Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina susține că a doborât peste 33.000 de drone rusești în martie, un nivel record lunar care indică o creștere accelerată a capacității de apărare aeriană și a ritmului de consum al mijloacelor de interceptare, potrivit Mediafax.
Ministrul Apărării Ucrainei, Mihailo Fedorov, a declarat că țara a folosit sisteme de interceptare pentru a doborî „peste 33.000” de drone rusești de diferite tipuri în martie, cea mai mare cifră lunară de la începutul invaziei totale lansate de Moscova în urmă cu mai bine de patru ani. Informația este atribuită de Mediafax agenției AP News.
Pe lângă volumul interceptărilor, Fedorov a indicat că Ucraina își extinde aprovizionarea cu drone interceptoare și că armata a introdus o nouă comandă în cadrul forțelor aeriene, cu scopul de a crește capacitățile țării de a contracara atacurile aeriene rusești.
În același context, Ucraina ar fi dezvoltat o tehnologie de drone „de ultimă generație” și testată în luptă, pe care o consideră esențială pentru a limita avansul armatei ruse.
Potrivit aceleiași surse, dronele interceptoare – ca parte a unui sistem mai amplu de apărare aeriană – au început să atragă interes militar din afara Europei, fiind „căutate” de țări din Orientul Mijlociu și din Golf, în contextul războiului din Iran.
Separat, ministrul Apărării a mai afirmat că Ucraina și-a dublat raza de acțiune a capacităților de atac la distanță față de momentul invaziei din februarie 2022. Această evoluție ar fi permis lovirea instalațiilor petroliere rusești – descrise ca sursă de venituri importante pentru efortul de război al Moscovei – și a unor fabrici care aprovizionează forțele armate ale Rusiei.
Recomandate
Atacul cu drone asupra rezervoarelor de petrol din Tuapse prelungește presiunea pe infrastructura energetică a Rusiei , într-un moment în care incendiile provocate de lovituri anterioare nu fuseseră încă stinse, potrivit Mediafax . Dronele ucrainene au vizat rezervoare de stocare a petrolului din Tuapse, în noaptea de luni spre marți. Orașul s-a confruntat cu o intensificare a atacurilor în ultimele zile, inclusiv lovituri asupra unei rafinării de petrol pe 20 și 16 aprilie, care au declanșat incendii ce au durat mai multe zile, potrivit The Kyiv Independent. Rezervoarele lovite sunt situate pe teritoriul unei rafinării de petrol, a relatat canalul independent de știri Telegram Exilenova Plus. Context operațional: unde este Tuapse și de ce contează ținta Tuapse este situat la aproximativ 233 de kilometri de Ucraina, pe coasta de sud-est a Crimeii ocupate, și la aproximativ 500 de kilometri de teritoriul controlat de Ucraina, lângă orașul Zaporije. Ucraina lovește în mod regulat infrastructura militară din interiorul Rusiei și din teritoriile ocupate, cu obiectivul de a diminua capacitatea Moscovei de a continua războiul. Kievul consideră instalațiile energetice drept ținte militare valide, pe motiv că furnizează combustibil și finanțare pentru efortul de război al Kremlinului. Ce mai indică seria de lovituri Duminică, o rafinărie de petrol din orașul rus Iaroslavl și mai multe ținte din teritoriile ocupate de Rusia au fost lovite peste noapte de drone ucrainene, iar Statul Major al Ucrainei a confirmat atacul, mai notează materialul. [...]
Șansele unei păci negociate în Ucraina rămân reduse cât timp Vladimir Putin este la putere , iar un final al războiului ar putea veni doar printr-o schimbare de regim produsă din interiorul cercului său de apropiați, potrivit unei declarații făcute de ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski , citată de Libertatea . Sikorski susține că, istoric, războaiele de cucerire se încheie adesea nu printr-un compromis al liderului care le-a declanșat, ci prin înlăturarea acestuia de către oameni din anturajul său. În acest cadru, oficialul polonez a făcut o paralelă cu Roma Antică și cu rolul „gărzii pretoriene”, sugerând că un mecanism similar ar putea funcționa și în Rusia de azi. „Garda pretoriană” ca metaforă pentru cercul de putere al Kremlinului În interviul acordat publicației italiene Corriere della Sera , Sikorski a invocat „garda pretoriană” ca simbol al unei elite de securitate și putere care poate decide soarta liderului. În Roma Antică, Garda Pretoriană a fost o unitate de elită care asigura protecția împăratului și a familiei imperiale, dar care a ajuns să aibă și influență politică majoră. A fost înființată oficial de Augustus în 27 î.Hr. și a funcționat până în anul 312 d.Hr. „Războaiele coloniale se termină, de obicei, fără echipa care le-a început. Aici, la Roma, nu trebuie să vă spun câți împărați au fost înlăturați cu o hotărâre extraordinară chiar de propria gardă pretoriană.” De ce ar evita Putin o pace „fără victorie” Ministrul polonez argumentează că Vladimir Putin ar fi puțin probabil să accepte negocieri de pace „constructive”, deoarece o încetare a focului fără o victorie evidentă ar putea fi interpretată, în logica internă a regimului, ca o slăbiciune care îi pune în pericol supraviețuirea politică. „Problema dictatorilor care intră într-un război este că le este teamă: dacă ei opresc conflictul fără o victorie evidentă, puterea lor ajunge în pericol. Mă tem că un război eșuat este preferabil unei păci periculoase pentru Putin.” În această cheie, Sikorski spune că un proces real de pace ar putea fi condus, în viitor, doar de un succesor al actualului lider de la Kremlin. Context: o perioadă dificilă anticipată pentru 2026 Declarațiile vin pe fondul unor analize și previziuni internaționale care indică faptul că Ucraina ar urma să traverseze o perioadă dificilă în primăvara și vara anului 2026, atât pe front, cât și pe linia diplomatică, în încercarea de a opri războiul. Materialul citat nu detaliază însă ce analize sunt avute în vedere sau pe ce indicatori se bazează aceste estimări. [...]
