Știri
Știri din categoria Externe
Refuzul lui Viktor Orbán de a aplica hotărârea CJUE deschide calea unor noi sancțiuni și blocaje în relația Ungariei cu UE, într-un moment de tranziție politică la Budapesta, potrivit Mediafax.
Premierul ungar, aflat la final de mandat după pierderea alegerilor parlamentare, a transmis într-o scrisoare oficială către președintele Ungariei, Tamás Sulyok, că guvernul său nu va pune în aplicare decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind legea controversată referitoare la comunitatea LGBTQ. Documentul, făcut public sâmbătă și semnat joi, invocă motive politice, juridice și constituționale, iar Orbán susține că hotărârea instanței europene ar încălca „grav” suveranitatea statelor membre și identitatea constituțională a Ungariei, transmite EFE.
CJUE a publicat pe 21 aprilie hotărârea prin care a stabilit că legislația adoptată de guvernul Orbán încalcă valorile fundamentale ale Uniunii Europene. Potrivit deciziei, Ungaria nu poate invoca identitatea națională pentru a justifica o legislație care contravine normelor comune ale UE.
Legea criticată interzice promovarea sau prezentarea conținutului legat de minoritățile sexuale și de gen în școli și în mass-media, fiind justificată de autoritățile de la Budapesta prin necesitatea „protejării copiilor”. În motivare, judecătorii europeni au arătat că actul normativ afectează libertatea de exprimare, accesul la informație și drepturile persoanelor LGBTQ.
Refuzul explicit de implementare a unei hotărâri CJUE riscă să amplifice conflictul dintre Budapesta și instituțiile europene. În analiza citată de Mediafax, experți europeni avertizează că poziția guvernului Orbán poate duce la consecințe juridice și politice, inclusiv la eventuale sancțiuni financiare sau proceduri suplimentare.
Comisia Europeană a sesizat CJUE în 2021, considerând că măsurile adoptate de Ungaria încalcă tratatele europene și principiile privind egalitatea și nediscriminarea.
Anunțul vine pe fondul tranziției politice de la Budapesta. Fidesz, partidul aflat la putere din 2010, a pierdut alegerile parlamentare din 12 aprilie. Opoziția Tisza, condusă de conservatorul Péter Magyar, a obținut o victorie categorică și ar urma să formeze noul guvern în a doua jumătate a lunii mai, cu o supermajoritate de două treimi în Parlament.
Rămâne neclar dacă viitorul executiv va menține linia actuală sau va încerca să reducă tensiunile cu Bruxelles-ul prin implementarea deciziei CJUE, în condițiile în care relația Ungariei cu instituțiile europene a fost marcată de dispute repetate în ultimul deceniu.
Recomandate
Ungaria a deschis o anchetă internă asupra mai multor instituții după confiscarea, în martie, a unui transport ucrainean de numerar și aur, un episod cu potențial de impact asupra credibilității și funcționării aparatului de control al statului, potrivit Mediafax . Investigația vizează autoritatea fiscală, forțele antiteroriste și alte agenții implicate în reținerea temporară a șapte cetățeni ucraineni, care transportau 82 de milioane de dolari (aprox. 377 milioane lei) în numerar și aur, în două vehicule blindate. Reținerea a avut loc sub suspiciunea de spălare de bani. Contextul politic a fost unul tensionat: la momentul incidentului, guvernul condus de Viktor Orbán era în conflict cu Kievul, notează Reuters, citată de Mediafax. Ce spune banca ucraineană și ce s-a întâmplat cu bunurile Banca ucraineană Oschadbank a transmis că angajații săi desfășurau o operațiune de rutină, de tipul celor efectuate săptămânal de la invazia Rusiei în Ucraina. Ulterior, Ungaria a restituit banii și aurul Ucrainei cu câteva zile înainte de învestirea lui Peter Magyar, prim-ministru și câștigător „detașat” al alegerilor din aprilie, conform aceleiași surse. Miza anchetei: control instituțional și risc de abuz Deschiderea anchetei interne indică o reevaluare a modului în care instituțiile de control și forțele de ordine au acționat într-un caz transfrontalier sensibil, cu implicații financiare semnificative. În lipsa unor concluzii publice, rămâne neclar dacă au existat erori procedurale, exces de zel sau decizii influențate politic. Într-o postare pe Facebook, Peter Magyar a cerut ca procurorul general „să se ocupe de această chestiune fără întârziere”, potrivit materialului. Context: relația Budapestei cu Ucraina și UE Mediafax amintește că Orbán a făcut din scepticismul față de sprijinul pentru Ucraina un element central al campaniei sale și a blocat atât noi sancțiuni ale UE împotriva Moscovei, cât și un împrumut pentru Kiev. Ce urmează: ancheta internă ar trebui să stabilească responsabilități în cadrul instituțiilor implicate și dacă măsurile luate în martie au avut o bază solidă sau au depășit cadrul legal. În acest moment, articolul nu oferă un termen pentru finalizarea investigației. [...]
