Știri
Știri din categoria Externe
Blocajul din Strâmtoarea Hormuz ține sus prețurile la energie și blochează negocierile de pace: eforturile SUA de a încheia războiul cu Iranul au intrat în impas, pe fondul disputei simultane privind controlul asupra rutei maritime prin care trece circa 20% din petrolul mondial și viitorul programului nuclear iranian, potrivit NPR.
Secretarul de stat american Marco Rubio a indicat că discuțiile sunt „blocate”, pe măsură ce crește reacția internațională la blocada din Strâmtoarea Hormuz, care a întrerupt aprovizionarea globală cu combustibili și a împins în sus costurile de trai. Rubio a spus că ultima propunere a Iranului, relatată inițial de Axios, este „mai bună decât ne așteptam”, dar a invocat și o conducere „profund fragmentată” la Teheran, care complică negocierea unui acord.
Rubio a respins ideea ca Iranul să „normalizeze” un sistem în care decide cine folosește o cale navigabilă internațională și „cât trebuie să plătească” pentru a o utiliza. În același timp, traficul prin strâmtoare a ajuns „în mare parte” în standstill după ce Iranul a încercat să-și impună controlul ca represalii la loviturile SUA și Israelului.
Pe de altă parte, SUA au impus și o blocadă navală asupra porturilor iraniene, măsură descrisă ca instrument de presiune economică pentru a forța acceptarea termenilor Washingtonului privind încetarea războiului. NPR notează și un incident separat: un distrugător cu rachete ghidate a împiedicat un petrolier iranian să navigheze către un port din Iran, potrivit Comandamentului Central al SUA, care a comunicat pe rețelele sociale.
Rubio a afirmat că nu s-a înregistrat progres în cererea SUA ca Iranul să renunțe la ambițiile nucleare, pe care le-a descris drept „problema fundamentală” și „miezul” discuțiilor.
„Acea problemă fundamentală trebuie încă înfruntată. Asta rămâne problema centrală aici.”
Tot el a insistat că orice acord trebuie să prevină „definitiv” posibilitatea ca Iranul să accelereze („sprint”) către o armă nucleară.
Pe fondul scumpirii combustibililor, lideri internaționali au criticat prelungirea crizei. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a acuzat administrația SUA că „nu are o strategie” și a avertizat că, în astfel de conflicte, „nu e suficient să intri — trebuie și să ieși”.
Bahrain a convocat o reuniune la nivel înalt la ONU pentru a cere redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Potrivit NPR, majoritatea statelor au susținut apelul Bahrainului, în timp ce reprezentanții Rusiei și Chinei au pus blocada pe seama loviturilor SUA și Israelului asupra Iranului; declarația sponsorizată de Bahrain nu a menționat blocada impusă de SUA asupra trecerii.
Australia a anunțat, la rândul ei, o rundă de discuții în Japonia, China și Coreea de Sud pe tema „securității energetice comune”, pe fondul temerilor legate de posibile controale la export în Asia; ministrul de externe Penny Wong a spus că statele din regiune, care își asigură 80% din petrol prin strâmtoare, sunt „afectate disproporționat”.
În Liban, armistițiul dintre Israel și Hezbollah pare fragil: Israelul a lovit sudul țării, iar Hezbollah a lansat mai multe drone către trupele israeliene. NPR arată că discuțiile SUA-Iran, care au stagnat, sunt conectate de acest armistițiu, iar Iranul a cerut anterior oprirea atacurilor Israelului în Liban ca o condiție pentru continuarea negocierilor.
Separat, liderii politici irakieni au convenit asupra unui nou premier desemnat, Ali al-Zaidi, bancher și nou-venit în politică. El este văzut ca o soluție de compromis după ce președintele Donald Trump a respins un fost premier susținut de Iran, Nouri al-Maliki. Parlamentul irakian are la dispoziție o lună pentru a aproba cabinetul și programul de guvernare.
