Știri
Știri din categoria Externe
Aleksandar Vučić avertizează că amânarea extinderii UE poate deschide spațiu pentru o influență americană mai puternică în Europa de Est, inclusiv în România, potrivit Mediafax. Mesajul are o miză de coeziune politică pentru Uniunea Europeană, în condițiile în care discuția se leagă direct de ritmul integrării statelor candidate și de capacitatea Bruxelles-ului de a rămâne actorul dominant în regiune.
Declarațiile au fost făcute într-un episod al podcastului „The Rest Is Politics: Leading”, realizat de Alastair Campbell și Rory Stewart, în care liderul sârb a vorbit despre poziționarea Serbiei între UE, Rusia, China și Statele Unite.
„Cred că America își va construi propria structură, luând cinci până la zece țări din Europa, în principal din Europa de Est, nu sub controlul lor, dar sub influența predominantă a Statelor Unite ale Americii, creând probleme pentru Uniunea Europeană.”
Întrebat dacă se referă la o posibilă desprindere a unor țări din Est de nucleul vest-european al UE, Vučić a răspuns afirmativ. El a invocat explicit Polonia, România și Bulgaria, susținând că americanii ar putea discuta cu „o structură în Polonia”, „alta în România” și „alta în Bulgaria”, ceea ce ar complica menținerea coeziunii politice europene.
În același context, Vučić a reluat ideea accelerării integrării statelor candidate în piața unică europeană. El a menționat propunerea promovată împreună cu premierul Albaniei, Edi Rama: acces mai rapid la piața comună și la spațiul Schengen pentru țările candidate pregătite, fără solicitări imediate precum drept de veto, comisari europeni sau locuri în Parlamentul European.
Liderul de la Belgrad a pledat și pentru o abordare „la pachet” a statelor candidate, argumentând că primirea doar a unor țări precum Muntenegru sau Moldova, fără Serbia, „nu are sens”. Serbia este stat candidat la UE din 2012, iar negocierile de aderare au început în ianuarie 2014; potrivit Consiliului UE, 22 de capitole de negociere au fost deschise până acum.
Vučić a criticat reticența marilor puteri europene față de extindere și a numit blocarea procesului „o mare greșeală strategică”.
„Dacă nu vor, fac o mare greșeală strategică.”
În același interviu, el a comparat situația actuală cu aderarea României și Bulgariei, susținând că cele două țări nu ar fi îndeplinit toate cerințele la momentul intrării în UE. Totodată, Vučić a indicat greșit anul aderării, vorbind despre 2004; România și Bulgaria au devenit membre ale Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007.
„Cred că era 2004 când România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană. Îndeplineau ele toate cerințele, toate solicitările, chiar și astăzi? Nu este cazul.”
Vučić a respins și acuzațiile că Serbia ar fi „marioneta Rusiei”, susținând că prezentarea relației Occident–Rusia este adesea simplificată.
„Există nuanțe, multe nuanțe de gri. Nu totul este alb și negru.”
El a legat atitudinea publicului sârb față de Rusia de bombardamentele NATO din 1999 și de statutul Kosovo, acuzând statele occidentale că au schimbat frontierele Serbiei și că acest precedent a fost observat ulterior și de alte state.
Recomandate
Destructurarea unei rețele acuzate de asasinate în UE ridică presiunea pe cooperarea de securitate europeană , după ce autoritățile ucrainene au anunțat o operațiune internațională cu rețineri și percheziții în mai multe state, potrivit Libertatea . Poliția Națională a Ucrainei susține că a destructurat o rețea de agenți ai serviciilor secrete ruse, acuzată că pregătea asasinate și atacuri teroriste, inclusiv în state membre ale Uniunii Europene. În rețea ar fi fost implicați și cetățeni ai Republicii Moldova, conform relatării NewsMaker.md . Operațiune transfrontalieră, cu rețineri în UE Rețeaua ar fi fost formată din cetățeni din Rusia, Ucraina, Republica Moldova, Belarus, Georgia, Grecia și Letonia. Descoperirea și destructurarea s-ar fi făcut în cadrul unei operațiuni internaționale denumite „Hart”, care a dus la rețineri în Lituania și în alte state UE, precum și la percheziții în Ucraina, Polonia și Grecia. Cum ar fi funcționat rețeaua: recrutare, comunicare, finanțare Potrivit autorităților ucrainene, membrii rețelei – inclusiv minori, persoane vulnerabile social și persoane strămutate intern – ar fi avut roluri diferite, de la colectare de informații și logistică până la pregătirea mijloacelor pentru comiterea crimelor. Comunicarea cu reprezentanți ai serviciilor secrete din Rusia ar fi fost realizată prin canale securizate, folosind conturi anonime și cartele SIM temporare. Finanțarea ar fi fost făcută printr-un sistem pe mai multe niveluri, cu persoane interpuse, instrumente bancare și criptomonede. Ținte și acuzații: 13 suspecți, 9 reținuți Printre potențialele victime menționate se numără jurnaliști ucraineni, un ofițer al Direcției Generale de Informații din cadrul Ministerului Apărării de la Kiev, un opozant rus și un activist lituanian care critică public Rusia. Conform informațiilor prezentate, țintele ar fi fost supravegheate ilegal, iar rețeaua ar fi colectat date despre locații, trasee și contacte, în vederea „lichidării fizice”. Autoritățile lituaniene au formulat acuzații împotriva a 13 suspecți: 9 au fost reținuți, iar pentru ceilalți patru au fost emise mandate europene de arestare . [...]
