Știri
Știri din categoria Externe
Iranul spune că decizia de a reveni la negocieri sau de a escalada conflictul revine Washingtonului, într-un mesaj care ridică din nou riscul de instabilitate regională și de șocuri pe piețele energetice. Potrivit Agerpres, Teheranul susține că este „gata” atât pentru reluarea războiului, cât și pentru a „privilegia diplomația” în disputa cu Statele Unite.
Adjunctul ministrului iranian de externe, Kazem Gharibabadi, a afirmat că Iranul și-a prezentat „planul” unui mediator pakistanez, cu obiectivul de a pune capăt „permanent” războiului „impus”, iar „mingea este acum în terenul SUA”, care ar trebui să aleagă între diplomație și o abordare conflictuală.
„Iranul, în scopul garantării intereselor sale naționale și de securitate, este gata pentru cele două opțiuni.”
Pe lângă mesajul diplomatic, un oficial militar iranian a indicat sâmbătă că reluarea războiului cu Statele Unite este „probabilă”, după ce președintele american Donald Trump ar fi respins o nouă ofertă a Teheranului de reluare a negocierilor de pace, conform relatării preluate de Agerpres.
Mohammad Jafar Asadi, inspector adjunct al Comandamentului Forțelor Armate Khatam Al-Anbiya, a declarat pentru agenția de știri Fars că evenimentele ar fi demonstrat că SUA „nu au respectat nicio promisiune sau acord” și că forțele armate sunt „pe deplin pregătite” pentru orice acțiune americană pe care o consideră imprudentă.
Mesajele de la Teheran combină o ofertă de ieșire diplomatică cu avertismente militare, ceea ce menține un nivel ridicat de incertitudine într-o zonă cu importanță strategică pentru comerț și energie. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre conținutul „planului” sau despre calendarul unor eventuale discuții, rămâne neclar ce pași concreți ar urma și în ce condiții ar putea fi reluată diplomația.
Recomandate
Riscul reluării conflictului dintre Iran și SUA reapare pe fondul blocadei din Strâmtoarea Ormuz , după ce un oficial militar iranian a spus că reînceperea războiului este „probabilă”, iar forțele armate sunt „pe deplin pregătite”, potrivit G4Media . Declarația vine după ce președintele american Donald Trump a respins o nouă ofertă transmisă de Teheran pentru reluarea negocierilor. Mohammad Jafar Asadi, inspector adjunct al Comandamentului Forțelor Armate Khatam Al-Anbiya, a susținut că „evenimentele au demonstrat” că SUA „nu au respectat nicio promisiune sau acord” și a avertizat asupra unei posibile escaladări. „Forţele armate sunt pe deplin pregătite pentru orice nouă aventură sau acţiune imprudentă din partea americanilor.” Strâmtoarea Ormuz, miza imediată: redeschidere înaintea dosarului nuclear În paralel, un înalt oficial iranian, citat de Reuters, a descris o propunere care ar schimba ordinea negocierilor: Iranul ar accepta redeschiderea Strâmtorii Ormuz și reluarea transportului maritim înainte ca discuțiile privind programul nuclear să intre în faza dificilă. Conform aceleiași relatări, planul ar include: garanții că Israelul și SUA nu vor mai ataca; deschiderea strâmtorii de către Iran; ridicarea blocadei americane; amânarea negocierilor privind restricțiile asupra programului nuclear pentru o etapă ulterioară, în schimbul ridicării sancțiunilor, cu solicitarea Iranului ca SUA să îi recunoască dreptul de a îmbogăți uraniu în scopuri pașnice, chiar dacă ar fi de acord să suspende această activitate. Oficialul a spus că un „nou calendar” a fost detaliat într-o propunere transmisă Statelor Unite prin intermediul mediatorilor, Pakistan, însă fără publicarea conținutului integral. Context: armistițiu fragil și negocieri fără rezultat Materialul menționează că un armistițiu a intrat în vigoare la 8 aprilie, după aproape 40 de zile de atacuri israeliene și americane asupra Iranului și contraatacuri iraniene în regiune. O primă rundă de discuții directe, la Islamabad, pe 11 aprilie, a eșuat, iar divergențele au rămas „semnificative”, de la situația Strâmtorii Ormuz până la chestiunea nucleară. Donald Trump a declarat vineri că „nu este mulțumit” de ultima versiune a acordului și a reiterat că reluarea războiului rămâne „o opțiune”, adăugând că a fost informat joi de armată cu privire la posibile noi acțiuni militare. De ce contează: blocada maritimă prelungește presiunea economică Potrivit informațiilor citate de Reuters, Iranul blochează aproape toate transporturile maritime din Golf, cu excepția celor proprii, de mai bine de două luni, iar luna trecută SUA au impus propria blocadă a navelor din porturile iraniene. În acest context, orice eșec al negocierilor crește riscul de prelungire a blocajelor și de noi episoade militare, cu efecte directe asupra fluxurilor maritime din regiune. Separat, articolul notează că, deși armistițiul a permis revenirea la o „aparentă normalitate”, populația este afectată de inflație și șomaj în creștere, pe fondul deceniilor de sancțiuni internaționale. [...]