Parlamentul European condiționează orice apropiere de UE de reforme democratice în Georgia și Turcia, semnalând că, în forma actuală, relația cu Bruxelles-ul nu poate avansa fără progrese verificabile privind statul de drept și drepturile fundamentale, potrivit Mediafax . Mesajul are un impact direct de reglementare: eurodeputații cer ca pașii următori în relația cu cele două state să fie condiționați strict de respectarea libertăților fundamentale, a drepturilor omului și a standardelor democratice, pe fondul acuzațiilor de „regres democratic” în ambele țări. Georgia: angajamentul UE, legat de pași „concreți și verificabili” În cazul Georgiei, Parlamentul European critică guvernarea partidului Georgian Dream și susține că nu au existat măsuri pentru a inversa o direcție descrisă drept „anti-europeană”. Rezoluția a fost adoptată miercuri cu 436 de voturi pentru, 145 împotrivă și 47 de abțineri, iar documentul cere ca orice angajament viitor al UE cu autoritățile de la Tbilisi să depindă de pași „concreți și verificabili” pentru oprirea regresului democratic. Eurodeputații afirmă, totodată, solidaritatea cu cetățenii georgieni care susțin o Georgie democratică și europeană, dar mențin poziția de nerecunoaștere a legitimității actualului parlament georgian și a președintelui desemnat de acesta. Raportoarea Rasa Juknevičienė a cerut sancțiuni coordonate la nivelul UE împotriva celor considerați responsabili de represiune și „capturarea statului”, acuzând, între altele, presiuni asupra presei independente și existența unui număr ridicat de prizonieri politici. Turcia: aderarea rămâne blocată, cu avertisment privind deriva autoritară Pentru Turcia, Parlamentul European constată că procesul de aderare rămâne blocat, în pofida reafirmării periodice de către Ankara a obiectivului de integrare. Rezoluția a fost adoptată cu 381 de voturi pentru, 107 împotrivă și 171 de abțineri, iar eurodeputații indică drept probleme majore nerezolvate statul de drept, drepturile omului, libertatea presei și standardele democratice. Parlamentul cere guvernului turc să respecte dreptul internațional, relațiile de bună vecinătate și drepturile suverane ale statelor membre ale UE, în special Grecia și Cipru, și critică reacția considerată limitată a altor instituții europene și a multor state membre față de derapajele democratice din Turcia. Raportorul Nacho Sánchez Amor a avertizat că Turcia se îndreaptă rapid către „un model pe deplin autoritar”, invocând presiunile asupra principalului partid de opoziție, CHP, și folosirea justiției în scop politic. El a acuzat Comisia Europeană, Serviciul European de Acțiune Externă și statele membre de o reacție prea slabă, cu efecte asupra credibilității UE și asupra segmentelor pro-europene din societatea turcă. Negocierile de aderare ale Turciei sunt blocate din 2018, însă Parlamentul European subliniază că țara rămâne importantă strategic și geopolitic pentru UE și este aliat în NATO. [...]
