Știri
Știri din categoria Externe
Emmanuel Macron avertizează că Andorra riscă să piardă fereastra de acces la piața unică a UE dacă nu ratifică acordul de asociere negociat cu Bruxelles-ul, potrivit economica.net.
Într-un discurs adresat locuitorilor Andorrei, în timpul unei vizite, președintele Franței a transmis că un refuz sau o amânare („nu” sau „nu acum”) ar putea închide definitiv posibilitatea reluării discuțiilor în condiții similare.
„Dacă în final spuneţi ‘nu’, sau ‘nu acum’, se va renegocia, se va face o negociere mai bună, atunci uşa nu se va redeschide”, a spus Macron.
Macron a invocat și riscul unei reacții negative din partea instituțiilor europene și a celor implicați în negocieri, sugerând o oboseală politică față de un eventual blocaj.
„Vă spun cu toată sinceritatea, Comisia Europeană şi toţi oamenii care s-au implicat de-a lungul anilor pentru a ajunge la acest acord vor spune ‘ne este lehamite de aceşti oameni’”, a adăugat şeful statului francez.
Acordul de asociere cu Uniunea Europeană ar permite Andorrei să participe la piața comună europeană fără a deveni stat membru al UE, conform informațiilor din articol. În acest context, mesajul lui Macron pune presiune pe decizia de ratificare, prin ideea că o eventuală respingere ar putea reduce semnificativ șansele de a obține ulterior un aranjament comparabil.
Recomandate
Aleksandar Vučić avertizează că amânarea extinderii UE poate deschide spațiu pentru o influență americană mai puternică în Europa de Est, inclusiv în România , potrivit Mediafax . Mesajul are o miză de coeziune politică pentru Uniunea Europeană, în condițiile în care discuția se leagă direct de ritmul integrării statelor candidate și de capacitatea Bruxelles-ului de a rămâne actorul dominant în regiune. Declarațiile au fost făcute într-un episod al podcastului „The Rest Is Politics: Leading”, realizat de Alastair Campbell și Rory Stewart, în care liderul sârb a vorbit despre poziționarea Serbiei între UE, Rusia, China și Statele Unite. „Cred că America își va construi propria structură, luând cinci până la zece țări din Europa, în principal din Europa de Est, nu sub controlul lor, dar sub influența predominantă a Statelor Unite ale Americii, creând probleme pentru Uniunea Europeană.” Întrebat dacă se referă la o posibilă desprindere a unor țări din Est de nucleul vest-european al UE, Vučić a răspuns afirmativ. El a invocat explicit Polonia, România și Bulgaria, susținând că americanii ar putea discuta cu „o structură în Polonia”, „alta în România” și „alta în Bulgaria”, ceea ce ar complica menținerea coeziunii politice europene. Extinderea UE, prezentată ca decizie „strategică” În același context, Vučić a reluat ideea accelerării integrării statelor candidate în piața unică europeană. El a menționat propunerea promovată împreună cu premierul Albaniei, Edi Rama: acces mai rapid la piața comună și la spațiul Schengen pentru țările candidate pregătite, fără solicitări imediate precum drept de veto, comisari europeni sau locuri în Parlamentul European. Liderul de la Belgrad a pledat și pentru o abordare „la pachet” a statelor candidate, argumentând că primirea doar a unor țări precum Muntenegru sau Moldova, fără Serbia, „nu are sens”. Serbia este stat candidat la UE din 2012, iar negocierile de aderare au început în ianuarie 2014; potrivit Consiliului UE , 22 de capitole de negociere au fost deschise până acum. Referirea la România și Bulgaria, folosită ca argument în disputa despre extindere Vučić a criticat reticența marilor puteri europene față de extindere și a numit blocarea procesului „o mare greșeală strategică”. „Dacă nu vor, fac o mare greșeală strategică.” În același interviu, el a comparat situația actuală cu aderarea României și Bulgariei, susținând că cele două țări nu ar fi îndeplinit toate cerințele la momentul intrării în UE. Totodată, Vučić a indicat greșit anul aderării, vorbind despre 2004; România și Bulgaria au devenit membre ale Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007. „Cred că era 2004 când România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană. Îndeplineau ele toate cerințele, toate solicitările, chiar și astăzi? Nu este cazul.” Context: respingerea etichetei de „marionetă a Rusiei” Vučić a respins și acuzațiile că Serbia ar fi „marioneta Rusiei”, susținând că prezentarea relației Occident–Rusia este adesea simplificată. „Există nuanțe, multe nuanțe de gri. Nu totul este alb și negru.” El a legat atitudinea publicului sârb față de Rusia de bombardamentele NATO din 1999 și de statutul Kosovo, acuzând statele occidentale că au schimbat frontierele Serbiei și că acest precedent a fost observat ulterior și de alte state. [...]