România își pregătește intrarea cu 25–50 milioane euro (aprox. 125–250 milioane lei) în Fondul de Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări , un pas care ar urma să îi permită să participe direct la finanțarea unor proiecte regionale în transport, energie și conectivitate, potrivit News . Memorandumul de Înțelegere pentru fond, administrat de Fondul European de Investiții (FEI), urmează să fie semnat la Forumul de Business al Inițiativei, la Dubrovnik, în 28–29 aprilie 2026. Miza economică: acces la finanțare pentru proiecte regionale Ministerul Finanțelor susține că participarea României la forum are loc într-un moment în care țara „își consolidează credibilitatea financiară și rolul în regiune”, pe fondul progreselor în reducerea deficitului bugetar și stabilizarea finanțelor publice. În acest context, autoritățile leagă semnarea memorandumului de oportunități mai mari de atragere a investițiilor. Documentul va fi semnat, din partea României, de conducerea Băncii de Investiții și Dezvoltare, iar contribuția financiară estimată este între 25 și 50 milioane euro (aprox. 125–250 milioane lei), conform comunicatului Ministerului Finanțelor citat de News. Ce urmează la Forumul de Business: prezentări și întâlniri cu finanțatori Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, va participa la eveniment și va avea rol de vorbitor principal la conferința dedicată raportului de impact al fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări. Totodată, în a doua zi, este programată participarea sa la panelul „Mapping the money: scale of traditional financing”, unde vor fi discutate opțiuni de finanțare și reforme pentru direcționarea mai eficientă a resurselor către proiecte strategice. În marja forumului sunt anunțate întâlniri bilaterale cu parteneri financiari internaționali, cu obiectivul de a atrage capital și de a accelera proiecte strategice în România, inclusiv discuții cu: Marjut Falkstedt, director executiv al Fondului European de Investiții, despre crearea unui fond național pentru creștere sustenabilă, prin Banca de Investiții și Dezvoltare; Hayashi Nobumitsu, guvernator al Japan Bank for International Cooperation, pentru consolidarea cooperării financiare cu investitori japonezi; omologul croat, Tomislav Ćorić, precum și reprezentanți ai băncii de dezvoltare din Polonia și ai instituțiilor financiare internaționale; oficiali ai U.S. International Development Finance Corporation , privind oportunități de finanțare pentru proiecte strategice. Context: participarea la nivel înalt la Inițiativa celor Trei Mări Președintele Nicușor Dan participă marți la Summitul Inițiativei celor Trei Mări, la Dubrovnik, și miercuri la sesiunea specială a Forumului de Afaceri. Programul include și o cină de lucru oferită de premierul Croației, Andrej Plenković, potrivit Administrației Prezidențiale. [...]
