Știri
Știri din categoria Externe
Refuzul lui Viktor Orbán de a aplica hotărârea CJUE deschide calea unor noi sancțiuni și blocaje în relația Ungariei cu UE, într-un moment de tranziție politică la Budapesta, potrivit Mediafax.
Premierul ungar, aflat la final de mandat după pierderea alegerilor parlamentare, a transmis într-o scrisoare oficială către președintele Ungariei, Tamás Sulyok, că guvernul său nu va pune în aplicare decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind legea controversată referitoare la comunitatea LGBTQ. Documentul, făcut public sâmbătă și semnat joi, invocă motive politice, juridice și constituționale, iar Orbán susține că hotărârea instanței europene ar încălca „grav” suveranitatea statelor membre și identitatea constituțională a Ungariei, transmite EFE.
CJUE a publicat pe 21 aprilie hotărârea prin care a stabilit că legislația adoptată de guvernul Orbán încalcă valorile fundamentale ale Uniunii Europene. Potrivit deciziei, Ungaria nu poate invoca identitatea națională pentru a justifica o legislație care contravine normelor comune ale UE.
Legea criticată interzice promovarea sau prezentarea conținutului legat de minoritățile sexuale și de gen în școli și în mass-media, fiind justificată de autoritățile de la Budapesta prin necesitatea „protejării copiilor”. În motivare, judecătorii europeni au arătat că actul normativ afectează libertatea de exprimare, accesul la informație și drepturile persoanelor LGBTQ.
Refuzul explicit de implementare a unei hotărâri CJUE riscă să amplifice conflictul dintre Budapesta și instituțiile europene. În analiza citată de Mediafax, experți europeni avertizează că poziția guvernului Orbán poate duce la consecințe juridice și politice, inclusiv la eventuale sancțiuni financiare sau proceduri suplimentare.
Comisia Europeană a sesizat CJUE în 2021, considerând că măsurile adoptate de Ungaria încalcă tratatele europene și principiile privind egalitatea și nediscriminarea.
Anunțul vine pe fondul tranziției politice de la Budapesta. Fidesz, partidul aflat la putere din 2010, a pierdut alegerile parlamentare din 12 aprilie. Opoziția Tisza, condusă de conservatorul Péter Magyar, a obținut o victorie categorică și ar urma să formeze noul guvern în a doua jumătate a lunii mai, cu o supermajoritate de două treimi în Parlament.
Rămâne neclar dacă viitorul executiv va menține linia actuală sau va încerca să reducă tensiunile cu Bruxelles-ul prin implementarea deciziei CJUE, în condițiile în care relația Ungariei cu instituțiile europene a fost marcată de dispute repetate în ultimul deceniu.
Recomandate
Ungaria a deschis o anchetă internă asupra mai multor instituții după confiscarea, în martie, a unui transport ucrainean de numerar și aur, un episod cu potențial de impact asupra credibilității și funcționării aparatului de control al statului, potrivit Mediafax . Investigația vizează autoritatea fiscală, forțele antiteroriste și alte agenții implicate în reținerea temporară a șapte cetățeni ucraineni, care transportau 82 de milioane de dolari (aprox. 377 milioane lei) în numerar și aur, în două vehicule blindate. Reținerea a avut loc sub suspiciunea de spălare de bani. Contextul politic a fost unul tensionat: la momentul incidentului, guvernul condus de Viktor Orbán era în conflict cu Kievul, notează Reuters, citată de Mediafax. Ce spune banca ucraineană și ce s-a întâmplat cu bunurile Banca ucraineană Oschadbank a transmis că angajații săi desfășurau o operațiune de rutină, de tipul celor efectuate săptămânal de la invazia Rusiei în Ucraina. Ulterior, Ungaria a restituit banii și aurul Ucrainei cu câteva zile înainte de învestirea lui Peter Magyar, prim-ministru și câștigător „detașat” al alegerilor din aprilie, conform aceleiași surse. Miza anchetei: control instituțional și risc de abuz Deschiderea anchetei interne indică o reevaluare a modului în care instituțiile de control și forțele de ordine au acționat într-un caz transfrontalier sensibil, cu implicații financiare semnificative. În lipsa unor concluzii publice, rămâne neclar dacă au existat erori procedurale, exces de zel sau decizii influențate politic. Într-o postare pe Facebook, Peter Magyar a cerut ca procurorul general „să se ocupe de această chestiune fără întârziere”, potrivit materialului. Context: relația Budapestei cu Ucraina și UE Mediafax amintește că Orbán a făcut din scepticismul față de sprijinul pentru Ucraina un element central al campaniei sale și a blocat atât noi sancțiuni ale UE împotriva Moscovei, cât și un împrumut pentru Kiev. Ce urmează: ancheta internă ar trebui să stabilească responsabilități în cadrul instituțiilor implicate și dacă măsurile luate în martie au avut o bază solidă sau au depășit cadrul legal. În acest moment, articolul nu oferă un termen pentru finalizarea investigației. [...]
