Știri
Știri din categoria Externe
Comisia Europeană își păstrează opțiunile deschise după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat tarife vamale de 25% pentru automobilele și camioanele importate din Uniunea Europeană, potrivit Mediafax. Mesajul Bruxelles-ului indică riscul unei escaladări comerciale cu impact direct asupra industriei auto europene și a lanțurilor de aprovizionare.
Comisia a transmis că UE analizează amenințarea lui Trump de a impune tariful de 25% asupra autovehiculelor și pieselor auto provenite din blocul comunitar și că „își va păstra opțiunile deschise”.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, citat de POLITICO, a declarat că UE pune în aplicare acordul de la Turnberry „în conformitate cu practica legislativă standard”, menționând că administrația SUA este ținută „pe deplin informată” pe parcursul procesului.
Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț internațional a Parlamentului European, a criticat anunțul lui Trump, într-o declarație pentru Reuters.
„Comportamentul președintelui Trump este inacceptabil. Această ultimă măsură demonstrează cât de neserioasă este partea americană. Am asistat deja la astfel de atacuri arbitrare din partea SUA în cazul Groenlandei; acesta nu este modul în care trebuie tratați partenerii apropiați. Acum nu putem decât să răspundem cu maximă claritate și fermitate, bazându-ne pe puterea poziției noastre.”
Donald Trump a scris pe rețeaua Truth Social că va majora tariful pentru autoturisme și camioane la 25%, motivând că UE „nu respectă” acordul comercial încheiat între cele două părți vara trecută.
Potrivit anunțului, măsura nu s-ar aplica producătorilor care își fabrică vehiculele pe teritoriul american.
„Este pe deplin înțeles și agreat că, dacă produc mașini și camioane în fabrici din SUA, nu va exista niciun tarif”, a transmis președintele american.
Recomandate
Donald Trump amenință cu tarife dure sau chiar oprirea unor schimburi comerciale cu UE , pe fondul apropierii Bruxelles-ului de Canada, potrivit Meduza . Mesajul ridică miza unui posibil nou episod de tensiuni comerciale transatlantice, într-un moment în care UE discută formule neprevăzute de tratate pentru a-și lărgi parteneriatele. Trump a criticat propunerea Comisiei Europene ca Canada să devină primul „membru asociat” al Uniunii Europene, calificând apropierea UE–Canada drept „ridicolă” și descriind Canada ca „un partener comercial groaznic”. Într-o declarație citată de publicație, președintele SUA a condiționat reacția de modul în care va interpreta inițiativa europeană: „Dacă voi considera asta măcar într-o oarecare măsură un pas ostil, voi introduce tarife foarte serioase sau voi opri comerțul cu Europa pe multe poziții.” Ce a propus Comisia Europeană și de ce e sensibil Cu o zi înainte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus în Parlamentul European că UE ar trebui să-și „regândească urgent” parteneriatele și a propus deschiderea unei căi pentru ca Canada să devină primul „membru asociat” al UE. Ea i s-a adresat premierului canadian Mark Carney, prezent în sală. Meduza notează că tratatele UE nu prevăd „calitatea de membru asociat”, însă ideea este discutată tot mai des în ultima perioadă. În acest context, publicația amintește că o formulă similară a fost evocată și pentru Ucraina de cancelarul Germaniei, Friedrich Merz , cu o posibilă reprezentare în Parlamentul European și Comisia Europeană, dar fără drept de vot (mențiune făcută de Meduza într-un material anterior). Context: tensiunile comerciale SUA–Canada, folosite ca argument politic În timpul celui de-al doilea mandat, Trump a introdus în mod repetat tarife pentru diverse bunuri din Canada, pe fondul unui conflict comercial cu Ottawa, mai scrie Meduza. Publicația mai menționează că, în august, Trump a semnat un ordin privind redenumirea lacului Ontario în „lac America”. În acest stadiu, nu sunt indicate măsuri concrete deja adoptate împotriva UE; amenințarea este formulată condiționat („dacă voi considera...”), iar amploarea exactă a „pozițiilor” comerciale vizate nu este detaliată în sursa citată. [...]
