Știri
Știri din categoria Externe
Comisia Europeană își păstrează opțiunile deschise după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat tarife vamale de 25% pentru automobilele și camioanele importate din Uniunea Europeană, potrivit Mediafax. Mesajul Bruxelles-ului indică riscul unei escaladări comerciale cu impact direct asupra industriei auto europene și a lanțurilor de aprovizionare.
Comisia a transmis că UE analizează amenințarea lui Trump de a impune tariful de 25% asupra autovehiculelor și pieselor auto provenite din blocul comunitar și că „își va păstra opțiunile deschise”.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, citat de POLITICO, a declarat că UE pune în aplicare acordul de la Turnberry „în conformitate cu practica legislativă standard”, menționând că administrația SUA este ținută „pe deplin informată” pe parcursul procesului.
Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț internațional a Parlamentului European, a criticat anunțul lui Trump, într-o declarație pentru Reuters.
„Comportamentul președintelui Trump este inacceptabil. Această ultimă măsură demonstrează cât de neserioasă este partea americană. Am asistat deja la astfel de atacuri arbitrare din partea SUA în cazul Groenlandei; acesta nu este modul în care trebuie tratați partenerii apropiați. Acum nu putem decât să răspundem cu maximă claritate și fermitate, bazându-ne pe puterea poziției noastre.”
Donald Trump a scris pe rețeaua Truth Social că va majora tariful pentru autoturisme și camioane la 25%, motivând că UE „nu respectă” acordul comercial încheiat între cele două părți vara trecută.
Potrivit anunțului, măsura nu s-ar aplica producătorilor care își fabrică vehiculele pe teritoriul american.
„Este pe deplin înțeles și agreat că, dacă produc mașini și camioane în fabrici din SUA, nu va exista niciun tarif”, a transmis președintele american.
Recomandate
Anthony Scaramucci avertizează că lingușirea lui Trump poate costa Europa concesii economice și de securitate , într-un moment în care UE și aliații din NATO au acceptat deja angajamente majore în relația cu Washingtonul, potrivit Digi24 . Fost director de comunicare al Casei Albe în primul mandat al lui Donald Trump , Scaramucci susține că liderii europeni folosesc o strategie „greșită” și că, în relația cu actualul președinte american, „trebuie să fii ferm”, altfel Trump „nu respectă” interlocutorii. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru WELT AM SONNTAG și sunt relatate de Politico. Două modele de negociere: „Carney” versus „Rutte” Scaramucci descrie două tipuri de abordare în relația cu Trump, asociate cu Mark Carney, prim-ministrul Canadei, respectiv Mark Rutte, secretarul general al NATO. În viziunea sa, modelul Carney funcționează mai bine, inclusiv pentru că are sprijin intern, chiar dacă asta vine cu costuri economice: „Cred că Mark Carney se descurcă mai bine cu el. Poporul canadian îi este alături, chiar dacă acest lucru implică anumite dificultăți economice.” În schimb, Scaramucci spune că Rutte greșește atunci când adoptă o atitudine ambiguă sau recurge la complimente, pentru că astfel ar pierde respectul lui Trump: „Când ești ambiguu sau îl lingușești (...) nu faci decât să-i pierzi respectul. Nu câștigi nimic.” Digi24 amintește că Rutte l-a lăudat în repetate rânduri pe Trump, inclusiv într-un interviu acordat Politico în această vară. De ce contează pentru Europa: precedentul concesiilor În material sunt invocate două exemple în care Europa ar fi cedat presiunilor lui Trump: acordul comercial UE–SUA, criticat pentru că ar favoriza Washingtonul; decizia aliaților europeni, la summitul NATO de la Haga de anul trecut, de a accepta un obiectiv de cheltuieli de 5% din PIB până în 2035, aliniat cererii principale a lui Trump. În contrapondere, Carney este prezentat ca fiind mai puțin dispus să cedeze: s-a retras din negocierile comerciale cu SUA, motivând că Ottawa nu poate accepta oferta și cererile, și a promis răspuns la tarifele impuse de Washington cu tarife echivalente, „dolar cu dolar”. Critici și către republicani: „tactici de forță” Scaramucci îi critică și pe republicanii din Congres, pe care îi acuză că nu l-au „ținut în frâu” pe Trump. El afirmă că parlamentarii nu s-au opus deciziei președintelui de a suspenda prevederi cheie ale legii privind sancțiunile împotriva Rusiei, susținută de senatorul Lindsey Graham. „Acesta este un exemplu elocvent a ceea ce s-ar numi tactici de forță. Oamenii care cred în autoritarism acționează prin intimidare. Asta a făcut Trump.” [...]