Destructurarea unei rețele acuzate de asasinate în UE ridică presiunea pe cooperarea de securitate europeană , după ce autoritățile ucrainene au anunțat o operațiune internațională cu rețineri și percheziții în mai multe state, potrivit Libertatea . Poliția Națională a Ucrainei susține că a destructurat o rețea de agenți ai serviciilor secrete ruse, acuzată că pregătea asasinate și atacuri teroriste, inclusiv în state membre ale Uniunii Europene. În rețea ar fi fost implicați și cetățeni ai Republicii Moldova, conform relatării NewsMaker.md . Operațiune transfrontalieră, cu rețineri în UE Rețeaua ar fi fost formată din cetățeni din Rusia, Ucraina, Republica Moldova, Belarus, Georgia, Grecia și Letonia. Descoperirea și destructurarea s-ar fi făcut în cadrul unei operațiuni internaționale denumite „Hart”, care a dus la rețineri în Lituania și în alte state UE, precum și la percheziții în Ucraina, Polonia și Grecia. Cum ar fi funcționat rețeaua: recrutare, comunicare, finanțare Potrivit autorităților ucrainene, membrii rețelei – inclusiv minori, persoane vulnerabile social și persoane strămutate intern – ar fi avut roluri diferite, de la colectare de informații și logistică până la pregătirea mijloacelor pentru comiterea crimelor. Comunicarea cu reprezentanți ai serviciilor secrete din Rusia ar fi fost realizată prin canale securizate, folosind conturi anonime și cartele SIM temporare. Finanțarea ar fi fost făcută printr-un sistem pe mai multe niveluri, cu persoane interpuse, instrumente bancare și criptomonede. Ținte și acuzații: 13 suspecți, 9 reținuți Printre potențialele victime menționate se numără jurnaliști ucraineni, un ofițer al Direcției Generale de Informații din cadrul Ministerului Apărării de la Kiev, un opozant rus și un activist lituanian care critică public Rusia. Conform informațiilor prezentate, țintele ar fi fost supravegheate ilegal, iar rețeaua ar fi colectat date despre locații, trasee și contacte, în vederea „lichidării fizice”. Autoritățile lituaniene au formulat acuzații împotriva a 13 suspecți: 9 au fost reținuți, iar pentru ceilalți patru au fost emise mandate europene de arestare . [...]
Amenințarea Londrei de a urca la bordul navelor „flotei-umbră” ruse nu a redus traficul prin apele britanice , iar în luna de după declarația premierului Keir Starmer au tranzitat zona cel puțin 98 de nave rusești aflate sub sancțiuni, potrivit unei analize Reuters . Datele analizate de Reuters arată că volumul navelor sancționate care trec prin apele Regatului Unit a rămas „aproximativ la fel” ca în fiecare dintre ultimele trei luni. Până acum, nu a existat niciun anunț public privind vreo operațiune de îmbarcare sau reținere a acestor nave, deși Starmer a spus pe 25 martie că armata britanică ar putea urca la bordul vaselor din apele britanice. Ce arată datele de urmărire a navelor Conform datelor de urmărire LSEG citate în analiză: 63 de nave au trecut la mai puțin de 12 mile marine (aprox. 22 km) de coastă, în Canalul Mânecii , ruta directă dintre Marea Baltică și sudul Europei; alte 35 au tranzitat Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Marii Britanii, care se întinde până la 200 de mile marine (aprox. 370 km) de la țărm, în principal în jurul nordului Scoției; cel puțin 10 dintre navele care au trecut ar fi folosit „spoofing” – oprirea sau manipularea sistemelor de urmărire – în timpul traversării apelor britanice. „Flota-umbră” este termenul folosit pentru nave cu structuri de proprietate opace, utilizate pentru transporturi precum petrol, cereale sau arme, inclusiv în sprijinul războiului Rusiei în Ucraina, potrivit Reuters. Miza: credibilitate și capacitate operațională Elisabeth Braw, expert în securitate maritimă la Atlantic Council, a avertizat că lipsa unor acțiuni rapide riscă să transforme mesajul politic într-un semnal de slăbiciune pentru operatorii acestor nave. „Trebuie să urmezi rapid cu îmbarcări, altfel acele nave vor concluziona că