Escaladarea diplomatică România–Rusia capătă o dimensiune de securitate regională , după ce ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev , a transmis că România ar trebui „să fie conștientă de posibilele consecințe” ale acțiunilor sale, în contextul sprijinului pentru Ucraina, potrivit Știrile Pro TV . Diplomatul rus a făcut declarațiile pentru agenția TASS după ce a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe (MAE), în urma incidentului de la Galați, unde o dronă identificată de autoritățile române ca fiind rusească a căzut, a distrus un atelier și a avariat un stâlp de electricitate. Potrivit relatării, incidentul a dus la evacuarea a sute de persoane, deoarece drona avea încărcătură explozivă, care a fost detonată. Mesajul Moscovei: România, „de facto, parte la conflict” În declarația citată, Lipaev susține că România, prin participarea la organizarea livrărilor de armament, muniții și echipamente către „regimul de la Kiev”, ar fi „de facto” parte la conflict și ar trebui să ia în calcul consecințe. În același timp, el afirmă că Rusia „nu a vizat niciodată obiective din România” și respinge orice acuzații legate de incident. „România, participând activ la organizarea livrărilor către regimul de la Kiev de armament, muniţii şi echipamente, este, de facto, parte la conflict şi trebuie să fie conştientă de posibilele consecinţe ale acţiunilor sale.” Disputa pe dronă și reacția MAE Ambasadorul a contestat, totodată, stabilirea „certă” a apartenenței dronei și a pus sub semnul întrebării „graba” cu care ar fi fost distrusă drona presupus rusească. El a invocat mai multe scenarii despre cum ar fi ajuns aparatul pe teritoriul României (doborâre de apărare antiaeriană, deviere prin mijloace de război electronic, doborâre de aviație sau cădere „de la sine”), susținând că întrebările ar rămâne fără răspuns. În paralel, ministrul de Externe, Oana Țoiu, a declarat după convocarea ambasadorului că „este pentru prima dată când nici dumnealui nu a putut nega cu totul” faptul că drona care a intrat în spațiul aerian al României ar fi a Rusiei. Ce urmează: discuții în NATO pe securitatea la Marea Neagră Oana Țoiu a mai anunțat că, în cadrul NATO, va avea loc „pe parcursul următoarelor săptămâni” o reuniune dedicată securității la Marea Neagră , cerută de România. În acest context, episodul de la Galați și schimbul de acuzații ridică miza de la un incident punctual la o temă de securitate aliată, cu potențiale implicații asupra posturii de apărare și a coordonării regionale. [...]
Declarațiile ambasadorului Rusiei ridică miza diplomatică și de securitate pentru România după incidente repetate cu drone rusești căzute pe teritoriul național, într-un context în care Moscova încearcă să descurajeze sprijinul pentru Ucraina, potrivit G4Media . Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev , a declarat luni pentru agenția rusă TASS că România ar fi „de facto” parte la conflictul din Ucraina, pe motiv că ar participa „activ” la organizarea livrărilor de armament, muniții și echipamente către Kiev. Declarațiile vin după ce Lipaev a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe , în urma prăbușirii în România a unei drone rusești cu explozibil, incident care a distrus o anexă gospodărească. În același context, publicația notează că cel puțin 20 de drone rusești au căzut în România de la începutul invaziei ruse în Ucraina. De ce contează: presiune politică și risc de escaladare în comunicarea Kremlinului Potrivit articolului, amenințările și acuzațiile la adresa statelor care sprijină Ucraina sunt o tactică folosită constant de Kremlin pentru a diminua sprijinul popular din aceste țări pentru ajutorarea Kievului. Publicația mai susține că Rusia duce un „război hibrid” împotriva țărilor care sprijină Ucraina, cu scopul de a influența decizii politice. Materialul menționează și un context regional: Kremlinul ar fi suferit „o înfrângere dură” în Ungaria, după ce partidul lui Viktor Orbán a pierdut alegerile parlamentare din 12 aprilie, conform aceleiași surse. [...]
Uniunea Europeană își asumă un rol financiar mai mare în susținerea Ucrainei , pe fondul blocajului diplomatic și al percepției că implicarea Statelor Unite scade, potrivit Adevărul . Miza pentru capitalele europene devine gestionarea unui război de uzură, nu apropierea unei păci negociate pe termen scurt. În lipsa unor progrese pe front și a unei „căi clare” spre victorie sau pace pentru oricare dintre părți, conflictul tinde să se transforme într-un război prelungit, arată publicația, care citează o analiză The New York Times. În acest context, oficiali și analiști citați avertizează că Ucraina riscă să rămână, în mare măsură, singură într-un conflict de durată, dacă nu există o strategie coerentă de încheiere a războiului. Pivotul european: bani și sancțiuni, în locul unei soluții rapide Materialul indică drept element-cheie poziția Washingtonului: fără implicare activă și fără presiuni consistente asupra Moscovei, șansele unui acord rămân reduse, iar administrația Donald Trump