Iran a propus redeschiderea Strâmtorii Hormuz înaintea negocierilor nucleare, dar planul a fost respins de Donald Trump , potrivit Reuters . Miza imediată este fluxul de energie: războiul a provocat, conform sursei, „cea mai mare perturbare de până acum” a aprovizionării globale cu energie. La patru săptămâni după ce SUA și Israel au suspendat campania de bombardamente împotriva Iranului, nu există încă un acord care să încheie conflictul. Între timp, Iran blochează de peste două luni aproape toate transporturile maritime din Golf, cu excepția celor proprii, iar luna trecută SUA au impus la rândul lor o blocadă asupra navelor care pleacă din porturi iraniene. Ce conținea propunerea Teheranului Un oficial iranian de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului din cauza caracterului confidențial al discuțiilor, a descris un cadru în care elementele cu impact imediat asupra transportului maritim ar fi fost rezolvate înaintea dosarului nuclear: încetarea războiului, cu o garanție că Israelul și SUA nu vor ataca din nou; redeschiderea Strâmtorii Hormuz pentru navigație; ridicarea blocadei americane asupra Iranului; abia ulterior, negocieri privind limitarea programului nuclear iranian, în schimbul ridicării sancțiunilor. Iranul ar fi cerut ca Washingtonul să îi recunoască dreptul de a îmbogăți uraniu în scopuri pașnice, chiar dacă ar accepta suspendarea îmbogățirii, potrivit aceleiași surse. De ce a respins Trump și ce condiții pune Washingtonul Donald Trump a declarat vineri că nu este „mulțumit” de cea mai recentă propunere a Iranului, fără să detalieze ce elemente respinge. Președintele american a spus reporterilor la Casa Albă: „Cer lucruri cu care nu pot fi de acord.” Washingtonul a reiterat, potrivit Reuters, că nu va încheia războiul fără un acord care să împiedice Iranul să obțină vreodată o armă nucleară — obiectivul principal invocat de Trump când a lansat loviturile în februarie, în timpul unor discuții pe tema nucleară. Iranul susține că programul său nuclear este pașnic. Ce urmează: presiune pe rutele energetice, negocieri împinse în plan secund Oficialul iranian a susținut că Teheranul vede amânarea discuțiilor nucleare pentru o etapă ulterioară drept o „schimbare semnificativă” menită să faciliteze un acord. Reuters notează că presa relatase deja în ultima săptămână că Iranul propunea redeschiderea strâmtorii înainte de rezolvarea chestiunilor nucleare, iar oficialul a confirmat că acest calendar a fost inclus într-o propunere formală transmisă SUA prin mediatori. În lipsa unui acord, blocajele reciproce — ale Iranului asupra transporturilor din Golf și ale SUA asupra navelor din porturile iraniene — rămân principalul factor de risc pentru fluxurile energetice și pentru stabilitatea rutelor maritime din regiune. [...]