Canada intră în arhitectura de finanțare a UE pentru Ucraina cu 500 milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei), o mișcare care deschide un canal operațional pentru achiziții militare din industria canadiană pe bani europeni , potrivit Kyiv Post . Angajamentul este prima contribuție a Ottawa la facilitatea de împrumut a Uniunii Europene, în valoare totală de 90 miliarde de euro, construită pe utilizarea activelor suverane rusești înghețate. Anunțul a fost făcut de premierul canadian Mark Carney vineri, 30 octombrie, în cadrul unui briefing comun la summitul UE–Canada, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și de președintele Consiliului European, António Costa. Conform materialului, informația a fost relatată de agenția APA. De ce contează: bani europeni, contracte canadiene, livrări pentru Ucraina Mecanismul descris în articol urmărește să furnizeze Ucrainei finanțare „non-bugetară” pentru nevoi militare și reconstrucție, folosind drept sursă active rusești înghețate. În acest cadru, intrarea Canadei nu este doar un gest financiar, ci și una cu efect operațional: Kyiv Post notează că integrarea Canadei în arhitectura împrumutului creează un canal prin care Ucraina poate cumpăra echipamente militare direct de la producători canadieni, utilizând facilități financiare europene. În documentele de context ale summitului, guvernul canadian arată că schema extinde cooperarea transatlantică în industria de apărare și conectează cererea Ucrainei cu producția canadiană, inclusiv în: vehicule blindate, echipamente de senzori, sisteme de drone. Context: UE accelerează tranșa rămasă și caută cofinanțare din afara Uniunii În aceeași zi, Comisia Europeană a anunțat avansarea tranșei rămase de 45 miliarde de euro din cadrul facilității mai largi de 90 miliarde de euro, cu obiectivul de a asigura finanțare multianuală „predictibilă” pentru Kyiv până în 2027, potrivit articolului. Kyiv Post mai arată că europenii fac lobby către parteneri din afara UE pentru a acoperi deficitul bugetar proiectat al Ucrainei pentru 2027, estimat la 70 miliarde de euro (aprox. 350 miliarde lei). În acest context, Bruxelles încearcă să evite ca povara să cadă aproape exclusiv pe contribuabilii europeni, în condițiile în care UE și statele membre ar furniza aproximativ 80% din asistența externă internațională care intră în Ucraina. Von der Leyen a avertizat, potrivit materialului, că partenerii internaționali trebuie să accelereze contribuțiile pentru a preveni instabilitatea fiscală în Ucraina, pe fondul incertitudinilor legate de autorizările pe termen lung pentru apărare în Washington. Ce urmează Facilitatea de împrumut de 90 miliarde de euro acoperă aproximativ două treimi din necesarul macrofinanciar al Ucrainei pentru 2026–2027, iar oficialii europeni mizau pe încă 45 miliarde de euro din partea unor aliați democratici din afara UE (inclusiv Canada, Japonia, Coreea de Sud, Australia și Norvegia) pentru a închide complet ecartul de finanțare. Articolul notează însă că plățile multilaterale au fost afectate de întârzieri procedurale, ceea ce pune presiune pe calendarul contribuțiilor. [...]
