Știri din categoria Externe
Știri Externe
Donald Trump anunță o posibilă vizită în Ungaria înainte de alegeri; mesaj de susținere pentru Viktor Orbán în plină campanie electorală
Potrivit Euronews , fostul președinte american Donald Trump a transmis o scrisoare premierului ungar Viktor Orbán , în care își exprimă intenția de a vizita Ungaria înaintea alegerilor parlamentare din aprilie 2026 . Mesajul, publicat de Orbán, conține elogii aduse cooperării americano-ungare și un sprijin politic clar pentru liderul de la Budapesta, într-un moment în care coaliția sa de guvernare este în scădere în sondaje. Trump a vorbit despre o „epocă de aur a relațiilor americano-ungare” , exprimându-și dorința de a aprofunda cooperarea în domenii cheie precum apărarea, energia și migrația ilegală. În același timp, l-a felicitat pe Orbán pentru pozițiile sale conservatoare, subliniind atașamentul față de „credință, familie și suveranitate națională”. Vizita ar urma să aibă loc în plină campanie electorală, într-un context politic tensionat, în care partidul Tisza, condus de Péter Magyar, este cotat cu șanse reale să învingă Fidesz-KDNP, coaliția aflată la guvernare. Trump a fost gazda lui Orbán în noiembrie 2025, la Washington, într-o vizită în urma căreia Ungaria a obținut o scutire temporară de un an de la tarifele secundare americane pentru exporturile de petrol rusesc. Cu acea ocazie, premierul ungar l-a invitat oficial pe Trump în Ungaria. Această posibilă vizită vine în linie cu noul document de securitate națională al administrației Trump , care afirmă că SUA intenționează să sprijine partidele din interiorul Uniunii Europene care se opun direcției curente a acesteia. În acest context, un gest simbolic precum vizita în Ungaria poate avea ecouri importante atât în politica internă maghiară, cât și în relațiile dintre SUA și UE. „Sunt onorat de invitația dumneavoastră... Vă doresc mult succes în campania electorală care urmează” , a scris Trump, într-un mesaj care poate fi interpretat drept un sprijin politic direct pentru Orbán. Dacă va avea loc, vizita ar putea reprezenta o intervenție semnificativă în politica unei țări europene aflate în plină campanie, semnalând o potențială reconfigurare a relațiilor internaționale în cazul unei eventuale reveniri a lui Trump la Casa Albă. [...]
Situație critică în Kiev după un nou atac; autoritățile cer locuitorilor să părăsească orașul
„Evacuați temporar Kievul”, a îndemnat Vitali Kliciko vineri dimineață în urma celui mai grav atac rusesc asupra capitalei ucrainene din ultimele luni, informează AFP . Este pentru prima dată, de la începutul invaziei în februarie 2022, când primarul orașului face un apel public la evacuare, în condițiile în care peste jumătate din locuințele din Kiev nu mai au căldură, iar temperaturile coboară sub -10 grade Celsius. Orașul a fost afectat de o nouă rundă de bombardamente nocturne în care Rusia a folosit din nou racheta hipersonică de ultimă generație Oreșnik , capabilă să transporte focoase nucleare, dar care de această dată a fost folosită convențional. Atacul a vizat peste 40 de obiective , printre care ambasada Qatarului și cel puțin 20 de imobile rezidențiale. Patru persoane și-au pierdut viața și alte 24 au fost rănite, potrivit poliției ucrainene. Operatorul energetic DTEK a anunțat că 417.000 de gospodării au rămas fără curent în Kiev, iar președintele Volodimir Zelenski a cerut o reacție fermă din partea comunității internaționale, catalogând atacul drept o amenințare directă la adresa securității europene, mai ales că a avut loc „în imediata vecinătate a frontierei NATO și UE”. Conform