Știri din categoria Externe
Știri Externe
Investitorii tech se orientează spre Groenlanda; Resursele de pământuri rare devin miză strategică în disputa cu Danemarca
Interesul investitorilor din tehnologie pentru mineritul de pământuri rare din Groenlanda a crescut semnificativ, pe fondul intensificării declarațiilor administrației Trump privind o posibilă preluare a teritoriului arctic de la Danemarca , relatează CNBC . Această evoluție geopolitică, care aduce Groenlanda în centrul unei controverse internaționale, are ramificații economice și strategice importante. Companii precum Critical Metals Corp și Amaroq , cu proiecte miniere în dezvoltare pe teritoriul insulei, au început să primească întrebări din partea investitorilor americani despre modul în care o eventuală anexare de către SUA ar putea influența perspectivele comerciale ale resurselor minerale. CEO-ul Critical Metals, Tony Sage, a declarat că proiectul său - axat pe extracția de elemente grele de pământuri rare (HREE) - a atras interesul unor investitori conectați la giganții tehnologici din grupul „Magnificii Șapte”. Printre metalele strategice care atrag interesul se numără yttriu, gadoliniu, terbiu, disprosiu, holmiu, erbiu, thuliu, ytterbiu, lutețiu și galiu - toate esențiale în fabricarea de echipamente avansate din domenii precum inteligența artificială, apărare, robotică și aerospațial. Importanța acestor resurse a fost evidențiată și de restricțiile de export impuse de China în 2025, care a întrerupt livrările de galiu și germaniu, în urma tarifelor americane. În paralel, compania Amaroq a anunțat recent că a identificat niveluri comerciale de galiu și germaniu într-unul din proiectele sale din Groenlanda , metale esențiale pentru cipurile AI. CEO-ul Eldur Ólafsson a confirmat că poartă discuții cu agenții guvernamentale din SUA privind investiții potențiale. Casa Albă a confirmat că analizează activ o ofertă pentru achiziția Groenlandei , dar nu a exclus nici scenariul unei intervenții militare, în contextul în care secretarul de stat Marco Rubio urmează să se întâlnească cu oficiali danezi. Aceste declarații au alimentat speculații și au dus la creșteri bursiere spectaculoase: acțiunile Critical Metals Corp au urcat cu 116% de la începutul anului 2026. Cu toate acestea, unii experți rămân sceptici. Tracy Hughes , directoarea Institutului pentru Minerale Critice , atrage atenția că procesul de la explorare la producție industrială este complex și îndelungat, Groenlanda fiind abia în faza de început. „Pământurile rare din Groenlanda nu vor influența semnificativ piețele în următorul deceniu” , a subliniat ea. Cu toate că perspectivele imediate sunt incerte, creșterea interesului american pentru Groenlanda reflectă schimbările rapide în lanțurile globale de aprovizionare cu minerale critice , într-o lume în care tehnologia, apărarea și geopolitica devin tot mai strâns interconectate. [...]
Peste 10.000 de arestări și sute de morți în Iran; SUA pregătesc scenarii de reacție la violențele regimului
Donald Trump ia în calcul o posibilă acțiune militară împotriva Iranului, în urma represiunii violente a protestelor care au dus la moartea a peste 570 de persoane, în timp ce Teheranul afirmă că menține deschis canalul de comunicare cu SUA , transmite Reuters , citând oficiali americani și iranieni. Protestele au început pe 28 decembrie 2025, inițial din cauza creșterii dramatice a prețurilor, dar s-au transformat rapid în manifestații împotriva regimului clerical, cel mai amplu val de revoltă din Iran de la Revoluția Islamică din 1979. Potrivit ONG-ului HRANA, 572 de persoane au fost ucise - dintre care 503 protestatari și 69 membri ai forțelor de ordine - iar peste 10.600 au fost arestate. Din cauza unei întreruperi aproape totale a internetului impusă de autorități din 8 ianuarie, fluxul de informații din Iran este grav perturbat. În acest context tensionat, Donald Trump a declarat că SUA ar putea întâlni oficiali iranieni , dar nu exclude opțiuni militare, printre care lovituri aeriene sau acțiuni cibernetice, în funcție de evoluția situației. „Diplomația este întotdeauna prima opțiune”, a transmis purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, subliniind că mesajele transmise de Iran în privat diferă semnificativ de cele publice. Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi , a confirmat că Teheranul menține comunicarea cu trimisul special american Steve Witkoff , însă a calificat propunerile Washingtonului drept „incompatibile” cu amenințările SUA. Deși statul iranian acuză teroriști sprijiniți de SUA și Israel pentru violențele din timpul protestelor, grupările de opoziție sunt în continuare fragmentate și lipsite de un lider central. Teheranul acuză vandalizarea a peste 50 de moschei și incendierea a 180 de ambulanțe. În același timp, oficialii iranieni au avertizat că, în cazul unei acțiuni militare americane, vor considera „toate bazele și navele SUA, precum și teritoriile ocupate (Israelul)” drept ținte legitime. Cu toate acestea, ministrul Araqchi a afirmat că „situația este sub control total” , iar serviciile de internet vor fi restaurate progresiv. Totodată, Iranul se află încă în convalescență după războiul de 12 zile din iunie 2025, în care au fost bombardate facilități nucleare iraniene de către SUA și Israel, și în care și-au pierdut viața mai mulți comandanți iranieni de rang înalt. În plan diplomatic, ambasadorii Marii Britanii, Franței, Italiei și Germaniei au fost convocați la Ministerul de Externe iranian, unde li s-a cerut să ceară guvernelor lor să nu mai susțină protestele . Însă o sursă diplomatică franceză a precizat că aceștia și-au exprimat ferm îngrijorările față de represiunile violente. Între timp, Trump a confirmat că Iranul „a sunat pentru a negocia” în privința programului nuclear, însă a avertizat că SUA „s-ar putea vedea nevoite să acționeze” înainte de stabilirea unei întâlniri oficiale. O decizie este așteptată după consultările programate cu consilierii săi marți, 13 ianuarie. Situația din Iran se află la un punct critic , iar reacția SUA - fie diplomatică, fie militară - ar putea redefini dinamica geopolitică din Orientul Mijlociu, mai ales în contextul fragilizării influenței regionale a Teheranului și al precedentului creat de războiul din iunie. [...]
Maia Sandu spune clar că ar vota pentru unirea cu România; e prima oară când face această declarație
Maia Sandu afirmă clar că ar vota pentru reunirea cu România dacă ar avea loc un referendum , subliniind pentru prima dată această poziție într-un interviu public. Declarația a fost făcută în cadrul podcastului britanic The Rest is Politics , găzduit de Rory Stewart și Alastair Campbell , un format influent în Marea Britanie. Președinta Republicii Moldova a vorbit deschis despre trecutul sovietic, provocările democratice actuale și presiunea constantă exercitată de Federația Rusă în regiune. Maia Sandu a rememorat mișcările de renaștere națională de la finalul anilor ’80, când sute de mii de moldoveni au ieșit în stradă pentru limba română și pentru apropierea de România. În lipsa unui referendum în acea perioadă, lidera de la Chișinău crede că unirea ar fi fost posibilă, dat fiind sprijinul masiv popular. În prezent, ea afirmă că, personal, ar vota în favoarea unificării , dar ca președinte recunoaște că în societatea moldovenească nu există o majoritate clară care să susțină acest pas . Totodată, Sandu subliniază că există consens larg pentru integrarea europeană, obiectiv pe care îl consideră mai realist și cu șanse concrete de reușită. „Este din ce în ce mai greu pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască singură ca democrație și stat suveran”, a declarat aceasta, menționând riscurile tot mai mari din partea Rusiei. În cadrul aceluiași interviu, președinta a atras atenția asupra ambițiilor expansioniste ale lui Vladimir Putin , despre care susține că nu doar vizează Republica Moldova, ci încearcă să influențeze direct politicile Uniunii Europene . Declarațiile vin într-un moment sensibil, în care Chișinăul își consolidează relațiile cu Bruxellesul, iar războiul din Ucraina menține regiunea într-un climat de incertitudine. Aceasta este prima oară de la preluarea mandatului prezidențial când Maia Sandu se exprimă ferm în favoarea unirii, dacă aceasta ar fi supusă voinței populare printr-un referendum. Deși nu indică o acțiune imediată în această direcție, poziția sa marchează un moment important în discursul politic al Republicii Moldova față de România. Conform Digi24 , interviul integral poate fi urmărit online și include teme legate de identitatea națională, integrarea europeană și pericolele geopolitice din vecinătatea estică. [...]