Canada încearcă să-și reducă dependența comercială de SUA printr-o integrare mai adâncă cu UE , într-un demers care riscă să amplifice tensiunile cu Washingtonul pe fondul amenințărilor lui Donald Trump cu tarife suplimentare, potrivit Daily Mail . Într-un discurs la Parlamentul European, premierul canadian Mark Carney a susținut ideea unei „asocieri” cu UE și a respins logica acordurilor „cu sumă zero”. Carney a vorbit la Strasbourg despre o apropiere strategică între Canada și UE, în condițiile în care Trump a catalogat perspectiva unei astfel de alinieri drept „un act ostil” și a amenințat cu „tarife foarte serioase” sau chiar cu oprirea unor schimburi comerciale cu Europa. În sală, un participant a strigat „USA! USA!” în timp ce premierul urca la tribună, iar Carney a râs, notează publicația. În replică la presiunile venite dinspre SUA, Carney a argumentat că o Canada „mai puternică, mai rezilientă, mai suverană” ar fi, de fapt, un partener mai eficient pentru Statele Unite, la fel cum ar fi și UE. El a sugerat că integrarea economică este „transformată în armă” în politică și că tarifele sunt folosite pentru „a exercita presiune”. Ce propune Ottawa și de ce contează economic Carney a spus că vizează o integrare mai profundă cu UE în mai multe domenii, cu scopul de a reduce vulnerabilitatea la presiuni economice și geopolitice. Lista menționată în discurs include: comerț; apărare; minerale critice; inteligență artificială; energie; spațiu; cercetare; servicii financiare. Miza este cu atât mai mare cu cât Canada trimite aproximativ 70% din exporturi către SUA, ceea ce o face foarte expusă la tarifele americane. În acest context, Carney a indicat că Ottawa încearcă să-și diversifice ancorele economice și să-și întărească legăturile cu Europa. „Membru asociat” al UE: o idee politică fără bază juridică, deocamdată Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a susținut propunerea ca Canada să devină primul „membru asociat” al UE, un statut care nu există în prezent în tratatele blocului și ar trebui creat. Ea a spus că Europa vrea să ducă relația cu Canada „la cel mai înalt nivel posibil” și a vorbit despre o „alianță pentru viitor”, dincolo de acordul de liber schimb deja existent, care să includă un spațiu comun de prosperitate și securitate economică. Exact ce ar însemna „asocierea” rămâne de negociat, iar Canada nu urmărește aderarea deplină, potrivit ambasadorului desemnat al Canadei la UE, Jonathan Wilkinson, care a invocat costul de suveranitate pe care l-ar presupune un astfel de pas. Următorul pas: summitul UE–Canada de la Montreal Discuțiile ar urma să continue la summitul pe care Carney îl va găzdui la Montreal, în perioada 29–30 octombrie, unde părțile sunt așteptate să detalieze propunerea de relație nouă. Un element deja concret al apropierii este participarea Canadei la programul european SAFE de achiziții pentru apărare, în valoare de 150 miliarde euro (aprox. 750 miliarde lei), care oferă companiilor canadiene acces la achiziții comune, pe fondul creșterii cheltuielilor de apărare în Europa. [...]
Republica Moldova ar putea primi o „foaie de parcurs” pentru integrarea în UE , un instrument care ar fixa priorități, termene și rezultate pentru reforme, fără să garanteze o dată de aderare, potrivit G4Media . Pentru Chișinău, miza este una de reglementare și administrare a procesului: mai multă predictibilitate în negocieri și o alocare mai eficientă a resurselor către reformele cerute de Bruxelles. Viceprim-ministrul Republicii Moldova pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a salutat mesajul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , privind pregătirea unor astfel de foi de parcurs pentru țările candidate care avansează rapid. Declarațiile Cristinei Gherasimov sunt citate de Radio Chișinău, conform Agerpres. „Este un semnal politic important, care arată că eforturile țărilor care efectuează reforme sunt recunoscute.” Într-o postare pe Facebook, Gherasimov a spus că Republica Moldova speră să se numere printre statele care vor primi o asemenea foaie de parcurs, argumentând că documentul ar aduce „mai multă claritate și predictibilitate” și ar ajuta autoritățile să își concentreze mai bine eforturile și resursele pe obiectivul aderării. Ce ar însemna „foaia de parcurs” în practică Potrivit explicațiilor atribuite Comisiei Europene, o astfel de foaie de parcurs ar urma să includă: priorități clare pentru reforme; termene; rezultate concrete de atins; o imagine mai clară asupra etapelor următoare. Totuși, documentul nu ar stabili dinainte data aderării și nici ritmul negocierilor, care ar rămâne condiționate de progresele și reformele realizate de fiecare țară. Gherasimov a mai menționat că o procedură similară a fost folosită și în valurile precedente de extindere a Uniunii Europene. Contextul politic de la Bruxelles Ursula von der Leyen a vorbit despre această direcție în discursul privind Starea Uniunii Europene , susținut în Parlamentul European, unde a spus că UE trebuie să recâștige „inima europenilor” și să consolideze sentimentul de apartenență la o comunitate europeană mai largă. În același context, von der Leyen a indicat explicit Republica Moldova, Ucraina și țările din Balcanii de Vest ca exemple de state apropiate de UE pentru care „ideea europeană” rămâne vie, notează Radio Chișinău. [...]