Forțelor Aeriene ucrainene, în noaptea atacului au fost lansate 36 de rachete și 242 de drone, dintre care 18 rachete și 226 de drone au fost interceptate. Ministerul Apărării rus a confirmat utilizarea rachetei Oreșnik , susținând că atacul a fost un răspuns la un presupus atentat ucrainean asupra unei reședințe a președintelui Vladimir Putin – o acuzație negată categoric de Kiev. Atacul survine într-un moment critic, în care peste un milion de ucraineni sunt afectați de lipsa apei și a căldurii în regiuni întinse ale țării. În replică, Ucraina a lansat atacuri asupra infrastructurii energetice ruse, lăsând circa 550.000 de oameni fără curent în regiunea Belgorod. Racheta Oreșnik a fost folosită anterior, în 2024, într-un atac asupra unei uzine militare din Dnipro și a fost desfășurată în Belarus în decembrie același an. Poate atinge viteze de peste 13.000 km/h și transporta focoase multiple. Între timp, pe plan diplomatic, inițiativele de pace impulsionate de fostul președinte american Donald Trump stagnează, iar Rusia avertizează că orice soldat occidental trimis în Ucraina va fi tratat ca „țintă legitimă”. Moscova insistă în continuare ca Ucraina să renunțe la teritoriile din Donețk și să renunțe oficial la aderarea la NATO – condiții respinse atât de Kiev, cât și de Occident. [...]
NASA aduce de urgență pe Pământ o parte din echipajul de pe Stația Spațială Internațională; o afecțiune medicală serioasă nu poate fi tratată în spațiu
Pentru prima dată în cei 25 de ani de funcționare a Stației Spațiale Internaționale (ISS), NASA a decis repatrierea prematură a unui echipaj din cauza unei probleme medicale grave , informează Reuters . Patru astronauți din misiunea Crew-11 — Zena Cardman, Mike Fincke, Kimiya Yui și Oleg Platonov — vor fi aduși mai devreme pe Terra, după ce unul dintre ei a dezvoltat o afecțiune ce nu poate fi diagnosticată și tratată corespunzător la bordul ISS. Administratorul NASA, Jared Isaacman, a declarat într-o conferință de presă convocată de urgență joi la Washington că decizia a fost luată împreună cu echipa medicală, subliniind că „abilitatea de a trata această problemă în siguranță nu există pe Stația Spațială Internațională” . Numele astronautului afectat și detalii despre afecțiune nu au fost făcute publice, din motive de confidențialitate. Totuși, NASA a precizat că nu este vorba despre un accident petrecut în timpul unei activități operaționale. Incidentul a dus și la anularea unei ieșiri extravehiculare programate pentru joi, în care Mike Fincke și Zena Cardman urmau să instaleze un echipament în exteriorul stației, într-o activitate de 6,5 ore. Anunțul privind anularea a fost făcut miercuri seară, iar ulterior, în miez de noapte, NASA a transmis oficial că ia în calcul finalizarea anticipată a misiunii pentru întreg echipajul. Echipajul Crew-11 se află pe orbită din august 2025, lansarea având loc din Florida, iar revenirea era planificată pentru luna mai 2026. În ciuda experienței bogate a astronauților implicați, inclusiv a comandantului Fincke, incidentele medicale grave la bordul ISS rămân rare și în general tratate cu maximă discreție. NASA nu a oferit până acum un termen exact pentru revenirea echipajului, dar se pare că operațiunea de reîntoarcere este deja în curs de planificare accelerată. Problema medicală apare într-un moment în care activitățile spațiale internaționale sunt din ce în ce mai frecvente, iar complexitatea tehnologică crește. Decizia NASA reflectă atât limitele actuale ale infrastructurii medicale din spațiu, cât și importanța măsurilor preventive și a reacției rapide în condiții extreme . [...]