China răspunde dur după declarațiile lui Trump despre Groenlanda; Beijingul acuză SUA de ambiții geopolitice mascate
China a cerut Statelor Unite să nu invoce alte țări drept pretext pentru a-și urmări propriile interese strategice , după ce președintele american Donald Trump a declarat că SUA vor prelua Groenlanda „într-un fel sau altul”, pentru a nu ajunge „pe mâinile Rusiei sau Chinei” , transmite Digi24 , citând agenția Reuters. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning , a subliniat că Arctica este o regiune de interes internațional și că Beijingul își desfășoară activitățile acolo în spiritul păcii, al stabilității și al dezvoltării durabile. În plus, a insistat asupra dreptului tuturor națiunilor de a desfășura activități legale în zonă. Declarațiile Chinei vin în contextul unei serii de afirmații făcute de Donald Trump, care a reiterat public că dorește ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite. La bordul Air Force One, duminică, Trump a afirmat că nu este vorba despre o „închiriere” pe termen scurt, ci despre obținerea unui „titlu de proprietate” asupra insulei, considerată de el o zonă de interes strategic major. „Dacă nu o luăm noi, o vor face Rusia sau China” , a avertizat liderul american. Această poziție a fost exprimată și vineri, când Trump a susținut că Washingtonul trebuie să acționeze în privința Groenlandei pentru a preveni o extindere a influenței chineze sau ruse în regiune. El a invocat totodată importanța strategică a insulei și prezența tot mai activă a navelor rusești și chineze în apele arctice. Însă Danemarca a respins ferm aceste intenții. Premierul Mette Frederiksen a avertizat că o acțiune unilaterală a SUA asupra Groenlandei ar putea duce la destrămarea NATO. Groenlanda, parte a Regatului Danemarcei de peste 600 de ani, beneficiază în prezent de un statut semiautonom și este dependentă economic de sprijinul financiar oferit de guvernul de la Copenhaga, în valoare de aproximativ un miliard de dolari anual. Totodată, insula deține importante resurse naturale, inclusiv zăcăminte de petrol și gaze. În ciuda tensiunilor, nici SUA, nici China nu au anunțat inițiative concrete în sensul preluării controlului asupra Groenlandei, dar disputa ridică semne de întrebare asupra viitorului echilibrului geopolitic în regiunea Arctică, în contextul schimbărilor climatice și al accesului tot mai facil la rutele maritime și resursele subsolului. [...]
Protestele din Iran escaladează; Trump amenință cu intervenție militară
Protestele din Iran au escaladat, iar Donald Trump a amenințat cu intervenție militară în cazul în care situația devine violentă, informează Digi24 . Protestele au început pe 28 decembrie 2025, inițial ca o reacție la probleme economice, dar s-au transformat rapid în demonstrații antiguvernamentale. Acestea sunt cele mai mari de la mișcarea din 2022-2023, provocată de moartea Mahsei Amini. Sute de persoane au fost ucise în confruntările cu forțele de ordine. Președintele american a declarat că armata SUA ia în considerare „opțiuni puternice” împotriva Teheranului dacă violențele continuă. Trump a menționat că primește informări constante despre situația din Iran și că liderii iranieni au contactat SUA pentru a negocia. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a afirmat că situația este „sub control” și a acuzat SUA de incitarea violențelor. Araghchi a declarat că protestele au fost alimentate de agenți străini și că autoritățile iraniene sunt pregătite atât pentru dialog, cât și pentru război. În același timp, guvernul iranian a organizat marșuri pro-guvernamentale în mai multe orașe, chemând populația să susțină regimul clerical. Participanții au scandat lozinci antiamericane și au fluturat steaguri ale Republicii Islamice. Accesul la internet în Iran este sever restricționat , ceea ce face dificilă estimarea exactă a numărului de victime. Organizația NetBlocks a raportat o „pană națională de internet”, dar unii iranieni au reușit să ocolească restricțiile. HRANA, o organizație pentru drepturile omului, a confirmat moartea a aproape 500 de protestatari și 48 de membri ai forțelor de securitate. Totuși, cifrele exacte sunt greu de verificat din cauza întreruperilor de comunicare. Președintele Trump a sugerat că ar putea discuta cu Elon Musk despre utilizarea sateliților Space-X pentru a restabili accesul la internet în Iran. În plus, el a avertizat că SUA sunt pregătite să intervină dacă Iranul va continua să reprime violent protestele. [...]