AIEA ia în calcul mutarea uraniului îmbogățit al Iranului, pe fondul lipsei de acces la inspecții și al discuțiilor cu Rusia și SUA , potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații ale directorului general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) , Rafael Grossi , într-un interviu pentru Associated Press. Grossi a spus că „majoritatea” uraniului îmbogățit al Iranului este probabil la complexul nuclear de la Isfahan, lovit în timpul unui război de 12 zile în iunie și în cadrul operațiunilor „Roaring Lion” și „Epic Fury”. AIEA își bazează evaluările pe informații din imagini satelitare privind efectele loviturilor americane și israeliene asupra siturilor nucleare iraniene. Un element-cheie invocat de Associated Press este o imagine satelitară din 9 iunie 2025, realizată de un satelit Airbus, care arată un camion cu 18 containere albastre intrând în Centrul de Tehnologie Nucleară Isfahan. Containerele ar fi, potrivit AP, suspectate că ar conține uraniu puternic îmbogățit și „probabil” nu au fost mutate. Estimări, nu verificări: AIEA nu a putut inspecta situl Grossi a subliniat că evaluările AIEA rămân estimări, deoarece agenția nu a putut vizita locația. Deși Iranul are obligația, în cadrul Tratatului de Neproliferare Nucleară, să permită accesul inspectorilor, AIEA nu a reușit să verifice la fața locului dacă materialul se află acolo și dacă sigiliile agenției sunt intacte. „Nu am putut inspecta sau să infirmăm că materialul este acolo și că sigiliile, sigiliile AIEA, rămân acolo. Sper că vom putea face asta, așa că ceea ce vă spun este cea mai bună estimare a noastră.” Separat, Grossi a declarat la o conferință de presă la ONU că o inspecție AIEA era programată pentru o nouă instalație de îmbogățire a uraniului la Isfahan, pe care Iranul a declarat-o în iunie anul trecut, însă loviturile au început chiar în ziua stabilită pentru inspecție. Discuții despre „extracție” și rolul Rusiei În același interviu, Grossi a spus că AIEA a discutat cu mai multe părți posibilitatea de a muta uraniul îmbogățit al Iranului în afara țării, inclusiv cu Rusia. Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că președintele rus Vladimir Putin s-a oferit să ajute SUA să gestioneze uraniul îmbogățit, dar că Trump i-ar fi răspuns că ar trebui să fie mai „implicat în încheierea războiului cu Ucraina”. AIEA a mai discutat subiectul cu SUA și „informal” cu Iranul, potrivit AP, însă agenția nu a fost parte a negocierilor de încetare a focului din Pakistan, deși a participat la discuțiile nucleare din februarie. [...]
Statele Unite au aprobat vânzări de echipament militar de peste 8,6 miliarde de dolari (aprox. 39,5 miliarde lei) către patru aliați din Orientul Mijlociu , într-un pachet care direcționează comenzi către mari contractori americani și consolidează capacități de apărare aeriană și armament de precizie în regiune, potrivit Mediafax . Departamentul de Stat al SUA a anunțat vineri aprobările, în contextul în care, potrivit AlarabiyaEnglish, războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului a ajuns la nouă săptămâni de la început și au trecut peste trei săptămâni de la intrarea în vigoare a unui armistițiu descris drept fragil. Cum se împart aprobările pe țări și sisteme Aprobările includ mai multe componente, cu valori distincte: Qatar : servicii de reaprovizionare pentru sistemul de apărare aeriană și antirachetă Patriot – 4,01 miliarde dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) și sisteme avansate de arme de precizie APKWS – 992,4 milioane dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). Kuweit : un sistem integrat de comandă de luptă – 2,5 miliarde dolari (aprox. 11,5 miliarde lei). Israel : sisteme avansate de arme de precizie APKWS – 992,4 milioane dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). Emiratele Arabe Unite : sisteme APKWS – 147,6 milioane dolari (aprox. 679 milioane lei). Cine sunt contractorii principali Departamentul de Stat a indicat și companiile care ar urma să fie principalii contractori ai acestor vânzări: BAE Systems : contractor principal pentru vânzările de sisteme APKWS către Qatar, Israel și Emiratele Arabe Unite. RTX și Lockheed Martin : principalii contractori pentru sistemul integrat de comandă de luptă către Kuweit și pentru vânzarea de rezerve/servicii pentru sistemul Patriot către Qatar. Northrop Grumman : menționată, de asemenea, între principalii contractori pentru vânzarea către Kuweit. În material nu sunt oferite detalii despre calendarul livrărilor sau despre etapele contractuale ulterioare aprobărilor. [...]
