Știri
Știri din categoria Externe
Israelul relaxează parțial restricțiile în unele comunități de la granița de nord, în timp ce armata își intensifică loviturile în sudul Libanului, inclusiv asupra a „peste 50” de obiective de infrastructură Hezbollah, potrivit The Jerusalem Post.
Armata israeliană (IDF) a anunțat sâmbătă că, vineri, a ucis „mai mulți” militanți Hezbollah și a distrus ținte considerate teroriste în sudul Libanului. Conform comunicatului citat, persoanele vizate ar fi operat în apropierea soldaților IDF.
În aceeași zi, IDF a lovit „peste 50” de situri de infrastructură Hezbollah în mai multe zone, inclusiv centre de comandă și alte structuri militare despre care susține că au fost folosite „în scopuri teroriste”.
Tot vineri, Hezbollah ar fi lansat mai multe rachete spre soldați israelieni care operau în sudul Libanului; proiectilele au căzut în zone deschise, potrivit relatării.
Separat, două persoane au fost rănite ușor, iar un vehicul a fost distrus într-un atac cu dronă atribuit Hezbollah în Misgav Am, în nordul Israelului, potrivit unui comunicat al Serviciului de Pompieri și Salvare. IDF a confirmat că a fost vorba despre o dronă care a trecut în nordul Israelului și a numit incidentul „o încălcare a înțelegerilor de încetare a focului de către organizația teroristă Hezbollah”.
Pe acest fundal, IDF a decis să ridice unele restricții în comunități de la granița de nord, iar Meron, Bar Yohai, Or HaGanuz și Safsufa au trecut la „activitate parțială”, notează publicația.
Sâmbătă, purtătorul de cuvânt în limba arabă al IDF, colonel (rez.) Avichay Adraee, a transmis pe X avertismente de evacuare pentru mai multe orașe și sate din sudul Libanului. Mesajul susține că armata va acționa împotriva Hezbollah din cauza încălcărilor armistițiului și afirmă că IDF „nu intenționează să facă rău populației civile”, cerând evacuarea „pentru siguranță”.
Publicația israeliană menționează că Maariv a citat ulterior presa libaneză, care ar fi raportat șapte morți în sudul Libanului, în urma unor lovituri atribuite IDF; informația este prezentată ca relatare a presei libaneze, nu ca bilanț confirmat independent în material.
Recomandate
Statele Unite au aprobat vânzări de echipament militar de peste 8,6 miliarde de dolari (aprox. 39,5 miliarde lei) către patru aliați din Orientul Mijlociu , într-un pachet care direcționează comenzi către mari contractori americani și consolidează capacități de apărare aeriană și armament de precizie în regiune, potrivit Mediafax . Departamentul de Stat al SUA a anunțat vineri aprobările, în contextul în care, potrivit AlarabiyaEnglish, războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului a ajuns la nouă săptămâni de la început și au trecut peste trei săptămâni de la intrarea în vigoare a unui armistițiu descris drept fragil. Cum se împart aprobările pe țări și sisteme Aprobările includ mai multe componente, cu valori distincte: Qatar : servicii de reaprovizionare pentru sistemul de apărare aeriană și antirachetă Patriot – 4,01 miliarde dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) și sisteme avansate de arme de precizie APKWS – 992,4 milioane dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). Kuweit : un sistem integrat de comandă de luptă – 2,5 miliarde dolari (aprox. 11,5 miliarde lei). Israel : sisteme avansate de arme de precizie APKWS – 992,4 milioane dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). Emiratele Arabe Unite : sisteme APKWS – 147,6 milioane dolari (aprox. 679 milioane lei). Cine sunt contractorii principali Departamentul de Stat a indicat și companiile care ar urma să fie principalii contractori ai acestor vânzări: BAE Systems : contractor principal pentru vânzările de sisteme APKWS către Qatar, Israel și Emiratele Arabe Unite. RTX și Lockheed Martin : principalii contractori pentru sistemul integrat de comandă de luptă către Kuweit și pentru vânzarea de rezerve/servicii pentru sistemul Patriot către Qatar. Northrop Grumman : menționată, de asemenea, între principalii contractori pentru vânzarea către Kuweit. În material nu sunt oferite detalii despre calendarul livrărilor sau despre etapele contractuale ulterioare aprobărilor. [...]