Canada și UE au fixat un termen până în iunie 2027 pentru a stabili condițiile unei „calități de membru asociat” , un aranjament nou care ar putea aduce plăți din partea Ottawa și o integrare mai strânsă în politici europene cu efect direct asupra comerțului și achizițiilor publice, potrivit Politico . Decizia vine după un summit de două zile la Montreal, unde premierul canadian Mark Carney a acceptat propunerea avansată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , după săptămâni de ezitare, pe fondul unei reacții ostile din partea președintelui SUA, Donald Trump, și al unor rezerve exprimate de Germania. „Astăzi, ne îndreptăm către calitatea de membru asociat pentru Canada”, a declarat Carney, descriind-o drept „cel mai profund parteneriat posibil, mai puțin decât aderarea”. Ce înseamnă termenul-limită și de ce contează economic Până în iunie 2027, Bruxelles și Ottawa vor să definească „substanța, scara și domeniul” acestui nou tip de relație. Politico notează că alianța vine „cu un calendar de plăți”, însă Carney a evitat să spună cât ar urma să coste pentru contribuabilii canadieni, afirmând că guvernul nu privește aranjamentul ca pe o „plată” în sine. Oficiali canadieni au mai spus, după conferința de presă, că nu ar fi necesară legislație pentru a „legitima” statutul de membru asociat al Canadei. Puncte sensibile rămase deschise: comerț și reguli industriale În pofida mesajelor optimiste, summitul nu a închis câteva dispute comerciale vechi: Legea UE anti-defrișări : Carney a spus că s-a ajuns la un acord privind excepții („carveouts”), dar ulterior oficiali canadieni au nuanțat afirmația, indicând că subiectul rămâne parte a negocierilor comerciale în curs. „Made in Europe” și achizițiile publice : o altă miză este dacă Canada ar putea beneficia de tratament similar producției europene în cadrul viitorului „Industrial Accelerator Act”, inițiativă care urmărește să direcționeze cheltuielile publice către bunuri produse local în sectoare precum energia verde și industria auto. Von der Leyen a spus că propunerea Comisiei ar include automat țările cu acorduri de liber schimb, deci și Canada, dar a subliniat că textul intră în procesul de co-legiferare și poate fi modificat de statele membre și Parlamentul European. Ce urmează: mai multă coordonare politică și întâlniri la nivel înalt Pe componenta operațională, miniștri canadieni au fost invitați la mai multe reuniuni cu omologii europeni, ca parte a unui plan de „aliniere politică” mai profundă. Politico mai relatează că Mark Carney este așteptat la Dublin peste două săptămâni, după ce a acceptat invitația lui António Costa de a participa la o reuniune informală a Consiliului European. [...]
Tensiunile UE–Rusia la G20 complică orice discuție despre armistițiu în Marea Neagră , după ce oficiali europeni l-au acuzat pe Serghei Lavrov că a răspândit „narațiuni false” despre războiul din Ucraina și au încercat să crească presiunea asupra Moscovei pentru o încetare a focului, potrivit Digi24 . Schimbul de replici a avut loc la reuniunea G20 de la Atlanta, unde șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a spus că europenii au reușit să îl abordeze direct pe ministrul rus de Externe pe tema Ucrainei. Kallas a declarat pentru AFP că Lavrov a prezentat „o mulțime de minciuni” și „narațiuni false”, pe care partea europeană le-a contestat. Un punct sensibil a fost încercarea europenilor de a obține o încetare a focului în Marea Neagră. Potrivit unei surse diplomatice citate de AFP, inițiativa a fost întâmpinată cu respingere de către Lavrov, semn că spațiul de negociere rămâne îngust în acest dosar. În același cadru, ministrul britanic Ed Miliband a afirmat că i-a transmis lui Lavrov, în plen, că „ar trebui să aibă curajul să-i spună lui Putin că Rusia nu va câștiga acest război”. Tot el l-ar fi confruntat pe șeful diplomației ruse și în legătură cu un atac recent asupra unei căi ferate din Dnipro, soldat cu 15 morți, subliniind că Moscova este „agresorul” în conflictul început în februarie 2022, odată cu invazia pe scară largă a Ucrainei. Lavrov, la rândul său, a salutat disponibilitatea Statelor Unite de a dialoga cu Moscova și a criticat ceea ce a numit „boicotul arogant” al Europei, într-o conferință de presă susținută vineri. Semnal politic și efecte de imagine la reuniune Potrivit relatărilor, mai mulți oficiali prezenți ar fi refuzat să participe la fotografia de grup alături de Lavrov, iar organizatorii americani au anulat în final sesiunea foto. Episodul indică nivelul ridicat de fricțiune diplomatică și reduce șansele unor gesturi simbolice de detensionare în marja reuniunilor internaționale. Reuniunile G20 au avut loc cu doar câteva zile înaintea alegerilor intermediare din SUA, care vor stabili echilibrul de putere în Congres pentru ultimii doi ani ai mandatului președintelui Donald Trump, context ce poate influența și poziționările publice ale actorilor implicați. [...]