Protestele din Iran, descrise de regim ca o „fază nouă” a războiului cu Israelul; represiunea se intensifică
Unele voci din conducerea regimului iranian susțin că protestele actuale fac parte dintr-o „fază nouă” a războiului Israel-Iran, deși confruntările militare directe s-au încheiat în iunie 2025 , informează Institute for the Study of War . Această narațiune pare menită să justifice represiunile dure împotriva protestatarilor și să consolideze sprijinul în interiorul aparatului de securitate, marcând o continuare a unei retorici care urmărește să asocieze mișcările de contestare cu influențe externe, în special Statele Unite și Israel. Într-un discurs rostit pe 11 ianuarie, președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a lansat amenințări directe la adresa SUA, avertizând împotriva „unor calcule greșite” și sugerând că Iranul ar putea lovi bazele americane din regiune sau chiar Israelul, în cazul unui atac american asupra Iranului. Declarația vine în contextul în care, potrivit unor surse media occidentale, președintele SUA, Donald Trump, ia în calcul mai multe opțiuni de intervenție în sprijinul protestatarilor iranieni. Totodată, regimul iranian ar încerca să portretizeze protestatarii drept „teroriști” și să-i asocieze cu inamici externi pentru a motiva forțele de ordine, în special pe cele ezitante, să intensifice represiunea. Această tactică a fost frecvent utilizată în trecut de regim pentru a descuraja simpatiile interne față de mișcările de protest. Un alt aspect alarmant este numărul ridicat de membri ai forțelor de securitate uciși de la începutul protestelor, pe 28 decembrie 2025 . Potrivit presei apropiate Gărzilor Revoluționare (IRGC), cel puțin 114 membri ai structurilor de ordine, inclusiv din cadrul poliției, milițiilor Basij și IRGC, au fost uciși. Cu toate acestea, sursele independente observate de CTP-ISW indică faptul că bilanțul ar putea fi mult mai mare, unele regiuni, precum provincia Teheran, nefiind incluse în statistica oficială. În ciuda severității represiunii, nivelul protestelor a scăzut semnificativ în data de 11 ianuarie , ceea ce ar putea fi consecința întreruperii internetului la nivel național și a acțiunilor regimului împotriva utilizării rețelei de satelit Starlink. Limitarea accesului la informație și comunicare liberă este o strategie cunoscută a regimului în perioade de criză, menită să fragmenteze și să descurajeze mișcările de stradă. Atmosfera din Iran rămâne tensionată, iar eforturile autorităților de a controla narațiunea internă și de a reprima orice formă de contestare devin tot mai agresive, pe fundalul unei crize sociale și politice profunde. [...]
Trump evaluează opțiuni de intervenție în Iran; posibilitatea acțiunilor militare și nemilitare în discuție
Președintele Donald Trump analizează opțiuni de acțiune împotriva Iranului , conform unor rapoarte citate de CNBC . Printre planurile prezentate președintelui se numără atât posibile lovituri militare, cât și acțiuni nemilitare. Consilierii lui Trump urmează să-l informeze marți despre măsurile care ar putea include intervenții militare, cibernetice și economice, ca răspuns la amenințările sale recente. Discuțiile despre posibila intervenție vin pe fondul celor mai mari proteste antiguvernamentale din Iran din 2022 încoace. Peste 500 de persoane au fost ucise în timpul protestelor care durează de trei săptămâni, iar guvernul iranian a intensificat represiunea, inclusiv prin întreruperi ale internetului. Situația economică din Iran este critică, cu o inflație de peste 50%. În ultimele zile, Trump a amenințat cu intervenția militară dacă Iranul va continua să suprime protestele. Teheranul a avertizat că va riposta împotriva bazelor militare americane și israeliene în cazul unor atacuri americane. În acest context, unii politicieni americani și-au exprimat scepticismul față de o intervenție, subliniind riscurile istorice ale implicării SUA în Iran. Cu toate acestea, alți oficiali, precum senatorul Lindsey Graham , au îndemnat la acțiuni mai ferme, sugerând că SUA ar trebui să sprijine protestatarii și să intimideze regimul iranian. Graham a declarat că liderii iranieni ar trebui eliminați pentru a proteja populația. Dezbaterea privind intervenția SUA în Iran continuă, iar evoluțiile sunt atent monitorizate. [...]