Washingtonul amână relansarea negocierilor de pace pentru Ucraina , pe fondul temerilor că o nouă rundă de diplomație nu ar aduce rezultate și al mutării atenției SUA către războiul cu Iranul, în condițiile în care emisarii lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner , nu se grăbesc să ajungă la Kiev, potrivit Digi24 , care citează Kyiv Independent. Ezitarea vine după luni de discuții interne despre o posibilă vizită care ar fi fost prima deplasare a celor doi emisari în Ucraina, deși ambii au mers în repetate rânduri la Moscova pentru întâlniri cu Vladimir Putin. Un înalt oficial ucrainean citat de publicația ucraineană spune că au existat promisiuni repetate privind o vizită la Kiev, fără ca acestea să fie respectate. Președintele Volodimir Zelenski a criticat public această abordare, considerând că vizitele repetate în Rusia, fără o deplasare similară în Ucraina, transmit un semnal politic negativ. „Este lipsit de respect să vii la Moscova și nu și la Kiev, este pur și simplu lipsit de respect.” De ce contează: fără vizită la Kiev, formatul trilateral rămâne blocat Potrivit unei persoane familiarizate cu discuțiile, vizita ar fi trebuit să funcționeze ca un „declanșator” pentru reluarea diplomației trilaterale Ucraina–Rusia–SUA, într-un moment în care discuțiile sunt practic stagnante. Negocierile ar fi fost înghețate de peste două luni, iar atenția Washingtonului s-a mutat către conflictul cu Iranul și eforturile diplomatice asociate. Ultima rundă de discuții trilaterale a avut loc pe 16 februarie, iar o întâlnire planificată pentru finalul aceleiași luni a fost amânată cu puțin timp înainte de atacurile americano-israeliene asupra Iranului, mai notează materialul citat. Obstacolele invocate: agenda SUA, logistica și lipsa „substanței” în negocieri Două surse citate spun că planul inițial era ca Witkoff și Kushner să meargă mai întâi la Kiev, să se întâlnească cu Zelenski și abia apoi să se deplaseze la Moscova pentru discuții cu Putin. Între timp, mai mulți factori complică o astfel de vizită: prioritizarea negocierilor SUA–Iran , care domină agenda de politică externă a Washingtonului; logistica deplasărilor în Ucraina , în condițiile în care spațiul aerian este închis, iar trenul rămâne ruta viabilă către Kiev; o sursă citată afirmă că „este dificil pentru Witkoff”; impasul de fond privind teritoriul , care face ca o vizită să riște să fie mai degrabă simbolică decât utilă. În centrul blocajului rămâne disputa asupra Donbasului: Rusia ar cere retragerea forțelor ucrainene din părțile controlate de Ucraina din regiune ca precondiție pentru un acord, cerere respinsă de Kiev, care susține că înghețarea actualei linii a frontului este singura bază realistă pentru un armistițiu. Un oficial ucrainean citat afirmă că „nu există încă substanță”, iar un oficial american a declarat pentru Kyiv Independent că vizita rămâne în discuție, dar „nu a fost încă confirmată”. Ce urmează Deși dialogul Kiev–Washington continuă „prin mai multe canale”, Ucraina caută „noi formate” pentru a revitaliza relația cu SUA, în contextul în care, potrivit unui oficial ucrainean citat, situația din SUA „nu este potrivită” pentru o astfel de vizită, tocmai din cauza războiului din Iran. Vizita emisarilor rămâne, așadar, incertă. [...]
Escaladarea retoricii dintre Washington și Havana riscă să se traducă în noi restricții economice și presiuni asupra fluxurilor energetice către Cuba , după ce președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a cerut comunității internaționale să reacționeze la amenințările lui Donald Trump privind o posibilă intervenție militară, potrivit HotNews . Díaz-Canel a spus că amenințările de „agresiune militară” au ajuns la „un nivel periculos și fără precedent” și a cerut comunității internaționale „să ia notă” și să decidă, „alături de poporul SUA”, dacă va permite ca „un act criminal atât de radical să fie comis”. Reacția a venit după ce Trump a reiterat, vineri, într-o alocuțiune în Florida, că SUA ar putea „prelua controlul” Cubei, sugerând inclusiv că un portavion american s-ar putea opri acolo „pe drumul de întoarcere din Iran”. Sancțiuni mai dure și efecte directe asupra economiei Cubei Declarațiile lui Trump au fost făcute la câteva ore după semnarea unui decret prezidențial care înăsprește sancțiunile americane împotriva guvernului de la Havana și a entităților care colaborează cu acesta. În paralel, președintele american aplică „o politică de presiune maximă” împotriva Cubei „de la începutul anului”, considerând că insula reprezintă „o amenințare extraordinară” pentru securitatea națională a SUA. Pe lângă embargoul american în vigoare din 1962, Washingtonul impune din ianuarie și o „blocadă petrolieră” a insulei, permițând trecerea unui singur petrolier rusesc — o măsură cu impact potențial imediat asupra alimentării cu energie și, implicit, asupra activității economice. Mesajul Havanei: miza politică internă din Florida Președintele cubanez a susținut că o intervenție militară americană ar urmări în primul rând „satisfacerea” intereselor comunității de exilați cubanezi din Florida, descrisă drept „un grup restrâns dar bogat și influent, animat de o dorință de revanșă și de dominație”. În același timp, Díaz-Canel a transmis că „niciun agresor, oricât de puternic ar fi el, nu va avea parte de predarea Cubei”. Context: mobilizare publică la Havana Înaintea acestui schimb de declarații, la Havana a avut loc vineri, de 1 Mai, o defilare în fața ambasadei SUA, organizată pentru a denunța amenințările de agresiune americană. La eveniment au participat Raul Castro, în vârstă de 94 de ani, și președintele cubanez. [...]