este descrisă ca reticentă. În absența unui mediator cu influență reală asupra ambelor părți, negocierile rămân blocate. Pe acest fundal, UE își intensifică sprijinul prin instrumente cu impact economic și de reglementare: un împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 de miliarde de lei), fără dobândă , pentru Ucraina, prezentat ca semnal puternic în condițiile diminuării implicării americane; al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează inclusiv sectorul energetic și așa-numita „flotă fantomă” (rețele de transport maritim folosite pentru a ocoli restricțiile), în paralel cu lucrul la un nou set de măsuri. De ce contează: războiul se mută în zona de rezistență financiară Analistul James Sherr, citat în articol, susține că europenii ajung la concluzia că interesele Ucrainei și ale Rusiei sunt „fundamental incompatibile”, ceea ce împinge strategia occidentală spre un obiectiv mai limitat: sprijinirea Kievului astfel încât Moscova să nu obțină o victorie nici militară, nici politică. În același timp, presiunea economică asupra Rusiei s-ar fi redus parțial în contextul creșterii prețurilor la energie, factor care, potrivit materialului, diminuează urgența unui acord. Pe teren, Ucraina își menține pozițiile, iar Rusia ar înregistra pierderi semnificative pentru câștiguri teritoriale limitate. Ce urmează: negocieri tot mai îndepărtate, sprijin extern diversificat Încercările de a organiza negocieri trilaterale cu Rusia nu au avut succes, Moscova respingând ideea, iar discuțiile fiind „înghețate”, potrivit articolului. Europa ar spera, în cele din urmă, ca Vladimir Putin să accepte negocieri, însă mai degrabă direct cu Washingtonul decât cu Bruxelles-ul. În paralel, Volodimir Zelenski ar încerca să diversifice sprijinul extern, inclusiv prin consolidarea relațiilor cu state din Golf și cu aliați europeni precum Marea Britanie și Germania. În același timp, liderul ucrainean a criticat administrația Trump, acuzând-o că relaxarea sancțiunilor asupra petrolului rusesc a oferit Moscovei un avantaj și exprimând nemulțumiri față de contactele directe ale oficialilor americani cu Kremlinul. [...]
România ar putea câștiga o poziție operațională mai puternică în NATO dacă administrația Trump va aplica un sistem de „recompense” și „consecințe” pentru aliați, inclusiv prin relocarea trupelor americane în Europa, potrivit Știrile Pro TV , care citează o analiză POLITICO bazată pe surse din NATO și din administrația SUA. Publicația arată că România apare între „aliații model” care au intrat în grațiile Casei Albe pentru sprijinul acordat SUA în războiul din Iran, inclusiv prin permiterea folosirii unor baze. În paralel, Casa Albă ar fi lucrat la un document intern care împarte statele NATO în țări „prietenoase” și „obraznice”, în funcție de cooperarea cu Washingtonul. Ce ar putea însemna „favoarea” SUA: trupe, exerciții, vânzări militare Conceptul discutat la Washington ar putea oferi administrației americane opțiuni de a redistribui beneficii militare între aliați, potrivit a doi oficiali europeni familiarizați cu planul, citați de POLITICO. În practică, ar putea fi vizate: retragerea sau reducerea unor desfășurări de trupe din țări considerate „rău-voitoare”; diminuarea exercițiilor comune; limitarea vânzărilor militare către anumiți aliați; mutarea acestor resurse către state considerate „aliați model”. Secretarul Apărării, Pete Hegseth , a formulat public ideea încă din decembrie, când a spus că „aliații model” vor primi „favoarea noastră specială”, iar cei care „nu își fac partea pentru apărarea colectivă” se vor confrunta cu „consecințe”. De ce România e menționată: sprijin logistic și infrastructură disponibilă În materialul citat, România este indicată între țările care au permis SUA să își folosească bazele aeriene, în timp ce alți aliați – precum Spania, Marea Britanie și Franța – fie au respins, fie au amânat cererile de ajutor ale Washingtonului. Bulgaria ar fi sprijinit „în liniște” logistica americană în Orientul Mijlociu. Un element operațional important pentru România este baza aeriană Mihail Kogălniceanu , descrisă ca recent extinsă și cu spațiu pentru mai multe trupe americane, după ce România a permis utilizarea ei pentru războiul aerian din Iran. Limitări și riscuri: relocarea trupelor e scumpă, iar „pedepsirea” aliaților are opoziție Chiar dacă mutarea trupelor este discutată ca opțiune, un oficial european citat de POLITICO avertizează că o astfel de măsură ar „pedepsi în principal SUA”, iar relocările ar fi costisitoare și ar dura. În plus, ideea de a „pedepsi” aliați întâmpină deja rezistență în Congres. Senatorul republican Roger Wicker a criticat retorica de dispreț față de alianțe și a cerut ca liderii americani să evidențieze beneficiile politice și strategice ale acestora. NATO nu a răspuns unei solicitări de comentarii, iar sursele citate susțin că detaliile sunt păstrate confidențiale, fără clarificări despre ce ar însemna concret „favorurile” pentru țările „prietenoase” sau „consecințele” pentru celelalte. [...]