a fost o amenințare goală — și aceasta este, din păcate, situația în care ne aflăm acum.” Ministerul britanic al Apărării nu a răspuns solicitării Reuters privind lipsa de acțiune. Analiza notează și presiunile mai largi asupra capacităților militare britanice: marina Regatului Unit este cea mai mică de la secolul al XVII-lea, în timp ce aliații cer sprijin pentru operațiuni în Europa de Est, Arctica și Orientul Mijlociu. De ce e greu de aplicat în practică Potrivit analiștilor citați, lipsa de „follow-through” reflectă mai multe obstacole, între care: absența unei gărzi de coastă cu atribuții dedicate de aplicare a legii, spre deosebire de Franța sau Suedia; complicații juridice și economice legate de gestionarea unui număr mare de nave. Marea Britanie are pe lista sa de sancțiuni 544 de nave legate de „flota-umbră” a Rusiei, potrivit Reuters. Context european și reacția Moscovei În ultimele luni, alte state europene – inclusiv Franța, Belgia și Suedia – au urcat la bordul și au reținut nave asociate „flotei-umbră”, arată Reuters. Kremlinul susține că sancțiunile impuse navelor rusești sunt ilegale și a descris politica britanică drept o mișcare „profund ostilă”, care ar putea atrage represalii. [...]
Donald Trump susține că Iranul cere redeschiderea Strâmtorii Ormuz , într-un moment în care conflictul din regiune a destabilizat piețele energetice și rutele comerciale, potrivit HotNews . Președintele SUA afirmă că Teheranul i-ar fi transmis că se află într-o „stare de colaps” și că încearcă să își „clarifice situația conducerii”. Într-o postare pe TruthSocial , Trump a scris: „Iranul tocmai ne-a informat că se află într-o «stare de colaps». Vor să «deschidem Strâmtoarea Ormuz» cât mai curând posibil, în timp ce încearcă să își clarifice situația conducerii (ceea ce cred că vor reuși să facă!). Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!” Publicația notează că nu este clar din mesajul lui Trump cum ar fi transmis Iranul această solicitare. De ce contează: transportul maritim și energia rămân puncte sensibile În același context, HotNews relatează că speranțele privind reluarea eforturilor de pace s-au diminuat, pe fondul unui conflict care „a destabilizat piețele energetice și a perturbat rutele comerciale globale”. Totodată, liderii statelor din Golf s-au întâlnit marți în Arabia Saudită, pentru prima dată de când țările lor au devenit un front al războiului cu Iranul. Potrivit unui oficial din Golf citat în material, reuniunea a urmărit găsirea unui răspuns comun la „miile de atacuri cu rachete și drone” lansate de Iran de la începutul războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Teheranului, pe 28 februarie. Atacurile s-au redus după armistițiul din 8 aprilie, însă capitalele din Golf „rămân prudente”. Negocierile: divergențe pe dosarul nuclear și propunerea Iranului Cea mai recentă propunere a Iranului pentru soluționarea războiului (care durează de două luni) ar fi inclus: amânarea discuțiilor despre programul nuclear până la încheierea conflictului; rezolvarea disputelor privind transportul maritim din Golful Persic. Trump vrea ca problemele legate de programul nuclear să fie abordate „încă de la început”, a declarat un oficial american informat cu privire la întâlnirea pe care liderul de la Casa Albă a avut-o luni cu consilierii săi. Materialul reamintește și contextul acordului nuclear din 2015, care s-a prăbușit după ce Trump s-a retras unilateral din înțelegere în primul său mandat. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile HotNews mai arată că Trump a anulat, la sfârșitul săptămânii trecute, vizita trimisului său special Steve Witkoff și a lui Jared Kushner în Pakistan, țară care media negocierile, ceea ce a alimentat percepția de blocaj. În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a avut vizite la Islamabad, Oman și Rusia, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin și a primit mesaje de susținere. [...]