Atac balistic rusesc la 13.000 km/h asupra Liovului; Oreșnik lovește pentru a doua oară, în plin blocaj al negocierilor de pace
Rusia a lansat azi-noapte un atac cu racheta balistică hipersonică Oreșnik asupra orașului ucrainean Liov, confirmând oficial utilizarea acestui tip de armament , potrivit Biziday . Ministerul rus al Apărării a motivat acțiunea drept un „răspuns” la presupusul atac ucrainean asupra reședinței lui Vladimir Putin din regiunea Novgorod, la finalul anului 2025. Însă această acuzație a fost deja demontată de serviciile secrete americane și europene, care au arătat că tentativa de asasinat nu a avut loc, fiind cel mai probabil o înscenare menită să întârzie negocierile de pace. Conform autorităților ucrainene, racheta a fost lansată de la poligonul Kapustin Yar din regiunea Astrahan și a lovit infrastructura din Liov cu o viteză de aproximativ 13.000 km/h , traiectoria sa indicând utilizarea unui proiectil balistic. Cu toate acestea, nu există dovezi privind existența unei încărcături distructive, iar impactul a fost redus, fără pierderi confirmate sau avarii majore în zone civile. Într-un comunicat oficial, primarul din Liov, Andrii Sadovi, a precizat că nu există victime și că nici clădirile civile nu au fost afectate. Atacul cu Oreșnik – al doilea cunoscut după cel din 2024 – are loc într-un moment de tensiune regională crescută. Liov se află la doar 70 km de granița cu Polonia, stat membru NATO care dispune de sisteme de interceptare similare celor de la Deveselu. Totuși, eficiența acestora depinde de momentul interceptării, care trebuie să aibă loc înainte ca racheta să atingă viteze hipersonice. Contextul strategic devine și mai complicat , având în vedere că atacul rusesc a urmat la scurt timp după ce un petrolier rusesc a fost arestat de SUA și Marea Britanie în Atlanticul de Nord. În paralel, Kievul a fost vizat de atacuri cu drone, soldate cu cel puțin 4 morți și 19 răniți , dar și cu întreruperi de curent și apă în capitală. Într-un context legat de aceste evenimente, președintele Volodimir Zelenski le-a cerut recent ucrainenilor să se adăpostească , pe fondul unor avertismente emise de SUA privind un posibil atac aerian iminent, așa cum am relatat în articolul nostru precedent . Armata ucraineană a confirmat doar viteza țintei aeriene, menționând că identificarea exactă a tipului de rachetă va fi stabilită după analiza completă a resturilor. Autoritățile de mediu au declarat că nivelurile de radiații și substanțe toxice se mențin în limite normale. Putin a declarat anterior că Oreșnik are o putere distructivă comparabilă cu a unei arme nucleare, chiar și cu un focos convențional. Deocamdată, însă, Rusia nu a precizat tipul de focoase utilizate în atacul asupra Liovului , ceea ce ridică întrebări asupra scopului real al acțiunii – mai degrabă psihologic și de propagandă, decât militar decisiv. [...]