Bulgaria blochează sancțiuni UE care ar putea lovi direct Lukoil , invocând „stabilitatea energetică” , într-o poziționare care riscă să complice negocierea următorului pachet de măsuri împotriva Rusiei, potrivit G4Media . Șefa diplomației bulgare, Velislava Petrova , a declarat miercuri, la Sofia, că Bulgaria nu va susține sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva patriarhului rus Kirill și nici „măsurile care ar afecta direct” compania petrolieră Lukoil sau filialele sale. Informația este transmisă de Agerpres, citată de publicație. Miza: energie și costuri interne, nu „măsuri simbolice” Petrova a susținut că Sofia sprijină doar sancțiuni „care au un efect economic”, care nu ajung să penalizeze mai mult statele membre decât „țara care poartă război” și care nu sunt „simbolice”. În același registru, ministrul a argumentat că înghețarea unor active financiare ale patriarhului Kirill nu i-ar opri activitățile și ar avea mai degrabă un rol de imagine. „Prioritatea noastră principală este de a păstra stabilitatea energetică a țării” În plus, Petrova a afirmat că această abordare ar fi împărtășită și de alte state care au rezerve față de măsuri ce le-ar putea afecta securitatea energetică. De ce contează pentru UE: unanimitatea poate deveni mai greu de obținut În contextul în care sancțiunile UE se negociază politic între statele membre, poziția Bulgariei poate deveni un factor de blocaj sau de diluare a măsurilor, mai ales când sunt vizate persoane sau entități cu implicații economice și energetice. Publicația amintește că numele patriarhului Kirill, susținător al războiului în Ucraina, este menționat frecvent pentru includerea pe lista de sancțiuni, iar în iunie 2022 includerea sa a fost blocată de premierul ungar Viktor Orban. În material se mai arată că Kirill este considerat de analiști un agent al fostei KGB, actuala FSB. Ce urmează: discuții pentru al 21-lea pachet de sancțiuni UE a anunțat luni includerea pe lista de sancțiuni a 81 de persoane și entități „din cauza complicității lor cu Rusia” în războiul împotriva Ucrainei. În paralel, continuă discuțiile pentru al 21-lea pachet de sancțiuni după invazia din februarie 2022, iar poziția Bulgariei indică faptul că negocierile pot deveni mai tensionate în zona măsurilor cu impact direct asupra energiei. [...]
Atacul Ucrainei asupra unui petrolier sancționat ridică presiunea pe exporturile de petrol ale Rusiei , vizând direct navele folosite pentru ocolirea restricțiilor occidentale, potrivit Agerpres . Forțele armate ucrainene au anunțat că au atacat miercuri dimineață, în Marea Neagră, un petrolier din așa-numita „ flotă din umbră ” a Rusiei, conform unui comunicat al Statului Major ucrainean publicat pe Facebook. Informația este relatată de agenția EFE. Nava vizată a fost identificată drept FINA A . Statul Major ucrainean susține că petrolierul se află sub sancțiuni impuse de Uniunea Europeană, Elveția, Regatul Unit, Canada și Ucraina, iar amploarea pagubelor este „în curs de evaluare”. De ce contează: lovitură în mecanismul de ocolire a sancțiunilor „Flota din umbră” este folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile prin care statele occidentale încearcă să-i perturbe exporturile de petrol. În acest context, atacurile asupra unor astfel de nave pot avea efecte operaționale asupra logisticii de export și pot amplifica riscurile pentru transportul maritim asociat acestor rute. Ucraina a atacat mai multe nave din această categorie în Marea Neagră în ultimele luni, mai notează comunicatul citat. [...]
