Știri
Știri din categoria Externe
Iranul spune că decizia de a reveni la negocieri sau de a escalada conflictul revine Washingtonului, într-un mesaj care ridică din nou riscul de instabilitate regională și de șocuri pe piețele energetice. Potrivit Agerpres, Teheranul susține că este „gata” atât pentru reluarea războiului, cât și pentru a „privilegia diplomația” în disputa cu Statele Unite.
Adjunctul ministrului iranian de externe, Kazem Gharibabadi, a afirmat că Iranul și-a prezentat „planul” unui mediator pakistanez, cu obiectivul de a pune capăt „permanent” războiului „impus”, iar „mingea este acum în terenul SUA”, care ar trebui să aleagă între diplomație și o abordare conflictuală.
„Iranul, în scopul garantării intereselor sale naționale și de securitate, este gata pentru cele două opțiuni.”
Pe lângă mesajul diplomatic, un oficial militar iranian a indicat sâmbătă că reluarea războiului cu Statele Unite este „probabilă”, după ce președintele american Donald Trump ar fi respins o nouă ofertă a Teheranului de reluare a negocierilor de pace, conform relatării preluate de Agerpres.
Mohammad Jafar Asadi, inspector adjunct al Comandamentului Forțelor Armate Khatam Al-Anbiya, a declarat pentru agenția de știri Fars că evenimentele ar fi demonstrat că SUA „nu au respectat nicio promisiune sau acord” și că forțele armate sunt „pe deplin pregătite” pentru orice acțiune americană pe care o consideră imprudentă.
Mesajele de la Teheran combină o ofertă de ieșire diplomatică cu avertismente militare, ceea ce menține un nivel ridicat de incertitudine într-o zonă cu importanță strategică pentru comerț și energie. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre conținutul „planului” sau despre calendarul unor eventuale discuții, rămâne neclar ce pași concreți ar urma și în ce condiții ar putea fi reluată diplomația.
Recomandate
O serie de lumini neidentificate deasupra Teheranului a devenit virală, fără explicații oficiale , potrivit Mediafax . Imaginile au fost filmate noaptea de martori din capitala Iranului și distribuite masiv pe rețelele de socializare, în condițiile în care autoritățile iraniene nu au emis nicio declarație. În videoclipurile apărute online se văd lumini multicolore și strălucitoare, care apar printre nori, pe cerul nopții, deasupra orașului. Originea obiectului nu a fost stabilită. Ipoteze vehiculate online și contextul de securitate În lipsa unei poziții oficiale, utilizatorii au avansat mai multe explicații posibile pentru ceea ce se vede în imagini, de la variante tehnice la speculații: o dronă; un avion (inclusiv „avion secret”); un zmeu cu iluminare LED; teorii conspiraționiste, inclusiv „extratereștri” sau „forțe oculte”. În același timp, articolul notează că autoritățile iraniene nu au comentat incidentul și sugerează că ar fi putut să nu considere obiectul o amenințare, în contextul „stării de război” din țară. Trimitere la un episod similar, rămas neelucidat Apariția luminilor a fost asociată, în comentariile online, cu un incident mai vechi: în 2026 se împlinesc 50 de ani de la un caz raportat în Teheran, în 1976, când locuitori și militari iranieni au semnalat un obiect necunoscut pe cer. Atunci, două avioane de vânătoare ar fi avut probleme cu instrumentele și comunicațiile în timp ce încercau să se apropie de obiect, iar „misterul nu a fost rezolvat”, conform aceleiași surse. [...]
Qatar spune că mediatorii fac naveta între Teheran și Washington pentru a relansa discuțiile Iran–SUA , într-un demers care ar putea debloca un canal de negociere înghețat și ar reduce riscul de escaladare regională, potrivit Al Jazeera . Majed Al-Ansari , purtător de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, a declarat pentru Bloomberg că mediatorii „fac naveta” între capitalele Iranului și SUA pentru a reporni discuțiile. În acest proces, „sunt schimbate mai multe propuneri” menite să reducă diferențele dintre părți. Materialul a fost publicat pe 20 septembrie 2026. Al Jazeera nu oferă detalii despre conținutul propunerilor sau despre un calendar al unor eventuale întâlniri, astfel că rămâne neclar cât de aproape sunt părțile de o reluare efectivă a negocierilor. [...]
