în Rusia, că Teheranul „se uită” la cererea lui Donald Trump pentru negocieri și a susținut că liderul de la Casa Albă ar fi făcut acest pas deoarece Statele Unite „nu și-au atins niciunul dintre obiective”, conform relatării. Context: discuții la Sankt Petersburg și mesajul lui Putin În aceeași zi, președintele Rusiei, Vladimir Putin , a avut discuții cu Araghchi la Sankt Petersburg. Putin i-a transmis ministrului iranian că speră ca poporul iranian să treacă peste ceea ce a numit o „perioadă dificilă” și că „pacea va prevala în curând”, potrivit presei de stat ruse citate în material. Tot acolo, Putin a afirmat că Rusia intenționează să continue relația cu Iranul și a vorbit despre menținerea unei „relații strategice”. El a mai spus că, săptămâna trecută, a primit un mesaj de la liderul suprem al Iranului și i-a cerut lui Araghchi să transmită mulțumiri. Ce urmează: semnale mixte dinspre Washington Materialul notează că Trump a renunțat la o vizită la Islamabad a emisarilor săi, Steve Witkoff și Jared Kushner, pentru discuții privind încheierea conflictului, și a adăugat că Iranul „poate suna” dacă dorește să negocieze. În acest moment, informația disponibilă indică doar că Teheranul evaluează solicitarea; nu sunt prezentate un calendar, condiții sau un format convenit pentru eventuale negocieri. [...]
Uniunea Europeană își asumă un rol financiar mai mare în susținerea Ucrainei , pe fondul blocajului diplomatic și al percepției că implicarea Statelor Unite scade, potrivit Adevărul . Miza pentru capitalele europene devine gestionarea unui război de uzură, nu apropierea unei păci negociate pe termen scurt. În lipsa unor progrese pe front și a unei „căi clare” spre victorie sau pace pentru oricare dintre părți, conflictul tinde să se transforme într-un război prelungit, arată publicația, care citează o analiză The New York Times. În acest context, oficiali și analiști citați avertizează că Ucraina riscă să rămână, în mare măsură, singură într-un conflict de durată, dacă nu există o strategie coerentă de încheiere a războiului. Pivotul european: bani și sancțiuni, în locul unei soluții rapide Materialul indică drept element-cheie poziția Washingtonului: fără implicare activă și fără presiuni consistente asupra Moscovei, șansele unui acord rămân reduse, iar administrația Donald Trump este descrisă ca reticentă. În absența unui mediator cu influență reală asupra ambelor părți, negocierile rămân blocate. Pe acest fundal, UE își intensifică sprijinul prin instrumente cu impact economic și de reglementare: un împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 de miliarde de lei), fără dobândă , pentru Ucraina, prezentat ca semnal puternic în condițiile diminuării implicării americane; al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează inclusiv sectorul energetic și așa-numita „flotă fantomă” (rețele de transport maritim folosite pentru a ocoli restricțiile), în paralel cu lucrul la un nou set de măsuri. De ce contează: războiul se mută în zona de rezistență financiară Analistul James Sherr, citat în articol, susține că europenii ajung la concluzia că interesele Ucrainei și ale Rusiei sunt „fundamental incompatibile”, ceea ce împinge strategia occidentală spre un obiectiv mai limitat: sprijinirea Kievului astfel încât Moscova să nu obțină o victorie nici militară, nici politică. În același timp, presiunea economică asupra Rusiei s-ar fi redus parțial în contextul creșterii prețurilor la energie, factor care, potrivit materialului, diminuează urgența unui acord. Pe teren, Ucraina își menține pozițiile, iar Rusia ar înregistra pierderi semnificative pentru câștiguri teritoriale limitate. Ce urmează: negocieri tot mai îndepărtate, sprijin extern diversificat Încercările de a organiza negocieri trilaterale cu Rusia nu au avut succes, Moscova respingând ideea, iar discuțiile fiind „înghețate”, potrivit articolului. Europa ar spera, în cele din urmă, ca Vladimir Putin să accepte negocieri, însă mai degrabă direct cu Washingtonul decât cu Bruxelles-ul. În paralel, Volodimir Zelenski ar încerca să diversifice sprijinul extern, inclusiv prin consolidarea relațiilor cu state din Golf și cu aliați europeni precum Marea Britanie și Germania. În același timp, liderul ucrainean a criticat administrația Trump, acuzând-o că relaxarea sancțiunilor asupra petrolului rusesc a oferit Moscovei un avantaj și exprimând nemulțumiri față de contactele directe ale oficialilor americani cu Kremlinul. [...]