Marea Britanie își extinde capacitatea de supraveghere a deșeurilor spațiale prin Proiectul Nova al Agenției Spațiale Britanice (UKSA), lansat oficial în Bermuda , potrivit Agerpres . Inițiativa vizează monitorizarea obiectelor aflate pe orbita terestră, într-un context în care aglomerarea spațiului apropiat Pământului crește riscurile pentru sateliți și infrastructura asociată. Proiectul include un nou observator UKSA pe insulă și o rețea globală de telescoape, amplasată în cinci locații, care ar urma să urmărească sateliți vechi și nefuncționali, trepte de rachetă și alte obiecte aflate pe orbită. Informația este atribuită agenției DPA, citată de Agerpres. Ce presupune Proiectul Nova, pe scurt Rețeaua de telescoape are ca obiectiv operațional urmărirea mai eficientă a „deșeurilor spațiale” – resturi și echipamente scoase din uz care pot deveni periculoase pentru sateliții activi. Materialul nu oferă detalii despre calendar, buget sau parteneri, dincolo de mențiunea celor cinci locații. Vizita în Bermuda: componentă de securitate și tehnologie În ultima zi a vizitei de trei zile, regele Charles al III-lea a inaugurat și stația Great Bay Coast Guard Station, unde a fost informat despre activitatea Gărzii de Coastă a Regimentului Regal Bermuda în apărarea apelor teritoriale și protejarea habitatului marin. Tot acolo, suveranul a asistat la demonstrații cu tehnologii utilizate de regiment, inclusiv: vehicule subacvatice fără pilot; vehicule aeriene fără pilot. Regele a acordat, de asemenea, medalii unui număr de cinci membri ai Regimentului Regal pentru angajamentul lor față de protejarea insulei. Context: mesajul politic către teritoriile de peste mări Vineri seara, la o petrecere în grădină organizată la Casa Guvernamentală (unde regele a fost găzduit pe durata vizitei), Charles al III-lea a spus că este prima dată în istoria de 400 de ani a Bermudelor când insulele primesc un rege domnitor și a reiterat importanța teritoriilor de peste mări pentru „familia britanică”. [...]
AIEA ia în calcul mutarea uraniului îmbogățit al Iranului, pe fondul lipsei de acces la inspecții și al discuțiilor cu Rusia și SUA , potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații ale directorului general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) , Rafael Grossi , într-un interviu pentru Associated Press. Grossi a spus că „majoritatea” uraniului îmbogățit al Iranului este probabil la complexul nuclear de la Isfahan, lovit în timpul unui război de 12 zile în iunie și în cadrul operațiunilor „Roaring Lion” și „Epic Fury”. AIEA își bazează evaluările pe informații din imagini satelitare privind efectele loviturilor americane și israeliene asupra siturilor nucleare iraniene. Un element-cheie invocat de Associated Press este o imagine satelitară din 9 iunie 2025, realizată de un satelit Airbus, care arată un camion cu 18 containere albastre intrând în Centrul de Tehnologie Nucleară Isfahan. Containerele ar fi, potrivit AP, suspectate că ar conține uraniu puternic îmbogățit și „probabil” nu au fost mutate. Estimări, nu verificări: AIEA nu a putut inspecta situl Grossi a subliniat că evaluările AIEA rămân estimări, deoarece agenția nu a putut vizita locația. Deși Iranul are obligația, în cadrul Tratatului de Neproliferare Nucleară, să permită accesul inspectorilor, AIEA nu a reușit să verifice la fața locului dacă materialul se află acolo și dacă sigiliile agenției sunt intacte. „Nu am putut inspecta sau să infirmăm că materialul este acolo și că sigiliile, sigiliile AIEA, rămân acolo. Sper că vom putea face asta, așa că ceea ce vă spun este cea mai bună estimare a noastră.” Separat, Grossi a declarat la o conferință de presă la ONU că o inspecție AIEA era programată pentru o nouă instalație de îmbogățire a uraniului la Isfahan, pe care Iranul a declarat-o în iunie anul trecut, însă loviturile au început chiar în ziua stabilită pentru inspecție. Discuții despre „extracție” și rolul Rusiei În același interviu, Grossi a spus că AIEA a discutat cu mai multe părți posibilitatea de a muta uraniul îmbogățit al Iranului în afara țării, inclusiv cu Rusia. Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că președintele rus Vladimir Putin s-a oferit să ajute SUA să gestioneze uraniul îmbogățit, dar că Trump i-ar fi răspuns că ar trebui să fie mai „implicat în încheierea războiului cu Ucraina”. AIEA a mai discutat subiectul cu SUA și „informal” cu Iranul, potrivit AP, însă agenția nu a fost parte a negocierilor de încetare a focului din Pakistan, deși a participat la discuțiile nucleare din februarie. [...]