Kremlinul condiționează un contact direct Putin–Zelenski de o inițiativă a Kievului , semnal care poate influența calendarul și formatul negocierilor trilaterale Ucraina–SUA–Rusia pregătite pentru prima jumătate a lunii noiembrie, potrivit Digi24 . Iuri Ușakov , consilierul pentru politică externă al Kremlinului, a spus într-un interviu pentru televiziunea de stat rusă Vesti că Vladimir Putin ar accepta o convorbire telefonică directă cu Volodimir Zelenski dacă inițiativa ar veni din partea Kievului, relatează KyivPost . Ușakov a susținut că liderul rus „nu a refuzat niciodată discuțiile” directe cu șefi de stat străini. „Cred că ar răspunde, desigur. Putin nu a refuzat niciodată discuțiile.” De ce contează condiția pusă de Moscova Mesajul Kremlinului mută accentul pe cine face primul pas și poate deveni un instrument de poziționare înaintea discuțiilor exploratorii anunțate pentru noiembrie. În practică, o convorbire directă la nivel de lideri ar putea debloca sau, dimpotrivă, ar putea amâna negocierile, în funcție de modul în care părțile folosesc această condiționare în plan diplomatic. Poziția Kievului: întâlnire la nivel de lideri pentru „cele mai sensibile” teme Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că Zelenski este pregătit pentru negocieri directe cu Putin, la nivel de lideri, inclusiv pe subiecte considerate „cele mai sensibile și dificile”, în special problema teritorială. Ucraina consideră o astfel de întâlnire esențială pentru depășirea blocajului diplomatic și obținerea unor progrese spre încheierea războiului. Sîbiha a făcut și o delimitare între nivelurile de negociere: delegațiile pot discuta aspecte tehnice (măsuri de consolidare a încrederii, schimburi de prizonieri, protecția civililor); deciziile politice privind suveranitatea și granițele ar necesita implicarea directă a șefilor de stat. În același timp, Kievul a transmis că ar fi deschis unor înțelegeri „pragmatice”, precum înghețarea liniilor frontului pentru a opri pierderile de vieți omenești, dar că nu va ceda legal teritorii suverane și nu va recunoaște jurisdicția Rusiei asupra zonelor ocupate. Ce urmează: consultări trilaterale și posibile reuniuni la vârf Declarațiile lui Ușakov vin pe fondul pregătirilor pentru consultări trilaterale între delegațiile Ucrainei, Statelor Unite și Rusiei, programate pentru prima jumătate a lunii noiembrie, cu caracter exploratoriu. Zelenski a confirmat la Istanbul, după o întâlnire cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, că Ucraina se pregătește pentru acest format și a menționat că sunt discutate opțiuni privind locul reuniunii: Turcia, Abu Dhabi sau Elveția. Erdogan a salutat reluarea demersurilor diplomatice și a spus că mecanisme obligatorii de siguranță pentru navigația comercială în Marea Neagră ar putea sprijini eforturile de pace. Separat, Ușakov a indicat că Moscova ar fi pregătită să reia negocierile trilaterale după 4 noiembrie, când Rusia marchează Ziua Unității Naționale. În paralel, Kremlinul pregătește și o posibilă întâlnire trilaterală Putin–Donald Trump–Xi Jinping, în marja summitului APEC (18–19 noiembrie, Shenzhen) , iar rezultatele acestuia ar urma să influențeze decizia lui Putin privind participarea la reuniunea liderilor G20 (14–15 decembrie, Miami), pentru care a primit invitație din partea Washingtonului. [...]
Germania se pregătește de înăsprirea sancțiunilor după violențele de la Frankfurt , unde autoritățile raportează peste 100 de polițiști răniți și mai multe magazine avariate sau jefuite, potrivit Digi24 . Miniștrii germani au transmis că vor urma „sancțiuni dure” pentru persoanele implicate în jafuri și revolte, după violențele izbucnite în cursul nopții la Frankfurt. În același timp, oficialii au lăudat forțele de ordine pentru intervenția care ar fi împiedicat escaladarea, relatează Reuters. Ce s-a întâmplat la Frankfurt și ce date au comunicat autoritățile Frankfurt, descris drept centrul financiar al Germaniei, a devenit sâmbătă seara punctul principal al protestelor violente, în contextul în care, pe parcursul zilei, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă în zeci de orașe din Germania. La Frankfurt, persoane cu fețele acoperite au vandalizat 17 magazine și spații comerciale, iar cinci dintre acestea au fost jefuite. Informațiile au fost prezentate duminică, într-o conferință de presă, de Roman Poseck , ministrul de Interne al landului Hessa. Potrivit acestuia, poliția a mobilizat 1.300 de agenți, iar peste 100 dintre ei au fost răniți în confruntări. De asemenea, au fost reținute 54 de persoane, cu vârste între 13 și 29 de ani. Contextul protestelor: educație și costul vieții Manifestațiile au fost organizate de grupul de campanie „ Gen Z regelt ” („Generația Z preia controlul”). Participanții au cerut îmbunătățirea sistemului de educație și reducerea costului vieții. În acest cadru, mesajul privind înăsprirea sancțiunilor indică o posibilă linie mai dură a autorităților față de episoadele de violență asociate protestelor, în timp ce anchetele privind vandalizările și jafurile de la Frankfurt sunt în desfășurare, conform informațiilor prezentate în material. [...]