Recomandate
Șansele unui acord rapid Iran–SUA pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz scad , iar blocajul maritim începe să se vadă în fluxurile de transport și în prețurile la carburanți, potrivit TWZ . Discuțiile de la Washington despre o nouă propunere iraniană vin pe fondul unei diplomații „înghețate” și al unei poziții americane care leagă orice înțelegere de un rezultat final pe dosarul nuclear. Propunerea iraniană: întâi strâmtoarea, apoi nuclearul Președintele SUA, Donald Trump , s-a întâlnit cu oficiali de rang înalt pe securitate națională pentru a discuta o propunere iraniană care ar viza redeschiderea Strâmtorii Hormuz, a confirmat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt. Potrivit Axios (care citează un oficial american și două surse familiarizate cu discuțiile), Iran ar fi oferit o înțelegere în care: redeschiderea strâmtorii și ridicarea blocadei navale ar veni primele; negocierile nucleare ar fi amânate pentru o etapă ulterioară; armistițiul ar fi prelungit pe termen lung sau transformat într-o încetare permanentă a războiului. TWZ notează că propunerea ar fi fost transmisă SUA prin Pakistan, dar că este puțin probabil să obțină sprijinul lui Trump, care a cerut în mod repetat un „final” al programului nuclear iranian ca parte a unui acord mai amplu. Poziția SUA: „nu negociem prin presă”, dar condițiile rămân dure Adjuncta purtătorului de cuvânt al Casei Albe, Olivia Wales, a transmis către TWZ că discuțiile sunt sensibile și că SUA „nu vor negocia prin presă”, reiterând că Washingtonul va accepta doar un acord care „nu permite Iranului să aibă o armă nucleară”. În paralel, Trump a declarat la Fox News că SUA trebuie să obțină uraniul îmbogățit al Iranului și a susținut că „avem toate cărțile”. Secretarul de stat Marco Rubio a respins public ideea că Iranul ar „deschide” strâmtoarea în sens real, argumentând că un sistem în care Teheranul decide cine trece și cât plătește nu poate fi tolerat, deoarece sunt „ape internaționale”. Iranul împinge spre control militar și taxe în rial În Iran, șeful comisiei de securitate națională din parlament, Ebrahim Azizi, a declarat la televiziunea de stat că forțele armate sunt deja în controlul Strâmtorii Hormuz și urmăresc să interzică trecerea „vaselor ostile”. El a mai spus că un proiect de lege privind administrarea căii navigabile ar prevedea ca veniturile financiare generate de strâmtoare să fie plătite în rial, moneda locală. Efecte operaționale: tranzit minim prin Hormuz și mai multă „activitate întunecată” În plan operațional, traficul prin strâmtoare continuă să scadă. Firma de informații maritime Windward a raportat că duminică volumul de tranzit a coborât la opt traversări (patru intrări și patru ieșiri), toate vizibile prin AIS (sistemul de identificare automată folosit de nave). Windward a mai indicat: prezența în întregul Golf a urcat la 920 de nave (cu 28 mai multe față de ziua anterioară); „evenimentele” de tip „dark activity” (când navele își opresc sau maschează semnalul AIS) au scăzut la 117, cu 5%. Separat, TWZ menționează că un iaht de mari dimensiuni legat de oligarhul rus sancționat Alexey Mordashov a traversat strâmtoarea, conform datelor de urmărire a navelor citate de Reuters, un caz rar în actualele condiții. Presiune economică: carburanții se scumpesc în SUA, iar Iranul caută rute alternative TWZ descrie blocada ca pe un instrument menit să lovească economia Iranului și să forțeze regimul să accepte un acord. În același timp, apar semne că Iranul încă încarcă petrol la Kharg Island, iar un comentator Bloomberg, Javier Blas, a avertizat să fie privite cu prudență afirmațiile că Teheranul ar rămâne fără capacități de stocare „în câteva zile”. În SUA, efectele încep să fie vizibile la pompă: prețul mediu al benzinei a urcat cu 7 cenți într-o săptămână, la 4,04 dolari pe galon, potrivit datelor GasBuddy citate de TWZ. Patrick De Haan, analist GasBuddy, a spus pentru CBS News că diferența dintre creșterea benzinei și scăderea motorinei ar putea fi temporară, pe fondul revenirii cotațiilor petrolului odată cu tensiunile geopolitice și anularea discuțiilor SUA–Iran. În plus, TWZ notează că Wall Street Journal a relatat despre încercări de a exporta petrol către China pe cale ferată pentru a ocoli blocada, o variantă mai puțin eficientă decât transportul maritim. Ce urmează Din informațiile prezentate, negocierile par blocate între două condiționări incompatibile pe termen scurt: Iranul ar vrea redeschiderea Strâmtorii Hormuz și ridicarea blocadei înaintea discuțiilor nucleare, în timp ce administrația Trump insistă pe un rezultat final pe nuclear ca parte a oricărui acord. Între timp, scăderea tranzitului și adaptările logistice indică un risc de prelungire a perturbărilor în transportul maritim și în piața energiei, fără un semnal că o soluție este iminentă. [...]