Utilizarea intensivă a dronelor de către Ucraina începe să schimbe tactica Rusiei pe frontul din Donețk , îngreunând atacurile în grup și forțând infanteria rusă să înainteze „unul câte unul”, pe fondul loviturilor asupra logisticii, potrivit Agerpres , care citează agenția EFE. În regiunea Donețk, orașul Konstiantinivka a devenit epicentrul luptelor, în condițiile în care Rusia încearcă, chiar și cu un ritm lent de înaintare, să se apropie de Sloviansk și Kramatorsk. În prezent, 25% din regiune se află sub control ucrainean, conform relatării. Konstiantinivka: infiltrări, dar fără control rusesc „pe zone” După luni de încercări de a captura orașul, armata ucraineană neagă informațiile difuzate de partea rusă despre o înaintare decisivă în Konstiantinivka, însă recunoaște că aproximativ 120 de soldați ruși au reușit să se infiltreze în municipiu. Șeful Corpului 19 al Armatei Ucrainei, Oleksandr Bakulin, a descris situația drept „dificilă”, din cauza prezenței unui număr mic de trupe ruse răspândite prin oraș. El a mai spus că cea mai mare parte a trupelor ucrainene se află la periferie și că forțele ruse nu au reușit să preia controlul total asupra niciunei zone din municipalitate, unde continuă luptele. Platforma de monitorizare DeepState susține că infanteria rusă împinge spre interiorul orașului pentru a tăia rutele de aprovizionare ale trupelor ucrainene rămase acolo. Drona ca armă de uzură: lovituri în logistică și schimbarea modului de atac Rusia atacă Konstiantinivka cu drone și aviația, urmărind să distrugă construcțiile care pot servi drept adăpost apărătorilor ucraineni. În oraș ar mai locui sute de civili, printre ruine. Analiști citați în material avertizează că o eventuală cădere a orașului – considerată „probabilă” – ar complica aprovizionarea forțelor ucrainene în zonă, deoarece dronele rusești ar deveni o amenințare mai directă pentru Kramatorsk. Totuși, pentru a ajunge la Kramatorsk și Sloviansk, armata rusă ar trebui să ocupe și Drujkivka, un oraș de dimensiuni similare. În paralel, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din Washington afirmă că Moscova exagerează progresele din Konstiantinivka prin videoclipuri generate cu ajutorul inteligenței artificiale, în care apar steaguri rusești „peste tot” în oraș. ISW adaugă că progresele confirmate nu înseamnă neapărat că „centura fortificată” din Donețk va cădea într-un timp scurt. Pe teren, utilizarea pe scară largă a dronelor a îngreunat atacurile în grup ale infanteriei ruse, care își trimite acum soldații unul câte unul, o schimbare majoră față de bătălii precum Bahmut (2023) sau Pokrovsk (2024–2025), potrivit relatării. Ce urmează: presiune menținută, dar cu costuri mai mari Deși Rusia păstrează o superioritate numerică, un militar ucrainean dintr-o unitate de drone a declarat pentru EFE că Ucraina ar avea, în general, un avantaj în inovație și adaptarea tehnologiilor dronelor pentru eficiență sporită, chiar dacă Rusia poate produce rapid drone în masă. În același timp, Grupul de Rezistență Informativă susține că atacurile ucrainene asupra logisticii militare ruse pe drumuri-cheie din teritoriile ocupate și din Crimeea au provocat pierderi record de vehicule pentru Rusia în luna iunie. Analistul Oleksandr Kovalenko apreciază că aceste lovituri ar urma să limiteze și mai mult capacitatea Rusiei de a-și menține ofensiva și ar putea facilita noi contraatacuri ucrainene. [...]
