Știri
Știri din categoria Externe

Japonia și Vietnam își extind cooperarea pe „securitate economică”, inclusiv energie, minerale critice și semiconductori, într-un demers care vizează reducerea dependențelor din lanțurile de aprovizionare și menținerea rutelor maritime deschise, pe fondul tensiunilor regionale cu China, potrivit G4Media. Mesajul a fost transmis de prim-ministra Japoniei, Sanae Takaichi, într-un discurs susținut la Hanoi, în prima sa vizită în Vietnam.
Takaichi a spus că Japonia vrea să joace „un rol și mai activ” pentru a garanta o regiune Asia-Pacific „liberă și deschisă”, invocând o ordine internațională bazată pe „libertate, deschidere, diversitate, incluziune și stat de drept”. În același timp, ea a avertizat asupra „dependenței excesive de o singură țară pentru bunuri esențiale” și a cerut „condiții de concurență echitabile”.
În cadrul vizitei, Japonia și Vietnam au semnat acorduri pentru întărirea cooperării în:
După întâlnirea cu premierul vietnamez Le Minh Hung, Takaichi a precizat că cele două țări au convenit să lucreze mai strâns în domeniul „securității economice”, inclusiv în energie, resurse minerale importante, inteligență artificială, semiconductori și spațiu.
Tot în discurs, șefa guvernului japonez a subliniat importanța căilor maritime deschise, afirmând că lanțurile regionale de aprovizionare depind de „o navigație sigură și liberă pe mare”.
Inițiativa unei regiuni indo-pacifice „libere și deschise” a fost evocată prima dată în urmă cu un deceniu de fostul premier Shinzo Abe, mentorul lui Takaichi, și a fost ulterior adoptată de parteneri și aliați ai SUA, cu obiectivul de a limita influența Chinei în regiune.
Beijingul a criticat inițiativa, iar purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, a acuzat Tokyo că „reaprinde confruntarea între tabere”, conform relatării citate în material.
Vietnamul, deși îngrijorat de revendicările teritoriale ale Chinei, încearcă să mențină relații bune cu marile puteri printr-o abordare descrisă drept „diplomația bambusului”. În paralel, Tokyo a perceput o deteriorare a relațiilor cu Beijingul în ultimele luni.
Japonia este descrisă ca principal furnizor de ajutor public pentru dezvoltare pentru Vietnam, dar și ca investitor și partener comercial important. Potrivit informațiilor din articol, anul trecut schimburile bilaterale au depășit pentru prima dată 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 miliarde lei).
Le Minh Hung a mai declarat că parteneriatul strategic dintre cele două țări va fi dus „într-o nouă fază de dezvoltare” și că au fost semnate șase acorduri care acoperă tehnologia, capacitatea de pregătire pentru schimbare climatică, precum și informarea și comunicarea.
Cei doi lideri au reafirmat și „importanța soluționării diferendurilor din Marea Chinei de Sud prin mijloace pașnice, pe baza dreptului internațional”.
În plus, materialul amintește că, în noiembrie anul trecut, Takaichi a sugerat că Tokyo ar putea interveni militar dacă China atacă Taiwanul, declarație care a provocat o reacție dură din partea Beijingului.
Recomandate

Premierul slovac Robert Fico condiționează orice armistițiu de acordul Ucrainei , poziție care complică ideea unui „armistițiu de 9 mai” vehiculat de Rusia și menține presiunea diplomatică pe canalele de negociere, potrivit G4Media . Fico a spus că a discutat telefonic cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și că „nu este posibil niciun acord de pace” în conflictul cu Federația Rusă fără consimțământul părții ucrainene, într-o postare pe Facebook citată de European Pravda. Context: propunerea de armistițiu legată de 9 mai În convorbirea dintre cei doi lideri au fost abordate atât relațiile de „prietenie” dintre Slovacia și Ucraina, cât și propunerea de armistițiu ridicată recent de Rusia, care ar urma să coincidă cu Ziua Victoriei, marcată în Rusia pe 9 mai. Conform informațiilor prezentate, propunerea de armistițiu temporar a fost ridicată de Kremlin într-o discuție telefonică cu Donald Trump, desfășurată joi. În aceeași zi, Zelenski a declarat că solicită mai multe detalii despre această propunere. Ce urmează: întâlnire la Erevan și reluarea formatelor de cooperare Fico a mai afirmat că, în pofida diferențelor de opinie, Slovacia și Ucraina ar avea un interes comun în relații „bune și prietenoase”. El a confirmat că Slovacia susține aspirațiile Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană, motivând că Bratislava își dorește o Ucraină „stabilă și democratică” ca vecin. Potrivit premierului slovac, cei doi au convenit să se întâlnească „pe scurt” luni, la Erevan, cu ocazia summitului Comunității Politice Europene, și să continue colaborarea prin reuniuni interguvernamentale comune și vizite reciproce în capitalele celor două țări. [...]