Echipa de securitate națională a lui Trump analizează un plan iranian de pace care ar viza oprirea războiului și redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un punct-cheie pentru fluxurile globale de energie, potrivit Al Jazeera . În paralel, discuțiile privind programul nuclear al Iranului sunt amânate, ceea ce mută presiunea diplomatică pe măsuri imediate legate de securitatea transportului maritim. Miza economică este legată direct de Hormuz: orice blocaj sau restricție în zonă poate amplifica volatilitatea pe piețele de energie și poate afecta lanțurile de aprovizionare, cu efecte în cascadă asupra costurilor de transport și a prețurilor la nivel global. Ce se știe despre demersul SUA Conform informațiilor publicate, echipa de securitate națională a președintelui SUA „revizuiește” un plan de pace propus de Iran, care ar avea ca obiective: oprirea războiului; redeschiderea Strâmtorii Hormuz. În același timp, SUA ar fi decis să amâne discuțiile privind programul nuclear al Iranului, fără ca materialul citat să ofere un calendar sau condiții pentru reluarea lor. Mișcările Teheranului și rolul Rusiei În același context, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi s-a întâlnit cu președintele Rusiei, Vladimir Putin , la Sankt Petersburg. Araghchi a declarat că Teheranul „ia în considerare” o solicitare a SUA de a reporni negocierile, potrivit aceleiași surse. Ce urmează Din informațiile disponibile nu reiese dacă planul iranian are deja acceptul de principiu al Washingtonului sau ce concesii ar presupune. Următorul indicator relevant va fi dacă SUA și Iranul anunță un format de discuții și pași concreți pentru securizarea/redeschiderea Hormuzului, înaintea reluării dosarului nuclear. [...]
