Știri
Știri din categoria Externe

Marea Britanie își extinde capacitatea de supraveghere a deșeurilor spațiale prin Proiectul Nova al Agenției Spațiale Britanice (UKSA), lansat oficial în Bermuda, potrivit Agerpres. Inițiativa vizează monitorizarea obiectelor aflate pe orbita terestră, într-un context în care aglomerarea spațiului apropiat Pământului crește riscurile pentru sateliți și infrastructura asociată.
Proiectul include un nou observator UKSA pe insulă și o rețea globală de telescoape, amplasată în cinci locații, care ar urma să urmărească sateliți vechi și nefuncționali, trepte de rachetă și alte obiecte aflate pe orbită. Informația este atribuită agenției DPA, citată de Agerpres.
Rețeaua de telescoape are ca obiectiv operațional urmărirea mai eficientă a „deșeurilor spațiale” – resturi și echipamente scoase din uz care pot deveni periculoase pentru sateliții activi. Materialul nu oferă detalii despre calendar, buget sau parteneri, dincolo de mențiunea celor cinci locații.
În ultima zi a vizitei de trei zile, regele Charles al III-lea a inaugurat și stația Great Bay Coast Guard Station, unde a fost informat despre activitatea Gărzii de Coastă a Regimentului Regal Bermuda în apărarea apelor teritoriale și protejarea habitatului marin.
Tot acolo, suveranul a asistat la demonstrații cu tehnologii utilizate de regiment, inclusiv:
Regele a acordat, de asemenea, medalii unui număr de cinci membri ai Regimentului Regal pentru angajamentul lor față de protejarea insulei.
Vineri seara, la o petrecere în grădină organizată la Casa Guvernamentală (unde regele a fost găzduit pe durata vizitei), Charles al III-lea a spus că este prima dată în istoria de 400 de ani a Bermudelor când insulele primesc un rege domnitor și a reiterat importanța teritoriilor de peste mări pentru „familia britanică”.
Recomandate

Iran a propus redeschiderea Strâmtorii Hormuz înaintea negocierilor nucleare, dar planul a fost respins de Donald Trump , potrivit Reuters . Miza imediată este fluxul de energie: războiul a provocat, conform sursei, „cea mai mare perturbare de până acum” a aprovizionării globale cu energie. La patru săptămâni după ce SUA și Israel au suspendat campania de bombardamente împotriva Iranului, nu există încă un acord care să încheie conflictul. Între timp, Iran blochează de peste două luni aproape toate transporturile maritime din Golf, cu excepția celor proprii, iar luna trecută SUA au impus la rândul lor o blocadă asupra navelor care pleacă din porturi iraniene. Ce conținea propunerea Teheranului Un oficial iranian de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului din cauza caracterului confidențial al discuțiilor, a descris un cadru în care elementele cu impact imediat asupra transportului maritim ar fi fost rezolvate înaintea dosarului nuclear: încetarea războiului, cu o garanție că Israelul și SUA nu vor ataca din nou; redeschiderea Strâmtorii Hormuz pentru navigație; ridicarea blocadei americane asupra Iranului; abia ulterior, negocieri privind limitarea programului nuclear iranian, în schimbul ridicării sancțiunilor. Iranul ar fi cerut ca Washingtonul să îi recunoască dreptul de a îmbogăți uraniu în scopuri pașnice, chiar dacă ar accepta suspendarea îmbogățirii, potrivit aceleiași surse. De ce a respins Trump și ce condiții pune Washingtonul Donald Trump a declarat vineri că nu este „mulțumit” de cea mai recentă propunere a Iranului, fără să detalieze ce elemente respinge. Președintele american a spus reporterilor la Casa Albă: „Cer lucruri cu care nu pot fi de acord.” Washingtonul a reiterat, potrivit Reuters, că nu va încheia războiul fără un acord care să împiedice Iranul să obțină vreodată o armă nucleară — obiectivul principal invocat de Trump când a lansat loviturile în februarie, în timpul unor discuții pe tema nucleară. Iranul susține că programul său nuclear este pașnic. Ce urmează: presiune pe rutele energetice, negocieri împinse în plan secund Oficialul iranian a susținut că Teheranul vede amânarea discuțiilor nucleare pentru o etapă ulterioară drept o „schimbare semnificativă” menită să faciliteze un acord. Reuters notează că presa relatase deja în ultima săptămână că Iranul propunea redeschiderea strâmtorii înainte de rezolvarea chestiunilor nucleare, iar oficialul a confirmat că acest calendar a fost inclus într-o propunere formală transmisă SUA prin mediatori. În lipsa unui acord, blocajele reciproce — ale Iranului asupra transporturilor din Golf și ale SUA asupra navelor din porturile iraniene — rămân principalul factor de risc pentru fluxurile energetice și pentru stabilitatea rutelor maritime din regiune. [...]