Deficitul comercial al UE cu China a urcat în 2025 spre 360 mld. euro, iar presiunea se mută dinspre bunuri ieftine spre industrii strategice , cu efecte directe și pentru economii precum România, potrivit unei analize Economedia , care citează Mediafax. În 2025, Uniunea Europeană a exportat către China bunuri de 199,6 miliarde de euro și a importat de 559,4 miliarde de euro, ceea ce a dus la un deficit de aproape 360 de miliarde de euro. În același timp, exporturile europene au scăzut, iar importurile au continuat să crească, pe fondul unei competiții tot mai dure în sectoare cu valoare adăugată ridicată. „Al doilea șoc chinezesc”: competiție în industrii cu valoare adăugată Analiza descrie ceea ce economiștii numesc „al doilea șoc chinezesc”: dacă în anii 2000 impactul s-a văzut mai ales în bunuri de larg consum, noul val lovește direct zonele pe care Europa își sprijină competitivitatea industrială. Sunt vizate, între altele: automobile și lanțurile aferente de furnizori; baterii și tehnologii pentru vehicule electrice; panouri solare și componente pentru energie eoliană; echipamente electrice și alte tehnologii verzi. În tranziția energetică, China este prezentată nu doar ca furnizor cu prețuri mici, ci ca lider global în capacități de producție pentru tehnologii-cheie, ceea ce ridică un risc dublu pentru UE: dependență mai mare de tehnologiile chineze și pierderea competitivității în domenii strategice. Industria auto, exemplul cel mai vizibil al schimbării Industria auto este indicată ca un caz-școală: producătorii europeni pierd teren în China, în timp ce companii chineze precum BYD, Geely sau SAIC Motor își extind rapid prezența în Europa. Pentru economii mari din UE, presiunea este descrisă ca fiind sistemică, cu efecte în lanț asupra furnizorilor, locurilor de muncă și investițiilor. Răspunsul UE: taxe, reguli și o problemă de coerență Comisia Europeană a introdus taxe compensatorii pentru vehiculele electrice chinezești, invocând subvenții neloiale. Totuși, analiza susține că măsurile sunt limitate: producătorii chinezi pot absorbi costurile, își pot ajusta strategiile comerciale sau pot muta producția în Europa, ceea ce reduce eficiența tarifelor în lipsa unei politici industriale coerente la nivelul UE. În paralel, comerțul online este un „front” separat: platforme precum Temu sau Shein accelerează intrarea produselor ieftine în UE, beneficiind de reguli favorabile pentru colete mici. UE și statele membre au început să introducă taxe și reguli suplimentare, dar acestea au mai degrabă rol de temperare, fără să rezolve problema de fond a competitivității. România: deficit în creștere și importuri pe segmente unde ar putea apărea producție locală Pentru România, efectele sunt vizibile în comerțul exterior: importurile din China au crescut puternic, exporturile rămân reduse, iar deficitul comercial este semnificativ. Dezechilibrul este descris și ca problemă de structură, deoarece importurile sunt dominate de echipamente electrice, electronice și industriale – segmente în care economia românească ar putea, teoretic, să dezvolte capacități locale. Pe partea de retail, platformele chineze de e-commerce pun presiune pe comercianții locali, care operează cu costuri și reguli mai stricte. Semnalul de alarmă din Germania și miza următoarei etape Analiza indică Germania drept „lecție” pentru restul Europei: modelul bazat pe exporturi industriale și acces la piața chineză este sub presiune, inclusiv pe fondul costurilor energetice ridicate și al competiției directe din partea companiilor chineze. Concluzia este că UE își extinde setul de instrumente (controale asupra investițiilor, reguli privind subvențiile străine, inițiative pentru producția locală), dar rămâne vulnerabilă din cauza unei reacții fragmentate între statele membre. [...]