CIA a readus în prim-plan, la 15 ani distanță, o operațiune care a consumat resurse și coordonare interinstituțională pe termen lung , într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, potrivit Digi24 . Agenția americană a marcat aniversarea raidului din 1 mai 2011, în urma căruia Osama bin Laden , liderul Al-Qaida, a fost ucis în Abbottabad, Pakistan. În mesajul postat pe platforma X, CIA a descris raidul drept finalul „unui efort de peste 15 ani”, derulat de parteneri din întreaga comunitate de informații, pentru localizarea lui bin Laden. „Astăzi (vineri - n.r.), acum 15 ani (1 mai 2011), forţele SEAL ale Marinei SUA au atacat un complex din Abbottabad, în Pakistan, şi l-au ucis pe Osama bin Laden. Raidul a marcat sfârşitul unui efort de peste 15 ani, desfăşurat de parteneri din întreaga comunitate de informaţii, pentru a-l localiza.” Ce spune trecerea în revistă a CIA despre componenta operațională Potrivit unei recapitulări a evenimentelor, agenția a urmărit pista unui curier-cheie până la un complex din Abbottabad, la nord de Islamabad. După luni de supraveghere, SUA au pregătit asaltul folosind replici ale complexului, unde s-au antrenat forțele speciale. Operațiunea a fost autorizată la 29 aprilie 2011 și s-a încheiat în câteva minute, deși unul dintre elicopterele folosite s-a prăbușit în timpul raidului. La asalt au participat 23 de membri ai unității Navy SEAL și un interpret. În timpul operațiunii, au fost uciși și două gărzi de corp ale lui bin Laden, soția unuia dintre ei și unul dintre fiii liderului Al-Qaida. Context: anunțul lui Obama și ce a urmat În primele ore ale zilei de 2 mai în Pakistan (încă 1 mai la Washington), bin Laden a fost ucis după ce fusese căutat mai bine de un deceniu de la atacurile din 11 septembrie 2001, în urma cărora peste 3.000 de oameni au murit, potrivit EFE, preluată de Agerpres. Ulterior, președintele american de atunci, Barack Obama, a anunțat într-un discurs televizat moartea liderului Al-Qaida. Conform informațiilor prezentate, cadavrul lui bin Laden a fost aruncat în Marea Arabiei în mai 2011. La 15 ani de la eveniment, CIA a redistribuit o serie de imagini publicate inițial în 2016, menționând că, în legătură cu operațiunea, „mai multe întrebări au rămas fără răspuns ani de zile”. [...]
Washingtonul amână relansarea negocierilor de pace pentru Ucraina , pe fondul temerilor că o nouă rundă de diplomație nu ar aduce rezultate și al mutării atenției SUA către războiul cu Iranul, în condițiile în care emisarii lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner , nu se grăbesc să ajungă la Kiev, potrivit Digi24 , care citează Kyiv Independent. Ezitarea vine după luni de discuții interne despre o posibilă vizită care ar fi fost prima deplasare a celor doi emisari în Ucraina, deși ambii au mers în repetate rânduri la Moscova pentru întâlniri cu Vladimir Putin. Un înalt oficial ucrainean citat de publicația ucraineană spune că au existat promisiuni repetate privind o vizită la Kiev, fără ca acestea să fie respectate. Președintele Volodimir Zelenski a criticat public această abordare, considerând că vizitele repetate în Rusia, fără o deplasare similară în Ucraina, transmit un semnal politic negativ. „Este lipsit de respect să vii la Moscova și nu și la Kiev, este pur și simplu lipsit de respect.” De ce contează: fără vizită la Kiev, formatul trilateral rămâne blocat Potrivit unei persoane familiarizate cu discuțiile, vizita ar fi trebuit să funcționeze ca un „declanșator” pentru reluarea diplomației trilaterale Ucraina–Rusia–SUA, într-un moment în care discuțiile sunt practic stagnante. Negocierile ar fi fost înghețate de peste două luni, iar atenția Washingtonului s-a mutat către conflictul cu Iranul și eforturile diplomatice asociate. Ultima rundă de discuții trilaterale a avut loc pe 16 februarie, iar o întâlnire planificată pentru finalul aceleiași luni a fost amânată cu puțin timp înainte de atacurile americano-israeliene asupra Iranului, mai notează materialul citat. Obstacolele invocate: agenda SUA, logistica