Statele Unite își consolidează influența energetică în Balcani prin acorduri de miliarde , inclusiv contracte pe termen lung pentru export de gaz natural lichefiat (GNL) și sprijin pentru infrastructură regională, potrivit Stirile Pro TV . Miza economică și de securitate este reducerea dependenței de gazul rusesc în sudul Europei, într-un moment în care Washingtonul își extinde prezența în regiune. Informația vine în contextul unor acorduri semnate marți de SUA și companii americane cu state balcanice, „în valoare de miliarde de dolari”, relatează Reuters, citată de publicație. În paralel cu energia, pachetul include și proiecte legate de inteligența artificială (IA), cu investiții anunțate la scară foarte mare. Contracte de GNL și proiecte de infrastructură: efect direct asupra pieței regionale La Tirana, ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, a semnat un acord pe 20 de ani, în valoare de 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei), între Venture Global și Aktor LNG USA, pentru exportul de GNL către Albania. În același material este citată o declarație a acesteia, publicată pe X: „Acest angajament consolidează securitatea energetică - şi securitatea naţională - în întreaga regiune” Tot marți, secretarul american al Energiei, Chris Wright, a participat la forumul de afaceri al Inițiativei celor Trei Mări , la Dubrovnik (Croația), unde a vorbit despre o „nouă eră de cooperare” cu Europa de Sud, Centrală și de Est, potrivit News.ro, citată de Știrile Pro TV. Conductă Krk–Bosnia și investiții anunțate: reducerea dependenței de gazul rusesc Wright a confirmat sprijinul SUA pentru un acord între Bosnia și Herțegovina și Croația privind construirea unei conducte care să transporte gaz natural american de la terminalul de GNL de pe insula croată Krk către Bosnia. Proiectul ar urma să fie finanțat și condus de compania americană AAFS Infrastructure and Energy LLC, care a anunțat că va investi aproximativ 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei) în această inițiativă. Conform articolului, proiectul este prezentat ca o soluție de diversificare a surselor de energie ale Bosniei și de reducere a dependenței de gazul rusesc. Energie nucleară și un pariu major pe IA: centru de date de 1 GW, cu termene după 2027 Pe lângă gaz, Croația și SUA au emis o declarație comună privind cooperarea în domeniul energiei nucleare civile. Separat, compania croată de inginerie Rade Koncar și grupul de investiții american Pantheon Atlas LLC au semnat o scrisoare de intenție pentru un proiect de dezvoltare a inteligenței artificiale și a unui centru de date în centrul Croației, estimat la 50 de miliarde de euro (aprox. 250 miliarde lei). Planurile menționează o instalație cu o capacitate de 1 gigawatt pentru calcul IA și servicii de tip cloud (servicii informatice livrate prin internet), cu începerea construcției „provizoriu în 2027” și lansarea operațiunilor până în 2029, condiționat de obținerea autorizațiilor și de modernizarea rețelei electrice. [...]
Departamentul de Stat al SUA pregătește pașapoarte comemorative cu imaginea lui Donald Trump , o decizie cu potențial de controversă instituțională, în condițiile în care documentele de călătorie sunt, de regulă, ferite de personalizări politice. Informațiile apar în Antena 3 , care citează o relatare Fox News și declarații ale Departamentului de Stat. Noile modele ar urma să fie lansate în această vară, pentru a marca 250 de ani de la independența SUA, aniversare care are loc în iulie. Potrivit descrierii din material, fotografia lui Trump va apărea „vizibil” pe coperta interioară, încadrată de Declarația de Independență și de drapelul american, alături de semnătura președintelui imprimată cu auriu. O altă pagină ar include pictura cu părinții fondatori semnând Declarația de Independență. Ce se schimbă, concret, și cum vor fi distribuite Departamentul de Stat intenționează să emită un „număr limitat” de pașapoarte cu design special. Purtătorul de cuvânt Tommy Pigott a declarat: „Statele Unite sărbătoresc, în iulie, 250 de ani de la fondare, iar Departamentul de Stat se pregătește să lanseze un număr limitat de pașapoarte americane cu dizain special pentru a marca acest moment istoric”. Pașapoartele vor fi disponibile la Agenția de Pașapoarte din Washington pentru „orice cetățean american” care solicită un nou pașaport, în limita stocului. Un oficial al Departamentului de Stat a confirmat că lansarea este așteptată să coincidă cu aniversarea din iulie și că modelele vor rămâne disponibile atât timp cât există exemplare. Implicații operaționale și de securitate invocate de autorități Deși designul include elemente grafice personalizate și „imagini îmbunătățite”, Pigott a susținut că noile pașapoarte vor păstra aceleași elemente de securitate ca pașaportul american standard, descris de oficial drept „unul dintre cele mai sigure documente din lume”. Materialul plasează inițiativa în cadrul programului „ America250 ” al administrației Trump, care ar include și alte evenimente, precum o cursă de Grand Prix pe National Mall în august și o gală UFC la Casa Albă în iunie. [...]