Retragerea a circa 5.000 de militari americani din Germania riscă să adâncească incertitudinea de securitate în Europa , într-un moment în care relația transatlantică este deja tensionată de decizii comerciale ale Washingtonului, potrivit Stirile Pro TV . Premierul Poloniei, Donald Tusk , avertizează că pericolul major nu vine din exterior, ci din „dezintegrarea” alianței. Tusk a reacționat sâmbătă, după anunțul Pentagonului privind retragerea din Germania, spunând că principala amenințare pentru comunitatea transatlantică este erodarea internă a coeziunii. „Cea mai mare ameninţare pentru comunitatea transatlantică nu sunt duşmanii săi externi, ci dezintegrarea în curs a Alianţei noastre. Trebuie să facem cu toţii tot ce este necesar pentru a inversa acest trend dezastruos.” Calendarul retragerii și dimensiunea prezenței SUA în Germania Secretarul apărării din SUA, Pete Hegseth, a ordonat retragerea a aproximativ 5.000 de militari americani din Germania, a relatat sâmbătă dpa. Un purtător de cuvânt al Pentagonului a declarat pentru agenția de presă germană că retragerea ar urma să se încheie în următoarele șase până la 12 luni. Germania găzduiește aproximativ 35.000 de militari americani în serviciu activ, cel mai mare contingent american din Europa, conform informațiilor din articol. Context: tensiuni comerciale și revenirea la nivelurile de dinainte de 2022 Planurile Pentagonului vin după o altă decizie a SUA care a iritat Berlinul în același weekend: Donald Trump a anunțat că va crește taxele vamale pentru importurile auto din Uniunea Europeană cu 25%, acuzând UE că nu respectă acordul comercial, notează Reuters, citată de Știrile Pro TV. Publicația menționează că măsura „amenință să coste economia Germaniei miliarde de euro”, fără a oferi o estimare numerică. În paralel, un oficial citat în articol afirmă că reducerea va readuce numărul militarilor americani din Europa la nivelurile de dinainte de 2022, înainte ca invazia Rusiei în Ucraina să ducă la creșterea efectivelor, decisă de președintele de atunci, Joe Biden. De ce contează Mesajul lui Tusk pune accent pe riscul ca decizii succesive ale Washingtonului — militare și comerciale — să slăbească încrederea și coordonarea în cadrul alianței transatlantice. În lipsa altor detalii în sursă despre redistribuirea trupelor sau despre măsuri compensatorii, rămâne de urmărit cum va fi implementată retragerea în intervalul de șase până la 12 luni indicat de Pentagon. [...]