Rusia își reafirmă rolul de mediator în criza SUA–Iran în timp ce Vladimir Putin i-a transmis ministrului iranian de Externe, Abbas Araqchi , că Moscova va face „tot ce poate” pentru a ajuta Teheranul și pentru ca „pacea să fie obținută cât mai curând”, potrivit Reuters . Întâlnirea a avut loc luni, la Sankt Petersburg, unde Putin a lăudat „curajul” poporului iranian în fața presiunilor americane și israeliene și a spus că speră ca Iranul să treacă prin ceea ce a numit o „perioadă dificilă”, iar pacea să prevaleze. Pe fondul escaladării din Orientul Mijlociu după loviturile SUA și Israelului — condamnate ferm de Moscova — Rusia a oferit să medieze pentru „restabilirea calmului” și a reluat ideea de a depozita uraniu îmbogățit iranian ca modalitate de reducere a tensiunilor, o propunere respinsă de Statele Unite, notează publicația. Miza: păstrarea canalelor de negociere și evitarea unei noi runde militare Kremlinul încearcă să împingă dosarul înapoi spre negocieri. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a declarat că Moscova vrea ca SUA și Iranul să continue discuțiile și că nu ar trebui să se revină la acțiuni militare, „ceva ce nu este în interesul nimănui”. În același timp, Reuters relatează că Putin i-a spus lui Araqchi că a primit săptămâna trecută un mesaj de la noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, și i-a cerut ministrului să transmită că Rusia intenționează să continue parteneriatul strategic cu Teheranul. Context: parteneriat strategic și proiecte nucleare Rusia și Iranul au un acord pe 20 de ani, semnat anul trecut. În plan operațional, Moscova construiește două noi unități nucleare la Bushehr, singura centrală nucleară a Iranului. În paralel, Iranul a furnizat Rusiei drone Shahed pentru utilizare împotriva Ucrainei, iar producția acestora a fost ulterior localizată în Rusia, potrivit Reuters. Araqchi i-a mulțumit lui Putin pentru sprijin și a spus că vrea să-l informeze despre situația din jurul Iranului, afirmând că „s-a dovedit” că Iranul are „prieteni și aliați” care îi sunt alături „în vremuri dificile”. Ce urmează Din informațiile prezentate de Reuters, mesajul Moscovei este că vrea menținerea negocierilor SUA–Iran și blocarea unei escaladări militare. Nu sunt oferite detalii despre un calendar sau despre pași concreți agreați în urma discuțiilor de la Sankt Petersburg. [...]
Iranul ridică miza negocierilor pentru Strâmtoarea Ormuz , susținând că SUA nu mai pot „dicta” politica altor state, în timp ce Washingtonul analizează o nouă propunere a Teheranului pentru deblocarea rutei maritime, potrivit Agerpres . Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz de la începutul războiului cu SUA și Israel, pe 28 februarie, ceea ce a slăbit piețele energetice mondiale și a transformat strâmtoarea într-un punct central al negocierilor pentru încheierea conflictului. Negocieri blocate, în pofida armistițiului Tentativele de relansare a discuțiilor privind o încetare de durată a ostilităților și redeschiderea Strâmtorii Ormuz, inițiate în Pakistan în urmă cu peste două săptămâni, au eșuat până acum, deși un armistițiu este în vigoare de peste trei săptămâni. În acest context, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt , a declarat că o nouă propunere iraniană este „în curs de examinare”, după informații apărute în presă despre o ofertă a Teheranului pentru redeschiderea strâmtorii. Mesajul Teheranului: presiune politică și ofertă de cooperare militară Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării iranian, Reza Talaei-Nik, a afirmat, citat de televiziunea de stat, că SUA „nu mai sunt în poziția de a-și dicta politica unor națiuni independente” și că Washingtonul trebuie să renunțe la „cerințele sale ilegale și iraționale”. Tot el a spus că Iranul este pregătit să își împărtășească „capacitățile de apărare militară” cu „țări independente”, în special cu statele membre ale Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), înaintea unei reuniuni a miniștrilor apărării ai organizației în Kârgâzstan. OCS reunește, pe lângă Iran, zece țări, inclusiv China, India și Rusia, și își propune să fie o contrapondere la SUA. Teheranul a mai susținut, prin același oficial, că este gata să împărtășească membrilor OCS „experiența” sa privind „înfrângerea Statelor Unite”. [...]