Republica Moldova ar putea primi o „foaie de parcurs” pentru aderarea la UE, un instrument care ar aduce predictibilitate reformelor și alocării de resurse , potrivit Agerpres , care citează o reacție a viceprim-ministrului pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov , după mesajul transmis de președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen. Cristina Gherasimov a salutat intenția Comisiei Europene de a pregăti astfel de foi de parcurs pentru țările candidate care avansează rapid în procesul de aderare, numind-o „un semnal politic important” care arată că eforturile statelor care fac reforme sunt recunoscute, conform Radio Chișinău, citat de Agerpres. Într-o postare pe Facebook, oficialul moldovean a arătat că Republica Moldova speră să se numere printre statele care vor primi o asemenea foaie de parcurs, argumentând că documentul ar aduce „mai multă claritate și predictibilitate” și ar ajuta autoritățile să își concentreze mai bine eforturile și resursele pe obiectivul aderării. Ce ar include „foaia de parcurs” și ce nu ar schimba Potrivit explicațiilor prezentate de Gherasimov, o astfel de foaie de parcurs ar urma să: stabilească priorități clare; includă termene și rezultate concrete pentru implementarea reformelor; ofere o imagine mai clară asupra etapelor următoare. În același timp, documentul nu ar fixa dinainte data aderării și nu ar stabili ritmul negocierilor , care ar rămâne condiționate de progresele și reformele realizate de fiecare țară. Gherasimov a mai menționat că o procedură similară a fost folosită și în valurile precedente de extindere a Uniunii Europene. Context: mesajul Comisiei Europene și statele menționate Mesajul vine după discursul privind Starea Uniunii Europene susținut în Parlamentul European de Ursula von der Leyen, în care aceasta a spus că Uniunea trebuie să recâștige „inima europenilor” și să consolideze sentimentul de apartenență la o comunitate europeană mai largă. În același discurs, von der Leyen a indicat explicit Republica Moldova, Ucraina și țările din Balcanii de Vest ca exemple de state apropiate de UE pentru care „ideea europeană” rămâne vie, potrivit Radio Chișinău. [...]
Decizia SUA de a scoate Venezuela de pe „lista neagră” antidrog, după peste 20 de ani, schimbă cadrul de cooperare și condiționalitate în regiune , iar Washingtonul transmite că ar putea aplica aceeași logică și Columbiei, în funcție de rezultate, potrivit Agerpres . Președintele american Donald Trump a afirmat că SUA au retras Venezuela de pe lista țărilor care „nu au reușit să combată în mod evident” traficul ilegal de droguri, pentru prima dată din 2005. În declarația citată, Trump a spus că măsura vine pe fondul cooperării cu guvernul interimar de la Caracas, cooperare care „dă roade”, inclusiv în cazul eliminării liderului bandei „Tren de Aragua”, cunoscut ca „Nino Guerrero”. În decizia prezidențială publicată de Departamentul de Stat , Trump a condiționat menținerea schimbării de „progrese continue și măsurabile” ale guvernului interimar în desființarea grupurilor „narcoteroriste” și în stoparea traficului de droguri prin Venezuela. Semnal pentru Columbia: posibilă ridicare a statutului, dar cu condiții Trump a indicat că ar putea lua în considerare retragerea Columbiei de pe aceeași listă, după alegerea președintelui Abelardo De La Espriella. Potrivit declarației, criteriul ar fi ca, „în cursul anului următor”, Columbia să înregistreze progrese în „eradicarea agresivă” a culturilor de coca și în destructurarea rețelelor „narcoteroriste”. Contextul menționat este că anul trecut Trump a inclus Columbia pe listă, invocând lipsa de rezultate în combaterea producției de cocaină, pe fondul unor schimburi de acuzații cu președintele de atunci, Gustavo Petro. Agerpres notează că Trump l-a susținut pe De La Espriella, care a preluat funcția în august și a promis măsuri dure în materie de securitate. Ce rămâne neschimbat: statutul de „hub” de tranzit/producție Chiar și după această decizie, SUA continuă să considere Venezuela și Columbia drept „importante centre de tranzit” sau „mari producătoare” de droguri, alături de o listă mai largă de state, între care Afganistan, Bahamas, Belize, Bolivia, Myanmar, China, Costa Rica, Republica Dominicană, Ecuador, El Salvador, Guatemala, Haiti, Honduras, India, Jamaica, Laos, Mexic, Nicaragua, Pakistan, Panama și Peru. [...]