Viitorul premier al Ungariei, Peter Magyar , a deschis un nou front de negociere cu Kievul pe tema drepturilor minorităților , propunându-i președintelui ucrainean Volodimir Zelenski o întâlnire în vestul Ucrainei, pe subiectul comunității maghiare din Transcarpatia, potrivit Agerpres . Propunerea a fost anunțată marți chiar de Magyar, într-o postare pe Facebook, iar informația este relatată de Reuters, conform Agerpres. De ce contează Inițiativa indică faptul că noua conducere de la Budapesta intenționează să trateze „drepturile minorității maghiare” ca temă prioritară în relația bilaterală cu Ucraina, într-un moment în care Kievul are nevoie de sprijin extern și de relații stabile cu vecinii săi. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre un eventual răspuns al lui Zelenski sau despre calendarul întâlnirii propuse. [...]
Mesajul invocat de Putin sugerează că la Teheran funcționează încă un canal de comandă , într-un moment în care absența prelungită a noului lider suprem al Iranului ridică semne de întrebare asupra capacității de decizie a regimului, potrivit News . Vladimir Putin a declarat că a primit săptămâna trecută un mesaj de la liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , despre care „nu s-a mai auzit nimic” de când a fost anunțat succesor al tatălui său decedat, cu peste șase săptămâni în urmă. Afirmația a fost făcută luni, la Sankt Petersburg, în timpul unei întâlniri cu ministrul iranian de externe Abbas Araghchi , potrivit unui comunicat al Kremlinului. În același context, Putin a transmis că apreciază mesajul și i-a urat lui Khamenei „sănătate și bunăstare”, iar despre Iran a spus că „luptă” pentru „independență și suveranitate”. Liderul rus a adăugat că Rusia „va face tot ceea ce este în interesul dumneavoastră și al tuturor popoarelor din regiune” pentru ca „pacea” să fie realizată „cât mai repede posibil”. De ce contează: incertitudinea de la vârful Iranului complică deciziile de război și negocierile Potrivit relatării, au apărut numeroase întrebări privind starea de sănătate a lui Mojtaba Khamenei, pe fondul absenței sale prelungite în timpul războiului dintre SUA, Israel și Iran. CNN citează o sursă care a declarat luna trecută că Khamenei ar fi suferit o fractură la picior, o vânătaie la ochiul stâng și răni minore la față în aceeași serie de atacuri în care au fost uciși tatăl său și principalii comandanți militari ai Iranului. Ce spun SUA și ce indică alte informații publice Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat luni că SUA „au indicii” că Khamenei este încă în viață, dar a spus că nu este clar câtă credibilitate are noul lider suprem în Iran. Într-un interviu acordat Fox News, Rubio a afirmat: „Nu avem dovezi că nu ar fi (în viață). Cred că a fi în viață și a fi la putere sunt două chestiuni diferite.” Separat, Reuters a citat surse anonime care susțin că liderul suprem ar participa la întâlniri cu înalți oficiali prin conferințe audio și ar fi implicat în decizii privind probleme majore, inclusiv războiul și noile negocieri cu Washingtonul. [...]