și lipsa „substanței” în negocieri Două surse citate spun că planul inițial era ca Witkoff și Kushner să meargă mai întâi la Kiev, să se întâlnească cu Zelenski și abia apoi să se deplaseze la Moscova pentru discuții cu Putin. Între timp, mai mulți factori complică o astfel de vizită: prioritizarea negocierilor SUA–Iran , care domină agenda de politică externă a Washingtonului; logistica deplasărilor în Ucraina , în condițiile în care spațiul aerian este închis, iar trenul rămâne ruta viabilă către Kiev; o sursă citată afirmă că „este dificil pentru Witkoff”; impasul de fond privind teritoriul , care face ca o vizită să riște să fie mai degrabă simbolică decât utilă. În centrul blocajului rămâne disputa asupra Donbasului: Rusia ar cere retragerea forțelor ucrainene din părțile controlate de Ucraina din regiune ca precondiție pentru un acord, cerere respinsă de Kiev, care susține că înghețarea actualei linii a frontului este singura bază realistă pentru un armistițiu. Un oficial ucrainean citat afirmă că „nu există încă substanță”, iar un oficial american a declarat pentru Kyiv Independent că vizita rămâne în discuție, dar „nu a fost încă confirmată”. Ce urmează Deși dialogul Kiev–Washington continuă „prin mai multe canale”, Ucraina caută „noi formate” pentru a revitaliza relația cu SUA, în contextul în care, potrivit unui oficial ucrainean citat, situația din SUA „nu este potrivită” pentru o astfel de vizită, tocmai din cauza războiului din Iran. Vizita emisarilor rămâne, așadar, incertă. [...]
Retragerea a 5.000 de militari americani din Germania pune presiune pe bugetele europene de apărare , iar NATO spune că încearcă să înțeleagă „detaliile” deciziei luate la Washington, potrivit Antena 3 . Mesajul Alianței leagă direct mișcarea de nevoia ca Europa să investească mai mult în apărare și să preia o parte mai mare din responsabilitățile de securitate. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a transmis pe platforma X că Alianța „lucrează” cu SUA pentru a înțelege decizia privind postura forțelor în Germania, după ce secretarul apărării american, Pete Hegseth , a ordonat retragerea a circa 5.000 de militari americani din această țară, notează Agerpres. Ce spune NATO: investiții mai mari și „o Europă mai puternică” În mesajul citat, Hart susține că ajustarea anunțată de SUA „subliniază necesitatea” ca Europa să continue să investească mai mult în apărare și să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru securitatea comună. În același context, oficialul NATO amintește că aliații au convenit să investească 5% din PIB la Summitul NATO de la Haga de anul trecut. „Această ajustare subliniază necesitatea ca Europa să continue să investească mai mult în apărare şi să îşi asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru securitatea noastră comună (...)” Hart mai afirmă că NATO rămâne încrezătoare în capacitatea de descurajare și apărare, pe măsură ce „trecerea către o Europă mai puternică într-un NATO mai puternic” continuă. Calendarul retragerii și justificarea Pentagonul ui Pentagonul a anunțat că SUA vor retrage aproximativ 5.000 de soldați din Germania în următorul an, iar finalizarea ar urma să aibă loc în „șase până la douăsprezece luni”, conform declarațiilor purtătorului de cuvânt Sean Parnell, citate în material. Motivarea oficială a Pentagonului este că decizia vine în urma unei „analize amănunțite” a poziției forțelor americane în Europa și reflectă cerințele teatrului de operațiuni și condițiile din teren. Context politic invocat în material Antena 3 mai relatează că decizia vine după ce președintele Donald Trump l-a criticat dur pe cancelarul german, pe fondul reacțiilor acestuia legate de războiul din Iran. În același context, este menționat că Friedrich Merz a spus că SUA sunt „umilite” de Iran și a acuzat oficiali americani că intră într-un război fără o strategie clară. Pentru moment, NATO spune doar că încearcă să clarifice „detaliile” deciziei americane, fără a anunța măsuri concrete de compensare a retragerii în Germania. [...]