Discuțiile SUA–Iran revin pe agendă, dar condițiile Teheranului pentru Ormuz țin riscul pe piața petrolului potrivit HotNews , care relatează despre o întâlnire de trei ore la New York, în marja Adunării Generale a ONU, între oficiali iranieni și trimisul special al SUA, Steve Witkoff . Întâlnirea, mediată de Qatar, nu a produs „nicio evoluție majoră”, notează BBC, dar marchează primul contact de acest tip după discuțiile din iunie, când vicepreședintele SUA JD Vance s-a întâlnit cu o delegație iraniană în Elveția pentru semnarea unui memorandum. Witkoff a spus că este „foarte mulțumit” de rezultat și a descris runda ca fiind una „despre care sperăm că se va dovedi constructivă și promițătoare”. Miza economică: Strâmtoarea Ormuz , între redeschidere rapidă și condiții politice Un înalt oficial iranian a indicat că Iranul este pregătit să redeschidă Strâmtoarea Ormuz „în termen de o săptămână”, însă doar dacă SUA iau „măsuri reciproce” pentru reducerea presiunii militare și economice asupra Iranului. Ormuz este prezentată drept una dintre principalele rute mondiale de transport al petrolului, astfel că orice blocaj sau redeschidere are implicații directe pentru fluxurile energetice și pentru riscul de volatilitate în prețuri. Teheranul își menține linia de negociere: a reiterat cererea ca SUA să pună capăt „actelor de agresiune”. În trecut, Iranul stabilise șapte condiții prealabile pentru ridicarea blocadei asupra strâmtorii, inclusiv încetarea războiului dus de SUA „pe toate fronturile” și angajamentul de a opri acțiunile agresive, „inclusiv sancțiunile”. Contextul politic: amenințarea lui Trump și lipsa unui progres imediat Discuțiile au avut loc în aceeași zi în care președintele american Donald Trump a amenințat Iranul, de la tribuna Adunării Generale a ONU, cu „anihilarea”. „Se va face o înțelegere cu Iranul care să le permită să reconstruiască și să creeze o țară mult mai mare decât a fost vreodată? Sau să anihilez Republica Islamică și să o fac repede, fără să le mai dau niciodată șansa de a ucide și distruge oameni și țări? Să-i trimit în iad?” Iranul a confirmat că la întâlnirea cu Witkoff a participat ministrul de externe Abbas Araghchi, iar medierea a fost asigurată de diplomați din Qatar. Stadiul conflictului: atacuri în strâmtoare și presiune prin sancțiuni După eșecul unui acord de încetare a focului, cele două părți au continuat schimburi de focuri sporadice. Iranul a atacat nave despre care susține că au încercat să traverseze Strâmtoarea Ormuz fără autorizație, iar SUA au atacat obiective iraniene din strâmtoare și petroliere iraniene în largul coastelor Iranului. În paralel, SUA au menținut un blocaj asupra porturilor iraniene, despre care se arată că a provocat „perturbări majore” economiei iraniene. Trump a amenințat și cu sancțiuni împotriva oricărei țări care continuă să facă comerț cu Iranul, însă, până acum, „nu au existat semne ale unei schimbări de curs” din partea Teheranului, care insistă ca SUA și Israelul să-și înceteze războiul, inclusiv împotriva Hezbollah. Separat, gruparea Houthi din Yemen, aliată a Iranului, și-a intensificat atacurile menite să perturbe transportul de petrol din Arabia Saudită, alimentând riscul de escaladare regională. Ce urmează Din informațiile disponibile, discuțiile au redeschis un canal diplomatic, dar fără rezultate concrete imediate. În practică, semnalul relevant pentru piețe rămâne condiționarea explicită a redeschiderii Ormuz de relaxarea presiunii militare și economice a SUA, într-un context în care retorica de la Washington s-a înăsprit public. [...]