Teheranul se pregătește de conflict extern; protestele au lăsat peste 500 de morți, afirmă un ONG
Valul de proteste din Iran a făcut peste 500 de victime, potrivit grupului pentru drepturile omului HRANA, iar regimul de la Teheran avertizează că va riposta militar dacă Statele Unite intervin , informează Reuters . Protestele, declanșate la finalul lunii decembrie 2025 din cauza scumpirilor, s-au transformat rapid într-o revoltă anti-regim, fiind considerate cele mai ample din 2022 încoace. HRANA, un ONG cu sediul în SUA, susține că a confirmat moartea a cel puțin 490 de protestatari și 48 de membri ai forțelor de ordine, iar peste 10.600 de persoane au fost arestate în doar două săptămâni. Autoritățile iraniene nu au prezentat un bilanț oficial, iar cifrele nu au putut fi verificate independent. În paralel, președintele american Donald Trump a lansat amenințări repetate privind o posibilă intervenție în sprijinul manifestanților. În replică, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a transmis că „toate bazele și navele americane, precum și teritoriile ocupate” (referire la Israel) vor deveni „ținte legitime” dacă Iranul va fi atacat. Tensiunile cresc și în regiune. Surse israeliene afirmă că Israelul este în stare de alertă maximă pentru eventualitatea unei intervenții americane. În același timp, premierul Benjamin Netanyahu a declarat că „națiunea persană merită să fie eliberată de sub jugul tiraniei”. Situația este complicată și de poziția internă fragilă a Iranului, aflat încă în refacere după războiul din 2025 cu Israelul, în care SUA au fost implicate punctual. Președintele Masoud Pezeshkian a acuzat SUA și Israel că orchestrează destabilizarea prin „teroriști care incendiază moschei și atacă instituții publice”, însă a spus că guvernul e dispus să asculte nemulțumirile economice ale populației. Internetul a fost blocat parțial din 9 ianuarie, însă pe rețele sociale circulă imagini dramatice cu marșuri de noapte, incendii, explozii și confruntări violente între protestatari și forțele de ordine. În Mashhad și Teheran, s-au raportat mai multe decese, confirmate de imagini cu saci mortuari prezentate de televiziunea de stat, care îi numește pe protestatari „teroriști”. Guvernul a declarat trei zile de doliu național pentru „martirii uciși în lupta împotriva SUA și regimului sionist”, iar 30 de membri ai forțelor de securitate urmează să fie înmormântați în Isfahan. În SUA, opiniile politicienilor sunt împărțite. Dacă unii senatori, ca Lindsey Graham, cer atacuri directe asupra conducerii iraniene, alții, precum Rand Paul sau Mark Warner, avertizează că o intervenție ar putea întări regimul și întoarce populația împotriva Occidentului. Vocea opozanților din exil, inclusiv Reza Pahlavi (fiul ultimului șah) și Maryam Rajavi (lidera Consiliului Național de Rezistență din Iran), încurajează protestele și cer sprijin internațional, afirmând că populația a preluat controlul străzilor și „a schimbat peisajul politic al Iranului”. Pe fondul crizei, Iranul a convocat și ambasadorul britanic, în urma unor declarații critice și a unui incident simbolic la ambasada iraniană din Londra, unde un protestatar a înlocuit steagul oficial cu cel folosit înainte de Revoluția Islamică din 1979. Criza continuă să evolueze rapid, cu posibile implicații regionale și internaționale majore. [...]
Trump solicită un plan militar pentru invadarea Groenlandei - conducerea militară se opune vehement
Donald Trump ar fi cerut armatei americane un plan de invadare a Groenlandei, însă generalii se opun ferm acestei idei, considerând-o ilegală și riscantă pentru relațiile internaționale l . Conform surselor citate de The Mail on Sunday , Trump ar fi fost influențat de consilierul său politic Stephen Miller, care ar vedea în această acțiune o modalitate de a contracara influența Rusiei și Chinei în regiune. Totodată, se speculează că președintele american ar încerca să distragă atenția electoratului de la problemele economice interne înaintea alegerilor parlamentare de la mijloc de mandat. Un astfel de demers ar putea provoca tensiuni majore în relațiile transatlantice, punându-l pe Trump în opoziție cu lideri europeni precum premierul britanic Keir Starmer. De asemenea, ar putea duce la o criză în cadrul NATO, unii oficiali europeni temându-se că acesta ar putea fi un obiectiv al facțiunii radicale MAGA din jurul lui Trump. Generalii americani încearcă să-l orienteze pe Trump către opțiuni mai puțin controversate, cum ar fi acțiuni împotriva navelor rusești care ocolesc sancțiunile sau o eventuală lovitură militară împotriva Iranului. În același timp, se discută posibilitatea unui compromis în care Danemarca ar putea acorda Statelor Unite acces militar deplin la Groenlanda, blocând prezența rusă sau chineză. În concluzie, armata americană consideră planul lui Trump privind Groenlanda ca fiind „nebunesc și ilegal”, încercând să-i distragă atenția cu alte operațiuni. Această situație subliniază tensiunile și provocările din cadrul relațiilor internaționale actuale. [...]