Refuzul lui Viktor Orbán de a aplica hotărârea CJUE deschide calea unor noi sancțiuni și blocaje în relația Ungariei cu UE , într-un moment de tranziție politică la Budapesta, potrivit Mediafax . Premierul ungar, aflat la final de mandat după pierderea alegerilor parlamentare, a transmis într-o scrisoare oficială către președintele Ungariei, Tamás Sulyok, că guvernul său nu va pune în aplicare decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind legea controversată referitoare la comunitatea LGBTQ. Documentul, făcut public sâmbătă și semnat joi, invocă motive politice, juridice și constituționale, iar Orbán susține că hotărârea instanței europene ar încălca „grav” suveranitatea statelor membre și identitatea constituțională a Ungariei, transmite EFE. Ce a decis CJUE și ce prevede legea contestată CJUE a publicat pe 21 aprilie hotărârea prin care a stabilit că legislația adoptată de guvernul Orbán încalcă valorile fundamentale ale Uniunii Europene. Potrivit deciziei, Ungaria nu poate invoca identitatea națională pentru a justifica o legislație care contravine normelor comune ale UE. Legea criticată interzice promovarea sau prezentarea conținutului legat de minoritățile sexuale și de gen în școli și în mass-media, fiind justificată de autoritățile de la Budapesta prin necesitatea „protejării copiilor”. În motivare, judecătorii europeni au arătat că actul normativ afectează libertatea de exprimare, accesul la informație și drepturile persoanelor LGBTQ. Miza de reglementare: escaladarea conflictului cu Bruxelles-ul Refuzul explicit de implementare a unei hotărâri CJUE riscă să amplifice conflictul dintre Budapesta și instituțiile europene. În analiza citată de Mediafax, experți europeni avertizează că poziția guvernului Orbán poate duce la consecințe juridice și politice, inclusiv la eventuale sancțiuni financiare sau proceduri suplimentare. Comisia Europeană a sesizat CJUE în 2021, considerând că măsurile adoptate de Ungaria încalcă tratatele europene și principiile privind egalitatea și nediscriminarea. Context politic: schimbare de putere, dar direcția rămâne incertă Anunțul vine pe fondul tranziției politice de la Budapesta. Fidesz, partidul aflat la putere din 2010, a pierdut alegerile parlamentare din 12 aprilie. Opoziția Tisza, condusă de conservatorul Péter Magyar , a obținut o victorie categorică și ar urma să formeze noul guvern în a doua jumătate a lunii mai, cu o supermajoritate de două treimi în Parlament. Rămâne neclar dacă viitorul executiv va menține linia actuală sau va încerca să reducă tensiunile cu Bruxelles-ul prin implementarea deciziei CJUE, în condițiile în care relația Ungariei cu instituțiile europene a fost marcată de dispute repetate în ultimul deceniu. [...]