Parlamentul European condiționează orice apropiere de UE de reforme democratice în Georgia și Turcia, semnalând că, în forma actuală, relația cu Bruxelles-ul nu poate avansa fără progrese verificabile privind statul de drept și drepturile fundamentale, potrivit Mediafax . Mesajul are un impact direct de reglementare: eurodeputații cer ca pașii următori în relația cu cele două state să fie condiționați strict de respectarea libertăților fundamentale, a drepturilor omului și a standardelor democratice, pe fondul acuzațiilor de „regres democratic” în ambele țări. Georgia: angajamentul UE, legat de pași „concreți și verificabili” În cazul Georgiei, Parlamentul European critică guvernarea partidului Georgian Dream și susține că nu au existat măsuri pentru a inversa o direcție descrisă drept „anti-europeană”. Rezoluția a fost adoptată miercuri cu 436 de voturi pentru, 145 împotrivă și 47 de abțineri, iar documentul cere ca orice angajament viitor al UE cu autoritățile de la Tbilisi să depindă de pași „concreți și verificabili” pentru oprirea regresului democratic. Eurodeputații afirmă, totodată, solidaritatea cu cetățenii georgieni care susțin o Georgie democratică și europeană, dar mențin poziția de nerecunoaștere a legitimității actualului parlament georgian și a președintelui desemnat de acesta. Raportoarea Rasa Juknevičienė a cerut sancțiuni coordonate la nivelul UE împotriva celor considerați responsabili de represiune și „capturarea statului”, acuzând, între altele, presiuni asupra presei independente și existența unui număr ridicat de prizonieri politici. Turcia: aderarea rămâne blocată, cu avertisment privind deriva autoritară Pentru Turcia, Parlamentul European constată că procesul de aderare rămâne blocat, în pofida reafirmării periodice de către Ankara a obiectivului de integrare. Rezoluția a fost adoptată cu 381 de voturi pentru, 107 împotrivă și 171 de abțineri, iar eurodeputații indică drept probleme majore nerezolvate statul de drept, drepturile omului, libertatea presei și standardele democratice. Parlamentul cere guvernului turc să respecte dreptul internațional, relațiile de bună vecinătate și drepturile suverane ale statelor membre ale UE, în special Grecia și Cipru, și critică reacția considerată limitată a altor instituții europene și a multor state membre față de derapajele democratice din Turcia. Raportorul Nacho Sánchez Amor a avertizat că Turcia se îndreaptă rapid către „un model pe deplin autoritar”, invocând presiunile asupra principalului partid de opoziție, CHP, și folosirea justiției în scop politic. El a acuzat Comisia Europeană, Serviciul European de Acțiune Externă și statele membre de o reacție prea slabă, cu efecte asupra credibilității UE și asupra segmentelor pro-europene din societatea turcă. Negocierile de aderare ale Turciei sunt blocate din 2018, însă Parlamentul European subliniază că țara rămâne importantă strategic și geopolitic pentru UE și este aliat în NATO. [...]
Un atac cu rachete vizează Kievul în primele ore de joi , iar locuitorii au fost surprinși alergând spre adăposturi după declanșarea alertei aeriene, potrivit Agerpres , care citează relatări ale jurnaliștilor AFP aflați la fața locului. Din teren, jurnaliștii AFP au relatat că, după alertă, au auzit zgomotul unei rachete și două explozii. În același timp, au observat oameni alergând pe stradă în direcția adăposturilor. Informațiile disponibile în acest stadiu sunt limitate la observațiile directe ale echipei AFP; materialul nu oferă detalii despre eventuale victime, pagube sau despre țintele lovite. [...]
Rusia cere Israelului să respecte memorandumul SUA–Iran, pe fondul mizelor pentru strâmtoarea Ormuz , într-un demers care poate influența riscul geopolitic și, implicit, costurile de transport și energia la nivel global, potrivit Agerpres . Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a discutat telefonic cu omologul său iranian, Abbas Araghchi, și a insistat ca „toate părțile implicate în conflictul armat, inclusiv Israelul, să respecte ce s-a convenit, fără excepție”, conform unui comunicat al Ministerului rus de Externe. Ce prevede, în linii mari, memorandumul și de ce contează economic Memorandumul de înțelegere pe care Iranul și Statele Unite intenționează să îl semneze vineri, în Elveția, ar urma să stabilească încheierea conflictului din Orientul Mijlociu și să deschidă negocieri pentru un acord mai amplu între Iran și SUA, potrivit informării transmise de Araghchi în convorbirea cu Lavrov. Detaliile acordului nu sunt cunoscute, însă președintele american Donald Trump a rezumat miza astfel: „Este foarte simplu. Asta spune: Iranul nu va avea niciodată o armă nucleară.” Trump a mai spus că strâmtoarea Ormuz va fi deschisă „fără taxe de trecere” — un element cu potențial impact asupra fluxurilor de petrol și gaze și asupra costurilor de transport maritim, în condițiile în care Ormuz este un punct-cheie pentru exporturile energetice din Golf. Poziționarea Rusiei și presiunea asupra Israelului Lavrov și-a exprimat sprijinul pentru acordurile obținute „prin mediere pakistaneză și qatareză privind dezescaladarea tensiunii din regiune” și a transmis „dispoziția constantă a Rusiei” de a contribui la soluționarea „crizei iraniene”, invocând „experiența și competența sa unică”. În paralel, Trump l-a criticat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, cerându-i să fie „mai responsabil” în privința Libanului. Deși a afirmat că acordul cu Iranul va continua chiar și în scenariul unor acțiuni viitoare ale Israelului, liderul de la Casa Albă a dezaprobat atacuri israeliene pe teritoriul libanez în plin proces de negociere. Context: poziția G7 privind Libanul Liderii G7, reuniți la Evian (Franța), au convenit că Israelul trebuie să pună capăt ofensivei din Liban și să se retragă din partea ocupată, iar în zonă ar fi necesară o nouă forță multinațională care să sprijine armata libaneză în recâștigarea controlului asupra teritoriului, în detrimentul Hezbollah, mai notează Agerpres. [...]