Uniunea Europeană încearcă să reia un canal diplomatic cu Rusia , după ce un membru al cabinetului președintelui Consiliului European, António Costa, a contactat Kremlinul în ultimele săptămâni, pe fondul discuțiilor tot mai intense despre rolul Europei în eventuale negocieri de pace pentru Ucraina, potrivit Antena 3 . Contactele au fost descrise ca fiind scurte și au avut ca obiect „situația din Ucraina”, un oficial UE invocând necesitatea apărării unor „interese specifice” ale Uniunii și importanța existenței unor canale diplomatice cu Moscova. Oficialul a vorbit sub protecția anonimatului, pe fondul caracterului sensibil al demersului. În același timp, sursa citată precizează că nu a existat o inițiativă „concertată” sau una oficială, susținută de instituțiile UE ori de majoritatea capitalelor europene. În paralel, unii lideri europeni au avut contacte directe cu președintele rus Vladimir Putin în ultimele luni, iar la începutul lunii iunie un grup de ambasadori francezi, britanici și germani s-a întâlnit la Moscova cu un ministru adjunct de externe al Rusiei. Oficialul UE citat a mai spus că António Costa ar fi în „coordonare strânsă” cu liderii europeni privind o posibilă implicare cu Rusia și temele care ar urma discutate „când va veni momentul potrivit”, subliniind însă că UE „nu este un mediator” între Ucraina și Rusia. Presiune pentru un rol european în negocieri și diviziuni între statele membre Discuțiile despre implicarea Europei în negocierile Rusia–Ucraina s-au intensificat după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut liderilor UE, la o reuniune din Cipru luna trecută, să joace un rol mai activ în negocierile de pace dintre Kiev și Moscova. Potrivit unor diplomați familiarizați cu afirmațiile sale, Zelenski a invocat și retragerea parțială a Statelor Unite din aceste eforturi. Tema a alimentat dezbateri între cele 27 de state membre privind cine ar trebui să reprezinte UE: Polonia și țările baltice s-au opus discuțiilor directe, argumentând că acestea ar putea slăbi presiunea asupra Moscovei, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a susținut ideea. Ce urmează Implicarea Europei în negocierile de pace ar urma să fie discutată joi, la reuniunea liderilor UE de la Bruxelles , însă nu este așteptată o decizie privind cine ar conduce eventualele discuții, potrivit a doi diplomați ai UE citați în material. [...]
SUA și Iranul discută devansarea semnării memorandumului pentru a redeschide mai repede Strâmtoarea Ormuz , un pas cu impact direct asupra fluxurilor de energie și transportului maritim, potrivit Mediafax , care citează surse Axios. În forma actuală, semnarea memorandumului de înțelegere este programată pentru vineri, însă părțile și mediatorii analizează fie amânarea, fie varianta unei semnări „electronice” chiar astăzi. Chiar și în acest scenariu, întâlnirea negociatorilor rămâne planificată pentru 19 iunie, în Elveția, potrivit acelorași surse. Miza accelerării calendarului ar fi intrarea mai rapidă în vigoare a prevederilor legate de Strâmtoarea Ormuz. O sursă diplomatică citată de Axios spune că discuțiile au urmărit „deschiderea strâmtorii Ormuz mai devreme de vineri”, deoarece ambele părți ar fi fost de acord asupra acestui punct. De ce contează: publicarea textului și incertitudinea asupra semnării Sursele Axios mai susțin că autoritățile iraniene au insistat ca textul memorandumului să nu fie publicat înainte de semnarea oficială. Dacă documentul ar fi devansat, SUA ar putea publica „în sfârșit” textul acordului, după intrarea în vigoare a prevederilor, conform relatării. Există însă neclarități privind stadiul real al semnării. Vicepreședintele american J.D. Vance a afirmat că memorandumul ar fi fost deja semnat electronic pe 14 iunie, dar sursele Axios oferă versiuni diferite: una confirmă semnarea, cu precizarea că ar fi necesară o a doua semnătură, iar o altă sursă susține că memorandumul nu a fost încă semnat. Ce urmează: negocieri pe nuclear, după semnarea oficială Statele Unite și Iranul au anunțat că au ajuns la acorduri de pace în noaptea de 15 iunie. După semnarea oficială a memorandumului, părțile ar urma să înceapă negocieri de 60 de zile privind programul nuclear iranian și alte chestiuni, potrivit ministrului iranian de externe, Abbas Araghchi . Delegația SUA ar urma să fie condusă de vicepreședintele J.D. Vance, iar cea iraniană de președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, iar pe agenda discuțiilor din Elveția este menționată și începerea negocierilor privind programul nuclear iranian, conform surselor Axios citate de Mediafax. [...]