Summitul Trump–Xi din 23 septembrie are șanse limitate să reducă presiunea economică și riscurile din lanțurile de aprovizionare , pentru că rivalitatea SUA–China a devenit structurală, iar diplomația „de lider la lider” nu mai poate produce o schimbare de fond, potrivit Digi24 , care citează o analiză Foreign Affairs . Miza pentru companii și piețe este că Washingtonul și Beijingul rămân blocate într-o competiție strategică în care „presiunea economică” și folosirea lanțurilor de aprovizionare ca instrument geopolitic au devenit elemente permanente. În acest cadru, chiar și întâlnirile la cel mai înalt nivel pot, în cel mai bun caz, să gestioneze tensiunile pe termen scurt, nu să reseteze relația . De ce nu mai funcționează „marea înțelegere” Analiza pleacă de la ideea că succesul unor momente diplomatice din secolul XX a creat așteptarea că lideri puternici pot rezolva rivalități majore prin negocieri directe. În cazul SUA–China, însă, summitul din mai de la Beijing nu a produs „nicio descoperire diplomatică decisivă”, deși ar fi putut contribui la o stabilitate fragilă și la reducerea riscului unei escaladări imediate. Publicația notează că limitările sunt duble: diferențe structurale între cele două state (interese, ideologii, sisteme politice); limite personale și politice ale celor doi lideri: Xi ar vedea compromisurile ca potențiale semne de slăbiciune, iar Trump ar avea un stil imprevizibil, oscilând între apropiere personală și retorică agresivă. În aceste condiții, reapariția speranțelor înaintea summitului de la Washington, programat să înceapă pe 23 septembrie, ar trebui temperată, pentru că aceleași constrângeri care au limitat rezultatele întâlnirii din mai rămân valabile. Lanțurile de aprovizionare, instrument de presiune între superputeri Un punct central al analizei este că rivalitatea a intrat într-o fază în care ambiguitatea, presiunea economică și controlul asupra sectoarelor și resurselor critice sunt folosite pentru a obține avantaj. Fiecare parte încearcă să exploateze pârghiile pe care le are în economie și în lanțurile de aprovizionare pentru a exercita presiune asupra celeilalte, ceea ce menține incertitudinea pentru mediul de afaceri. „Factorul încrederii” și limitele diplomației personale Textul compară contextul actual cu episoade istorice în care dialogul SUA–China a avansat atunci când a existat suficientă convergență strategică și când liderii au reușit să construiască încredere. În prezent, chiar dacă există uneori o aparență de camaraderie, Trump și Xi nu par să aibă baza comună necesară pentru o relație personală de încredere care să ajute la rezolvarea problemelor de fond. În plus, analiza susține că, înaintea summitului din mai, ar fi existat puține pregătiri diplomatice capabile să fixeze o agendă coerentă, iar Beijingul ar avea motive să creadă că poziția americană poate fluctua în funcție de instinctele lui Trump și de dinamica întâlnirii. Ce se poate obține realist din summitul din 23 septembrie Concluzia prezentată este că, atâta timp cât Trump și Xi conduc cele două țări, summiturile lor pot livra cel mult managementul rivalității . În scenariul negativ, dezamăgirile și neînțelegerile de după astfel de întâlniri pot amplifica tensiunile, într-o relație în care instrumentele economice și lanțurile de aprovizionare rămân parte din confruntarea strategică. [...]