Nemulțumirea lui Trump față de propunerea Iranului crește riscul de blocaj pe ruta petrolului prin Ormuz , într-un moment în care Washingtonul vrea ca dosarul nuclear să fie negociat „de la început”, nu amânat, potrivit Digi24 . Propunerea iraniană, așa cum este descrisă de Reuters și de presa americană, ar presupune amânarea discuțiilor despre programul nuclear al Teheranului până după încheierea războiului. Un oficial familiarizat cu discuțiile de la Casa Albă a spus pentru Reuters că Trump a fost nemulțumit tocmai pentru că SUA vor ca tema nucleară să fie abordată încă de la început. Ce conține propunerea și unde se rupe negocierea Conform informațiilor prezentate, planul ar include: deschiderea Strâmtorii Ormuz , rută maritimă esențială pentru tranzitul petrolului; amânarea discuțiilor despre programul nuclear iranian pentru o etapă ulterioară. În schimb, poziția lui Trump rămâne legată de două cerințe: Strâmtoarea Ormuz să fie deschisă și Iranul să predea uraniul îmbogățit, potrivit declarațiilor purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt . De ce contează: „pârghia” SUA și riscul pentru fluxurile energetice CNN a relatat, citând două persoane familiarizate cu subiectul, că este puțin probabil ca Trump să accepte propunerea. Argumentul invocat este că ridicarea de către SUA a blocadei asupra porturilor iraniene fără rezolvarea dosarului nuclear ar putea reduce un element important de presiune în negocieri. În plan practic, miza imediată rămâne accesul prin Strâmtoarea Ormuz, o arteră critică pentru transporturile de petrol, iar orice prelungire a impasului politic poate menține incertitudinea asupra securității navigației în zonă. Ce urmează: presiune internă în SUA înainte de 1 mai Pe fondul blocajului, Digi24 notează și un termen-limită intern în SUA, menționat de Al Jazeera: potrivit Rezoluției privind puterile de război din 1973, președintele american ar avea termen până la 1 mai să obțină aprobarea Congresului pentru continuarea operațiunilor militare; în caz contrar, legea îl obligă să le înceteze. Până acum, o astfel de autorizare nu a fost adoptată. Între timp, Trump a discutat luni cu consilierii săi de securitate națională despre noua propunere, iar Leavitt a indicat că publicul va auzi „direct de la președinte” pe acest subiect. [...]
Mesajul invocat de Putin sugerează că la Teheran funcționează încă un canal de comandă , într-un moment în care absența prelungită a noului lider suprem al Iranului ridică semne de întrebare asupra capacității de decizie a regimului, potrivit News . Vladimir Putin a declarat că a primit săptămâna trecută un mesaj de la liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , despre care „nu s-a mai auzit nimic” de când a fost anunțat succesor al tatălui său decedat, cu peste șase săptămâni în urmă. Afirmația a fost făcută luni, la Sankt Petersburg, în timpul unei întâlniri cu ministrul iranian de externe Abbas Araghchi , potrivit unui comunicat al Kremlinului. În același context, Putin a transmis că apreciază mesajul și i-a urat lui Khamenei „sănătate și bunăstare”, iar despre Iran a spus că „luptă” pentru „independență și suveranitate”. Liderul rus a adăugat că Rusia „va face tot ceea ce este în interesul dumneavoastră și al tuturor popoarelor din regiune” pentru ca „pacea” să fie realizată „cât mai repede posibil”. De ce contează: incertitudinea de la vârful Iranului complică deciziile de război și negocierile Potrivit relatării, au apărut numeroase întrebări privind starea de sănătate a lui Mojtaba Khamenei, pe fondul absenței sale prelungite în timpul războiului dintre SUA, Israel și Iran. CNN citează o sursă care a declarat luna trecută că Khamenei ar fi suferit o fractură la picior, o vânătaie la ochiul stâng și răni minore la față în aceeași serie de atacuri în care au fost uciși tatăl său și principalii comandanți militari ai Iranului. Ce spun SUA și ce indică alte informații publice Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat luni că SUA „au indicii” că Khamenei este încă în viață, dar a spus că nu este clar câtă credibilitate are noul lider suprem în Iran. Într-un interviu acordat Fox News, Rubio a afirmat: „Nu avem dovezi că nu ar fi (în viață). Cred că a fi în viață și a fi la putere sunt două chestiuni diferite.” Separat, Reuters a citat surse anonime care susțin că liderul suprem ar participa la întâlniri cu înalți oficiali prin conferințe audio și ar fi implicat în decizii privind probleme majore, inclusiv războiul și noile negocieri cu Washingtonul. [...]