Ucraina spune că a perturbat aprovizionarea armatei ruse, vizând combustibil și muniții , într-o serie de operațiuni care ar fi lovit direct logistica din teritoriile ocupate, potrivit Adevărul . Miza acestor acțiuni este una operațională: reducerea ritmului de alimentare a frontului și, implicit, a capacității de luptă a forțelor ruse. Agenția de informații militare a Ucrainei (HUR) a publicat imagini video despre care afirmă că surprind atacuri asupra infrastructurii logistice ruse, cu ținte precum stocuri de combustibil, muniții, vehicule și alte resurse destinate trupelor Moscovei. Conform HUR, materialele ar arăta acțiunile unității speciale „Prymary” („Fantomele”) , desfășurate în aprilie și mai 2026, pe rute de transport și aprovizionare folosite pentru susținerea operațiunilor de pe front. Serviciul ucrainean susține că loviturile ar fi distrus stocuri și echipamente înainte ca acestea să ajungă la unitățile combatante și că ar fi „perturbat lanțurile de aprovizionare”, încetinind mobilizarea rezervelor și afectând capacitatea operațională a forțelor ruse, potrivit Kyiv Post. „Inamicul poate schimba rutele, își poate dispersa resursele și poate încerca să-și ascundă mișcările, dar Prymary continuă să identifice punctele critice și să lanseze lovituri precise”, au transmis reprezentanții HUR. Totuși, HUR nu a indicat locațiile exacte ale atacurilor și nici nu a prezentat evaluări independente care să confirme amploarea pagubelor din imaginile publicate. Atacuri cu drone și presiune pe infrastructura petrolieră În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice și petroliere din Rusia, strategie descrisă de Kiev drept o formă de „sancțiuni pe termen lung”, menită să reducă resursele financiare ale Moscovei pentru continuarea războiului. Potrivit informațiilor prezentate, drone ucrainene cu rază lungă ar fi lovit un depozit de petrol din regiunea Krasnodar și ar fi vizat cea mai mare rafinărie din zona Moscovei. Autoritățile regionale din Krasnodar au anunțat că resturile unei drone doborâte au provocat un incendiu la un depozit de petrol din localitatea Poltavskaya (raionul Krasnoarmeysky). În aceeași zi, primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea antiaeriană a interceptat 35 de drone care se îndreptau spre capitală într-un interval de aproximativ două ore. De asemenea, presa ucraineană a relatat că au fost vizate rafinăriile Taneco și TAIF-NK din Nizhnekamsk, descrise drept două dintre cele mai importante obiective ale industriei petroliere ruse. Efecte invocate: penurie de combustibil în Crimeea ocupată Pe fondul intensificării atacurilor asupra infrastructurii energetice și logistice, au apărut informații privind o penurie de combustibil în Crimeea ocupată de Rusia, situație pe care autoritățile ucrainene o leagă de operațiuni menite să perturbe aprovizionarea peninsulei. Andrii Kovalenko, directorul Centrului ucrainean pentru combaterea dezinformării, a susținut că responsabilitatea pentru efectele economice și logistice ale războiului revine conducerii de la Kremlin și societății ruse, pe care o acuză că l-a menținut la putere pe Vladimir Putin. [...]