Planul de restricționare a dronelor chineze, anulat de SUA; Trump caută să evite tensiunile înaintea summitului cu Xi Jinping
Departamentul Comerțului din SUA a renunțat la planul de a impune restricții dronelor chinezești , potrivit South China Morning Post . Inițial, măsura fusese propusă din motive de securitate națională, dar a fost abandonată pentru a nu alimenta tensiunile înaintea unui summit planificat între Donald Trump și președintele Xi Jinping. Decizia subliniază dorința președintelui Trump de a menține cadrul comercial aprobat anterior cu Xi și de a asigura o întâlnire cordială între cei doi lideri în timpul vizitei sale din aprilie la Beijing. Ali Wyne, consilier de cercetare la International Crisis Group, a remarcat că această mișcare reflectă afinitatea lui Trump pentru Xi și abordarea sa centrată pe comerț în competiția strategică dintre SUA și China. Liu Pengyu , purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington, a solicitat SUA să îmbunătățească relațiile și să elimine politicile discriminatorii împotriva companiilor chineze. El a subliniat necesitatea creării unui mediu echitabil și nediscriminatoriu pentru cooperarea bilaterală. [...]
Israelul în alertă maximă; Iranul avertizează cu riposte în cazul unei intervenții americane
Iranul amenință cu atacuri asupra Israelului și bazelor militare americane dacă SUA intervin în protestele din țară , potrivit unei declarații făcute de președintele Parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, informează Digi24 . El a subliniat că aceste locații sunt considerate „ținte legitime” în cazul unui atac american. Israelul se află în stare de alertă maximă, în contextul în care SUA ar putea sprijini mișcarea de protest anti-regim din Iran. Surse citate de Times of Israel au menționat că, deși nu au fost furnizate detalii concrete despre măsurile luate de Israel, tensiunile sunt ridicate din cauza preocupărilor legate de programele nuclear și de rachete balistice ale Iranului. În cadrul unei convorbiri telefonice, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și secretarul de stat american Marco Rubio au discutat despre posibilitatea unei intervenții americane în Iran. Deși nu au fost dezvăluite detalii despre discuție, oficialii au confirmat că aceasta a avut loc. Netanyahu a avertizat că un atac asupra Israelului ar avea consecințe grave pentru Iran. Pe fondul acestor tensiuni, protestele din Iran continuă să se extindă, afectând aproximativ 100 de orașe, inclusiv Teheran. Regimul iranian a reacționat dur, cu arestări masive și restricții severe, inclusiv blocarea accesului la internet și întreruperea iluminatului stradal, acuzând SUA de incitare la violență. [...]
Franța pregătește trimiterea a 6.000 de militari în Ucraina; planul depinde de un acord de pace
Franța intenționează să desfășoare 6.000 de militari în Ucraina după încheierea unui acord de pace, informează Digi24 . Președintele Emmanuel Macron a detaliat planul într-o întâlnire cu liderii politici francezi, subliniind că trupele vor avea un rol de suport logistic și securitate, nu de luptă. Reuniunea, desfășurată la Palatul Élysée, a inclus aproximativ treizeci de persoane, printre care prim-ministrul, ministrul Apărării și șeful Statului Major al Armatei. Toate forțele politice au participat, inclusiv cele mai reticente, precum Rassemblement National și La France Insoumise. Planul face parte dintr-o strategie europeană de a oferi garanții de securitate Ucrainei după un eventual armistițiu. În acest context, Marea Britanie și alte țări europene au semnat o declarație comună pentru o forță multinațională sub conducere americană, cu contribuții semnificative din partea Franței și Regatului Unit. Reacțiile internaționale au fost diverse: Kievul a salutat inițiativa ca un semnal de solidaritate europeană, în timp ce Moscova a considerat-o o „provocare directă”. În Franța, opoziția de dreapta și extrema stângă au cerut dezbateri parlamentare suplimentare, dar nu au respins categoric planul. [...]