SUA pregătesc intervenții militare directe împotriva cartelurilor de droguri din Mexic și Venezuela, Trump justifică acțiunile printr-o extindere a doctrinei Monroe
Donald Trump a anunțat joi, într-un interviu pentru Fox News, că Statele Unite vor începe „atacuri terestre” împotriva cartelurilor de droguri , în continuarea campaniei militare desfășurate în ultimele luni în Marea Caraibilor și în largul Pacificului. Aflat în plină campanie de reafirmare a forței americane în emisfera vestică, liderul de la Casa Albă susține că Mexicul este „condus de carteluri”, iar soluția ar fi o intervenție directă a armatei americane. În acest sens, Trump a declarat că i-a cerut președintei mexicane Claudia Sheinbaum să permită trimiterea de trupe americane pe teritoriul mexican, însă aceasta a refuzat categoric propunerea. Declarațiile lui Trump vin la doar câteva zile după ce forțele americane l-au capturat pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, și pe soția acestuia, acuzați de „narcoterorism” și trafic de cocaină către SUA. Deși Washingtonul nu a prezentat probe publice care să susțină aceste acuzații, SUA au desfășurat deja atacuri aeriene asupra unor ambarcațiuni din Venezuela, considerate implicate în traficul de droguri. Președinta Mexicului a condamnat ferm acțiunile americane. Claudia Sheinbaum a reafirmat, potrivit TVR Info , că Mexicul „respinge categoric intervenția militară în afacerile interne ale altor state” și a subliniat că țara sa este suverană și dispusă la cooperare, dar nu la subordonare. Ea a criticat și justificările ideologice ale SUA, după ce Trump a invocat doctrina Monroe ca pretext pentru acțiunile militare, declarând că „America nu aparține niciunei doctrine și niciunei puteri” . Tot mai izolat pe scena internațională, Trump pare decis să extindă controlul militar asupra Americii Latine, amenințând inclusiv Cuba și Columbia. Cu toate acestea, experți internaționali și ONG-uri pun la îndoială legalitatea acestor intervenții și avertizează asupra escaladării conflictelor regionale. Deocamdată, armata americană nu a anunțat un calendar clar pentru lansarea atacurilor terestre, iar Congresul nu a fost consultat oficial în privința unei eventuale acțiuni militare de amploare în Mexic. În acest context tensionat, viitorul relațiilor dintre SUA și statele latino-americane este incert, iar pericolul unei destabilizări regionale pare mai real ca niciodată. [...]
Iranul fierbe: proteste masive, amenințări internaționale și apeluri directe la revoltă împotriva regimului islamic
Iranul se confruntă cu cele mai ample proteste din ultimii ani, după ce criza economică, represiunea autorităților și apelurile din exil au aprins un val național de revoltă , relatează Digi24 , HotNews și Mediafax . Tensiunile cresc atât în interiorul țării, cât și pe plan internațional, în contextul în care liderii de la Teheran se confruntă cu o mișcare de contestare tot mai hotărâtă, iar Statele Unite amenință cu represalii dure dacă manifestanții pașnici vor fi uciși. Apel fără precedent al prințului Reza Pahlavi Printr-un mesaj video difuzat în limba farsi, prințul moștenitor Reza Pahlavi, aflat în exil, le-a cerut iranienilor să iasă în stradă pe 8 și 9 ianuarie, la ora 20:00 , oriunde s-ar afla, pentru a-și manifesta opoziția față de regimul ayatolahului Ali Khamenei. El a făcut un apel direct către forțele de ordine ale regimului, cerându-le să nu tragă în popor și să se alăture cauzei protestatarilor. „Nu se mai pune problema dacă regimul va cădea, ci când . Acest moment este aproape. Folosiți armele pentru a apăra poporul, nu pentru a-l oprima”, a declarat Pahlavi, subliniind că mii de persoane din structurile regimului s-au alăturat deja Platformei de Cooperare Națională, fondată de el în urmă cu șase luni. Violență în stradă și represiune severă Potrivit organizației HRANA și surselor citate de HotNews , protestele s-au extins în 111 orașe din toate cele 31 de provincii ale Iranului , fiind raportate ciocniri violente între manifestanți și forțele de securitate. Cel puțin 36 de protestatari și 4 membri ai forțelor de ordine au fost uciși , în timp ce numărul arestărilor a depășit 2.200 . Protestele au izbucnit pe 28 decembrie, în Marele Bazar din Teheran, ca reacție la prăbușirea rialului iranian și creșterea galopantă a inflației (40%) , dar s-au transformat rapid într-o mișcare politică împotriva conducerii teocratice. Mulțimile scandează lozinci ca „Moarte dictatorului” și „Trăiască șahul”, uneori fluturând steagul vechii monarhii. În mai multe orașe, cum ar fi Mashhad, Abadan, Aligudarz și Lordegan, au fost documentate momente de intensă violență, cu forțele de ordine deschizând focul , folosind gaze lacrimogene sau fiind nevoite să se retragă în fața mulțimii. În unele locuri, circulă zvonuri că polițiștii s-ar fi alăturat protestatarilor , dar aceste informații nu sunt confirmate oficial. SUA avertizează: orice violență va fi sancționată Situația din Iran a atras atenția Statelor Unite. Președintele Donald Trump a transmis un avertisment dur regimului de la Teheran: dacă protestatarii pașnici vor fi uciși, „SUA va lovi foarte dur Iranul” , informează Mediafax . „Urmărim cu mare atenție ce se întâmplă. Suntem pregătiți și gata de acțiune”, a spus Trump într-o intervenție radio. Comentariile sale vin în contextul în care forțele iraniene au fost acuzate că trag asupra protestatarilor în mai multe orașe. În replică, liderii iranieni au denunțat poziția Washingtonului ca fiind o „interferență grosolană în afacerile interne” și au transmis că sunt pregătiți să răspundă „devastator” în cazul unui atac. Sprijin din partea kurzilor iranieni Șapte partide de opoziție kurde au emis o declarație comună de susținere a protestelor și au chemat la grevă generală pe 8 ianuarie, în provinciile Kermanshah, Ilam și Lorestan. Aceste regiuni sunt majoritar kurde și au fost printre cele mai active în valul actual de proteste. Situație socială și economică explozivă Declinul economic accentuat al Iranului, alimentat de sancțiuni internaționale, proastă guvernare și corupție , a dus la o lipsă acută de speranță în rândul populației. Studenții, comercianții și angajații din sectorul public s-au alăturat mișcărilor de stradă, iar liderii religioși par tot mai izolați , în ciuda tentativelor de a calma spiritele cu alocații modice sau apeluri la „dialog”. Presa de stat a anunțat că guvernul va acorda o subvenție de 7 dolari lunar pentru a atenua criza costului vieții – o măsură considerată simbolică și ineficientă de către economiști. [...]
Zelenski cere populației să se adăpostească; SUA vorbesc despre un atac aerian iminent
Președintele Volodimir Zelenski avertizează asupra unui posibil atac aerian de amploare în noaptea de 8 spre 9 ianuarie, lansat de Rusia, în contextul în care vremea nefavorabilă din Ucraina ar putea favoriza acțiuni militare masive. Informația este confirmată și de Digi24 , care citează un avertisment emis de Ambasada SUA la Kiev privind „un atac aerian potențial semnificativ” în următoarele zile. Deși nu se menționează explicit cine ar putea întreprinde atacul, autoritățile ucrainene indică Rusia drept principalul responsabil. Zelenski a subliniat în discursul său de luni seară că „rușii încearcă să profite de vreme”, referindu-se la deteriorarea severă a condițiilor meteorologice în toată Ucraina, care afectează drumurile, infrastructura și rețelele de utilități. În acest context, liderul ucrainean a ordonat guvernului să ia măsuri de sprijin pentru autoritățile locale și populație, inclusiv posibilitatea ca instituțiile neesențiale să permită angajaților să lucreze de acasă în perioada următoare. Situația actuală în Ucraina: Avertisment privind un posibil atac aerian în noaptea de 8-9 ianuarie, cu posibilitate de repetare în zilele următoare. Ambasada SUA a emis o alertă de securitate, recomandând cetățenilor americani din Ucraina să fie pregătiți să se adăpostească în caz de raid aerian. Zelenski acuză Rusia că exploatează condițiile meteo nefavorabile pentru a destabiliza și mai mult Ucraina. Probleme grave cu alimentarea cu energie electrică în regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie, afectate de atacurile asupra infrastructurii. Atacuri recente au lovit zone civile și obiective energetice, inclusiv orașe precum Krîvîi Rih, Dnipro și Pavlohrad. Zelenski a descris situația din aceste regiuni drept „extrem de dificilă”, menționând că în Zaporojie s-a reușit restabilirea alimentării cu energie electrică programată, în timp ce în Dnipropetrovsk reparațiile continuă. El a mai adăugat că, în cursul zilei de luni, noi atacuri rusești au vizat infrastructura energetică și clădiri rezidențiale. Aceste tensiuni vin în contextul escaladării conflictului și al tentativelor Rusiei de a crea haos în mijlocul iernii, folosind bombardamentele asupra infrastructurii vitale pentru a slăbi capacitatea de rezistență a Ucrainei și a populației civile. [...]