AIEA ia în calcul mutarea uraniului îmbogățit al Iranului, pe fondul lipsei de acces la inspecții și al discuțiilor cu Rusia și SUA , potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații ale directorului general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) , Rafael Grossi , într-un interviu pentru Associated Press. Grossi a spus că „majoritatea” uraniului îmbogățit al Iranului este probabil la complexul nuclear de la Isfahan, lovit în timpul unui război de 12 zile în iunie și în cadrul operațiunilor „Roaring Lion” și „Epic Fury”. AIEA își bazează evaluările pe informații din imagini satelitare privind efectele loviturilor americane și israeliene asupra siturilor nucleare iraniene. Un element-cheie invocat de Associated Press este o imagine satelitară din 9 iunie 2025, realizată de un satelit Airbus, care arată un camion cu 18 containere albastre intrând în Centrul de Tehnologie Nucleară Isfahan. Containerele ar fi, potrivit AP, suspectate că ar conține uraniu puternic îmbogățit și „probabil” nu au fost mutate. Estimări, nu verificări: AIEA nu a putut inspecta situl Grossi a subliniat că evaluările AIEA rămân estimări, deoarece agenția nu a putut vizita locația. Deși Iranul are obligația, în cadrul Tratatului de Neproliferare Nucleară, să permită accesul inspectorilor, AIEA nu a reușit să verifice la fața locului dacă materialul se află acolo și dacă sigiliile agenției sunt intacte. „Nu am putut inspecta sau să infirmăm că materialul este acolo și că sigiliile, sigiliile AIEA, rămân acolo. Sper că vom putea face asta, așa că ceea ce vă spun este cea mai bună estimare a noastră.” Separat, Grossi a declarat la o conferință de presă la ONU că o inspecție AIEA era programată pentru o nouă instalație de îmbogățire a uraniului la Isfahan, pe care Iranul a declarat-o în iunie anul trecut, însă loviturile au început chiar în ziua stabilită pentru inspecție. Discuții despre „extracție” și rolul Rusiei În același interviu, Grossi a spus că AIEA a discutat cu mai multe părți posibilitatea de a muta uraniul îmbogățit al Iranului în afara țării, inclusiv cu Rusia. Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că președintele rus Vladimir Putin s-a oferit să ajute SUA să gestioneze uraniul îmbogățit, dar că Trump i-ar fi răspuns că ar trebui să fie mai „implicat în încheierea războiului cu Ucraina”. AIEA a mai discutat subiectul cu SUA și „informal” cu Iranul, potrivit AP, însă agenția nu a fost parte a negocierilor de încetare a focului din Pakistan, deși a participat la discuțiile nucleare din februarie. [...]

Israelul relaxează parțial restricțiile în unele comunități de la granița de nord, în timp ce armata își intensifică loviturile în sudul Libanului , inclusiv asupra a „peste 50” de obiective de infrastructură Hezbollah, potrivit The Jerusalem Post . Armata israeliană (IDF) a anunțat sâmbătă că, vineri, a ucis „mai mulți” militanți Hezbollah și a distrus ținte considerate teroriste în sudul Libanului. Conform comunicatului citat, persoanele vizate ar fi operat în apropierea soldaților IDF. Lovituri asupra infrastructurii Hezbollah și tiruri de rachete În aceeași zi, IDF a lovit „peste 50” de situri de infrastructură Hezbollah în mai multe zone, inclusiv centre de comandă și alte structuri militare despre care susține că au fost folosite „în scopuri teroriste”. Tot vineri, Hezbollah ar fi lansat mai multe rachete spre soldați israelieni care operau în sudul Libanului; proiectilele au căzut în zone deschise, potrivit relatării. Incident cu dronă și efecte în nordul Israelului Separat, două persoane au fost rănite ușor, iar un vehicul a fost distrus într-un atac cu dronă atribuit Hezbollah în Misgav Am , în nordul Israelului, potrivit unui comunicat al Serviciului de Pompieri și Salvare. IDF a confirmat că a fost vorba despre o dronă care a trecut în nordul Israelului și a numit incidentul „o încălcare a înțelegerilor de încetare a focului de către organizația teroristă Hezbollah”. Pe acest fundal, IDF a decis să ridice unele restricții în comunități de la granița de nord, iar Meron, Bar Yohai, Or HaGanuz și Safsufa au trecut la „activitate parțială”, notează publicația. Avertismente de evacuare în sudul Libanului Sâmbătă, purtătorul de cuvânt în limba arabă al IDF, colonel (rez.) Avichay Adraee, a transmis pe X avertismente de evacuare pentru mai multe orașe și sate din sudul Libanului. Mesajul susține că armata va acționa împotriva Hezbollah din cauza încălcărilor armistițiului și afirmă că IDF „nu intenționează să facă rău populației civile”, cerând evacuarea „pentru siguranță”. Publicația israeliană menționează că Maariv a citat ulterior presa libaneză, care ar fi raportat șapte morți în sudul Libanului, în urma unor lovituri atribuite IDF; informația este prezentată ca relatare a presei libaneze, nu ca bilanț confirmat independent în material. [...]