Amenințarea Londrei de a urca la bordul navelor „flotei-umbră” ruse nu a redus traficul prin apele britanice , iar în luna de după declarația premierului Keir Starmer au tranzitat zona cel puțin 98 de nave rusești aflate sub sancțiuni, potrivit unei analize Reuters . Datele analizate de Reuters arată că volumul navelor sancționate care trec prin apele Regatului Unit a rămas „aproximativ la fel” ca în fiecare dintre ultimele trei luni. Până acum, nu a existat niciun anunț public privind vreo operațiune de îmbarcare sau reținere a acestor nave, deși Starmer a spus pe 25 martie că armata britanică ar putea urca la bordul vaselor din apele britanice. Ce arată datele de urmărire a navelor Conform datelor de urmărire LSEG citate în analiză: 63 de nave au trecut la mai puțin de 12 mile marine (aprox. 22 km) de coastă, în Canalul Mânecii , ruta directă dintre Marea Baltică și sudul Europei; alte 35 au tranzitat Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Marii Britanii, care se întinde până la 200 de mile marine (aprox. 370 km) de la țărm, în principal în jurul nordului Scoției; cel puțin 10 dintre navele care au trecut ar fi folosit „spoofing” – oprirea sau manipularea sistemelor de urmărire – în timpul traversării apelor britanice. „Flota-umbră” este termenul folosit pentru nave cu structuri de proprietate opace, utilizate pentru transporturi precum petrol, cereale sau arme, inclusiv în sprijinul războiului Rusiei în Ucraina, potrivit Reuters. Miza: credibilitate și capacitate operațională Elisabeth Braw, expert în securitate maritimă la Atlantic Council, a avertizat că lipsa unor acțiuni rapide riscă să transforme mesajul politic într-un semnal de slăbiciune pentru operatorii acestor nave. „Trebuie să urmezi rapid cu îmbarcări, altfel acele nave vor concluziona că a fost o amenințare goală — și aceasta este, din păcate, situația în care ne aflăm acum.” Ministerul britanic al Apărării nu a răspuns solicitării Reuters privind lipsa de acțiune. Analiza notează și presiunile mai largi asupra capacităților militare britanice: marina Regatului Unit este cea mai mică de la secolul al XVII-lea, în timp ce aliații cer sprijin pentru operațiuni în Europa de Est, Arctica și Orientul Mijlociu. De ce e greu de aplicat în practică Potrivit analiștilor citați, lipsa de „follow-through” reflectă mai multe obstacole, între care: absența unei gărzi de coastă cu atribuții dedicate de aplicare a legii, spre deosebire de Franța sau Suedia; complicații juridice și economice legate de gestionarea unui număr mare de nave. Marea Britanie are pe lista sa de sancțiuni 544 de nave legate de „flota-umbră” a Rusiei, potrivit Reuters. Context european și reacția Moscovei În ultimele luni, alte state europene – inclusiv Franța, Belgia și Suedia – au urcat la bordul și au reținut nave asociate „flotei-umbră”, arată Reuters. Kremlinul susține că sancțiunile impuse navelor rusești sunt ilegale și a descris politica britanică drept o mișcare „profund ostilă”, care ar putea atrage represalii. [...]
Donald Trump susține că Iranul cere redeschiderea Strâmtorii Ormuz , într-un moment în care conflictul din regiune a destabilizat piețele energetice și rutele comerciale, potrivit HotNews . Președintele SUA afirmă că Teheranul i-ar fi transmis că se află într-o „stare de colaps” și că încearcă să își „clarifice situația conducerii”. Într-o postare pe TruthSocial , Trump a scris: „Iranul tocmai ne-a informat că se află într-o «stare de colaps». Vor să «deschidem Strâmtoarea Ormuz» cât mai curând posibil, în timp ce încearcă să își clarifice situația conducerii (ceea ce cred că vor reuși să facă!). Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!” Publicația notează că nu este clar din mesajul lui Trump cum ar fi transmis Iranul această solicitare. De ce contează: transportul maritim și energia rămân puncte sensibile În același context, HotNews relatează că speranțele privind reluarea eforturilor de pace s-au diminuat, pe fondul unui conflict care „a destabilizat piețele energetice și a perturbat rutele comerciale globale”. Totodată, liderii statelor din Golf s-au întâlnit marți în Arabia Saudită, pentru prima dată de când țările lor au devenit un front al războiului cu Iranul. Potrivit unui oficial din Golf citat în material, reuniunea a urmărit găsirea unui răspuns comun la „miile de atacuri cu rachete și drone” lansate de Iran de la începutul războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Teheranului, pe 28 februarie. Atacurile s-au redus după armistițiul din 8 aprilie, însă capitalele din Golf „rămân prudente”. Negocierile: divergențe pe dosarul nuclear și propunerea Iranului Cea mai recentă propunere a Iranului pentru soluționarea războiului (care durează de două luni) ar fi inclus: amânarea discuțiilor despre programul nuclear până la încheierea conflictului; rezolvarea disputelor privind transportul maritim din Golful Persic. Trump vrea ca problemele legate de programul nuclear să fie abordate „încă de la început”, a declarat un oficial american informat cu privire la întâlnirea pe care liderul de la Casa Albă a avut-o luni cu consilierii săi. Materialul reamintește și contextul acordului nuclear din 2015, care s-a prăbușit după ce Trump s-a retras unilateral din înțelegere în primul său mandat. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile HotNews mai arată că Trump a anulat, la sfârșitul săptămânii trecute, vizita trimisului său special Steve Witkoff și a lui Jared Kushner în Pakistan, țară care media negocierile, ceea ce a alimentat percepția de blocaj. În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a avut vizite la Islamabad, Oman și Rusia, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin și a primit mesaje de susținere. [...]