Deturnarea petrolierului „Eureka” în largul Yemenului reaprinde riscul operațional pe ruta Golful Aden–Somalia , într-un moment în care armatorii sunt deja presați să caute rute alternative din cauza perturbărilor din regiune, potrivit Agerpres . Petrolierul a fost deturnat sâmbătă de oameni înarmați în largul coastelor yemenite și a fost condus spre Somalia, conform Gărzii de Coastă din Yemen. Incidentul ar fi avut loc în apropierea provinciei yemenite Shabwa, iar atacatorii, descriși drept neidentificați, „au urcat la bord, au preluat controlul” și au îndreptat nava spre Golful Aden, în direcția coastelor somaleze. Autoritățile yemenite au transmis că nava a fost localizată și că sunt în desfășurare eforturi pentru urmărirea ei și pentru „a lua măsurile necesare” în vederea recuperării și a securității echipajului. Nu au fost oferite detalii despre numărul persoanelor aflate la bord sau despre naționalitatea acestora. Context: creșterea riscului de securitate în largul Somaliei Nivelul amenințării în largul Somaliei a fost ridicat luni la „important” de centrul de informare pentru securitate maritimă JMIC , după mai multe atacuri atribuite unor presupuși pirați, primele după o pauză de câteva luni. Potrivit site-ului Marinetraffic , „Eureka” este un petrolier care transportă produse rafinate și navighează sub pavilionul Togo. De ce contează pentru transportul maritim Garda de Coastă citată ține de guvernul yemenit recunoscut internațional, care controlează doar o parte din teritoriu, în timp ce zone extinse sunt controlate de rebelii Houthi de circa zece ani. Aceștia au comis numeroase atacuri asupra unor nave despre care au susținut că ar avea legături cu Israel, în largul Yemenului. În paralel, pirateria în largul Somaliei – redusă puternic după vârful din 2011, pe fondul prezenței navelor militare internaționale și al măsurilor luate de armatori – dă semne de revenire: două nave, tancul petrolier „Honour 25” și cargoul „M/V Sward”, au fost deturnate pe 21 și 26 aprilie. Responsabili din domeniul securității din Puntland au declarat pentru AFP, în această săptămână, că deturnarea „Sward” ar fi opera unui nou grup de „infractori oportuniști”. Presiune suplimentară pe rute, pe fondul perturbărilor regionale Deturnarea „Eureka” are loc în contextul în care închiderea strâmtorii Ormuz, pe fondul războiului dintre Iran și SUA, perturbă traficul maritim internațional și îi obligă pe armatori să caute rute alternative, conform informațiilor citate. [...]

Președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel , avertizează că amenințările de agresiune militară ale lui Donald Trump au ajuns la un „nivel periculos și fără precedent” și cere o reacție a comunității internaționale , potrivit Agerpres , care citează AFP. Declarația a fost făcută sâmbătă și plasează din nou relația Washington–Havana într-o zonă de tensiune politică ridicată, cu potențial de a complica dialogul diplomatic și de a alimenta incertitudini în regiune. Ce spune liderul cubanez și ce cere Díaz-Canel susține că mesajele lui Trump privind o posibilă acțiune militară împotriva Cubei depășesc un prag „fără precedent” și face apel la comunitatea internațională să reacționeze, conform informațiilor disponibile în materialul Agerpres. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că detalii suplimentare despre contextul exact al declarațiilor sau despre eventuale reacții oficiale nu pot fi verificate din textul accesibil public. [...]

Comisia Europeană își păstrează opțiunile deschise după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat tarife vamale de 25% pentru automobilele și camioanele importate din Uniunea Europeană, potrivit Mediafax . Mesajul Bruxelles-ului indică riscul unei escaladări comerciale cu impact direct asupra industriei auto europene și a lanțurilor de aprovizionare. Comisia a transmis că UE analizează amenințarea lui Trump de a impune tariful de 25% asupra autovehiculelor și pieselor auto provenite din blocul comunitar și că „își va păstra opțiunile deschise”. Ce invocă Bruxelles-ul: acordul de la Turnberry Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, citat de POLITICO, a declarat că UE pune în aplicare acordul de la Turnberry „în conformitate cu practica legislativă standard”, menționând că administrația SUA este ținută „pe deplin informată” pe parcursul procesului. Reacție politică: „inacceptabil” și „atacuri arbitrare” Bernd Lange , președintele Comisiei pentru comerț internațional a Parlamentului European, a criticat anunțul lui Trump, într-o declarație pentru Reuters. „Comportamentul președintelui Trump este inacceptabil. Această ultimă măsură demonstrează cât de neserioasă este partea americană. Am asistat deja la astfel de atacuri arbitrare din partea SUA în cazul Groenlandei; acesta nu este modul în care trebuie tratați partenerii apropiați. Acum nu putem decât să răspundem cu maximă claritate și fermitate, bazându-ne pe puterea poziției noastre.” Ce a anunțat Trump și cine ar fi exceptat Donald Trump a scris pe rețeaua Truth Social că va majora tariful pentru autoturisme și camioane la 25%, motivând că UE „nu respectă” acordul comercial încheiat între cele două părți vara trecută. Potrivit anunțului, măsura nu s-ar aplica producătorilor care își fabrică vehiculele pe teritoriul american. „Este pe deplin înțeles și agreat că, dacă produc mașini și camioane în fabrici din SUA, nu va exista niciun tarif”, a transmis președintele american. [...]