CIA a readus în prim-plan, la 15 ani distanță, o operațiune care a consumat resurse și coordonare interinstituțională pe termen lung , într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, potrivit Digi24 . Agenția americană a marcat aniversarea raidului din 1 mai 2011, în urma căruia Osama bin Laden , liderul Al-Qaida, a fost ucis în Abbottabad, Pakistan. În mesajul postat pe platforma X, CIA a descris raidul drept finalul „unui efort de peste 15 ani”, derulat de parteneri din întreaga comunitate de informații, pentru localizarea lui bin Laden. „Astăzi (vineri - n.r.), acum 15 ani (1 mai 2011), forţele SEAL ale Marinei SUA au atacat un complex din Abbottabad, în Pakistan, şi l-au ucis pe Osama bin Laden. Raidul a marcat sfârşitul unui efort de peste 15 ani, desfăşurat de parteneri din întreaga comunitate de informaţii, pentru a-l localiza.” Ce spune trecerea în revistă a CIA despre componenta operațională Potrivit unei recapitulări a evenimentelor, agenția a urmărit pista unui curier-cheie până la un complex din Abbottabad, la nord de Islamabad. După luni de supraveghere, SUA au pregătit asaltul folosind replici ale complexului, unde s-au antrenat forțele speciale. Operațiunea a fost autorizată la 29 aprilie 2011 și s-a încheiat în câteva minute, deși unul dintre elicopterele folosite s-a prăbușit în timpul raidului. La asalt au participat 23 de membri ai unității Navy SEAL și un interpret. În timpul operațiunii, au fost uciși și două gărzi de corp ale lui bin Laden, soția unuia dintre ei și unul dintre fiii liderului Al-Qaida. Context: anunțul lui Obama și ce a urmat În primele ore ale zilei de 2 mai în Pakistan (încă 1 mai la Washington), bin Laden a fost ucis după ce fusese căutat mai bine de un deceniu de la atacurile din 11 septembrie 2001, în urma cărora peste 3.000 de oameni au murit, potrivit EFE, preluată de Agerpres. Ulterior, președintele american de atunci, Barack Obama, a anunțat într-un discurs televizat moartea liderului Al-Qaida. Conform informațiilor prezentate, cadavrul lui bin Laden a fost aruncat în Marea Arabiei în mai 2011. La 15 ani de la eveniment, CIA a redistribuit o serie de imagini publicate inițial în 2016, menționând că, în legătură cu operațiunea, „mai multe întrebări au rămas fără răspuns ani de zile”. [...]

Statele Unite au aprobat vânzări de echipament militar de peste 8,6 miliarde de dolari (aprox. 39,5 miliarde lei) către patru aliați din Orientul Mijlociu , într-un pachet care direcționează comenzi către mari contractori americani și consolidează capacități de apărare aeriană și armament de precizie în regiune, potrivit Mediafax . Departamentul de Stat al SUA a anunțat vineri aprobările, în contextul în care, potrivit AlarabiyaEnglish, războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului a ajuns la nouă săptămâni de la început și au trecut peste trei săptămâni de la intrarea în vigoare a unui armistițiu descris drept fragil. Cum se împart aprobările pe țări și sisteme Aprobările includ mai multe componente, cu valori distincte: Qatar : servicii de reaprovizionare pentru sistemul de apărare aeriană și antirachetă Patriot – 4,01 miliarde dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) și sisteme avansate de arme de precizie APKWS – 992,4 milioane dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). Kuweit : un sistem integrat de comandă de luptă – 2,5 miliarde dolari (aprox. 11,5 miliarde lei). Israel : sisteme avansate de arme de precizie APKWS – 992,4 milioane dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). Emiratele Arabe Unite : sisteme APKWS – 147,6 milioane dolari (aprox. 679 milioane lei). Cine sunt contractorii principali Departamentul de Stat a indicat și companiile care ar urma să fie principalii contractori ai acestor vânzări: BAE Systems : contractor principal pentru vânzările de sisteme APKWS către Qatar, Israel și Emiratele Arabe Unite. RTX și Lockheed Martin : principalii contractori pentru sistemul integrat de comandă de luptă către Kuweit și pentru vânzarea de rezerve/servicii pentru sistemul Patriot către Qatar. Northrop Grumman : menționată, de asemenea, între principalii contractori pentru vânzarea către Kuweit. În material nu sunt oferite detalii despre calendarul livrărilor sau despre etapele contractuale ulterioare aprobărilor. [...]