Două viziuni opuse pentru viitorul Warner Bros. și HBO; Netflix separă activele și exclude canalele de cablu, în timp ce Paramount propune achiziția integrală fără garanții solide
Paramount insistă cu oferta de 30 de dolari pe acțiune pentru a cumpăra Warner Bros. Discovery, în ciuda faptului că boardul companiei țintă preferă acordul deja semnat cu Netflix , care prevede vânzarea studiourilor Warner Bros. și HBO, dar exclude rețelele de cablu, inclusiv CNN, relatează CNN . Miza este controlul asupra unora dintre cele mai valoroase active media din lume, într-un moment critic pentru industria divertismentului global. Paramount sau Netflix? Două scenarii pentru viitorul WBD Boardul Warner Bros. Discovery (WBD) a respins din nou oferta venită din partea Paramount, catalogând-o drept „inadecvată” și „riscantă”. Oferta presupune achiziționarea întregii companii WBD pentru 30 de dolari pe acțiune, într-un proces caracterizat de o parte a presei ca fiind o tentativă de preluare ostilă. Paramount le cere acționarilor WBD să ignore recomandarea propriului board și să accepte oferta direct, considerând că aceasta este mai valoroasă decât acordul cu Netflix. Între timp, Netflix a semnat deja un acord cu WBD pentru cumpărarea studiourilor Warner Bros. și HBO, excluzând CNN și celelalte posturi de cablu. Aceste active vor fi transferate într-o companie nouă, listată separat sub numele Discovery Global . Paramount: oferta e mai mare, acordul Netflix e subevaluat Directorul general al Paramount, David Ellison, susține că acordul Netflix oferă o valoare reală de 27,42 dolari pe acțiune, față de cei 30 de dolari în numerar oferiți de compania sa. El subliniază că „oferta Paramount aduce mai multă valoare și o finalizare mai rapidă” și acuză conducerea WBD că nu servește interesele acționarilor. În replică, boardul WBD susține că acordul cu Netflix este mai sigur, are aprobări de reglementare în curs și implică mai puține riscuri financiare. Potrivit lor, oferta Paramount este dependentă de un grad ridicat de îndatorare și poate eșua ușor dacă piața sau condițiile de finanțare se schimbă. Războiul evaluărilor: cât valorează de fapt CNN? Un punct central de dispută este evaluarea rețelelor de cablu, care nu fac parte din înțelegerea cu Netflix. Paramount consideră că aceste active, inclusiv CNN, au o valoare aproape nulă. După ce inițial le-a evaluat la 1 dolar pe acțiune, compania a redus estimarea la 0 dolari, invocând performanța bursieră slabă a Versant — o companie similară, desprinsă recent din Comcast, specializată tot în televiziune liniară, ale cărei acțiuni s-au prăbușit cu 30% la debutul pe bursă. Boardul WBD contestă această viziune, spunând că Discovery Global va avea valoare de piață proprie, iar rețelele de cablu încă generează venituri consistente, în special pe piețele internaționale. Ce se întâmplă mai departe? Pentru moment, Netflix are avantajul: un acord semnat, o strategie clară și un parcurs reglementar în derulare. Însă analiștii de pe Wall Street anticipează că Paramount ar putea reveni cu o ofertă îmbunătățită. Reuben Miller, expert antitrust citat de CNN, a comentat: „Aceasta este șansa Netflix de a pierde. Dar mă aștept ca Paramount să revină cu o ofertă pe care WBD nu o va putea refuza.” [...]