China vrea să transforme vânzările de arme către Taiwan într-o monedă de negociere la summitul Trump–Xi , într-un demers care poate influența direct contracte militare deja aprobate și echilibrul de securitate din Asia, potrivit Digi24 , care citează surse Reuters. Xi Jinping este așteptat să-i ceară președintelui american Donald Trump oprirea vânzărilor de armament către Taiwan, invocând declarația comună americano-chineză din 1982 . Conform surselor citate, Beijingul ar urmări inclusiv suspendarea unor livrări deja comandate de Taipei, nu doar blocarea unor pachete viitoare. Întâlnirea Trump–Xi este programată la Washington pe 24 septembrie, în cadrul vizitei liderului chinez în SUA (23–25 septembrie). Potrivit acelorași surse, subiectul ar putea fi abordat inclusiv în timpul unei vizite la Arhivele Naționale ale SUA, programată pentru vineri. Miza: contracte în derulare și un pachet major încă „în așteptare” Un oficial al Casei Albe a declarat că Trump ar urma să decidă „într-un timp relativ scurt” asupra unui nou pachet de vânzări de arme pentru Taiwan. În decembrie, administrația Trump a aprobat un pachet de 11 miliarde de dolari (aprox. 49 miliarde lei), descris ca fiind cel mai mare de acest tip, iar un al doilea pachet, estimat la circa 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei), este în așteptare de mai multe luni. După summitul din mai de la Beijing, Trump a spus că menține în așteptare al doilea pachet și l-a numit o „monedă de schimb” în negocieri, potrivit relatării. De ce invocă Beijingul acordul din 1982 și unde se rupe interpretarea China își susține poziția prin referire la al treilea dintre comunicatele comune americano-chineze, semnat în 1982, în care SUA afirmau că vor reduce treptat vânzările de arme către Taiwan și că nu urmăresc o politică de vânzări pe termen lung către Taipei. Washingtonul invocă însă o nuanță esențială: o notă care a însoțit comunicatul din 1982, în care președintele de atunci, Ronald Reagan, lega disponibilitatea SUA de a reduce vânzările de arme de menținerea de către China a angajamentului privind soluționarea pașnică a divergențelor cu Taiwanul. În plus, „Cele șase asigurări” (emise tot în 1982 și declasificate în 2020) arată că SUA nu au stabilit o dată pentru încheierea vânzărilor și nici nu au acceptat consultarea prealabilă a Beijingului pentru astfel de tranzacții. Presiune politică la Washington și semnale din regiune Înaintea summitului, mai mulți politicieni republicani au cerut public menținerea sprijinului pentru Taiwan. Senatorul Pete Ricketts a spus că Trump ar trebui să transmită că politica SUA față de insulă nu s-a schimbat și că nu va fi permisă cucerirea Taiwanului prin forță. Președintele Comisiei speciale a Camerei Reprezentanților pentru China, John Moolenaar, i-a transmis lui Trump că obiecțiile Beijingului față de vânzările de arme și cooperarea de securitate ar trebui „respinse fără ezitare”. Ce urmează Taiwanul rămâne una dintre temele sensibile ale discuțiilor, într-un context în care China și-a intensificat activitățile militare în jurul insulei în ultimii cinci ani, iar SUA au obligații legale de a pune la dispoziția Taiwanului mijloace pentru menținerea capacității de autoapărare, deși nu au relații diplomatice oficiale cu Taipei. În același timp, potrivit surselor citate, China ar putea propune sprijin în exercitarea unor presiuni asupra Iranului în contextul războiului din Orientul Mijlociu, ca element de negociere. Ministerul chinez de Externe nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta informațiile. [...]
Companiile străine care continuă să deservească transportatorii iranieni riscă să fie tăiate de la sistemul dolarului , ceea ce poate bloca practic operarea companiilor aeriene iraniene pe aeroporturi din întreaga lume, potrivit The Jerusalem Post , care citează anunțul secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent. Bessent a declarat pentru CNBC că, „pe 23 septembrie, toate companiile aeriene iraniene vor fi oprite la nivel global”. În formularea prezentată, măsura ar urma să funcționeze prin sancțiuni secundare: nu doar companiile aeriene sunt vizate, ci și actorii care le fac posibilă operarea în afara Iranului. Concret, avertismentul se aplică aeroporturilor, furnizorilor de combustibil, agențiilor de ticketing și altor prestatori de servicii. Oficialul american a spus că, dacă un transportator iranian aterizează, nu ar trebui să primească combustibil sau servicii la sol și nici să i se vândă bilete; în caz contrar, companiile implicate „vor fi tăiate de la sistemul dolarului”. De ce contează: sancțiunile secundare mută presiunea pe companiile din afara SUA Miza operațională este că, în lipsa alimentării cu combustibil, a serviciilor de handling și a vânzării de bilete, companiile aeriene iraniene pot deveni nefuncționale pe rute internaționale, chiar dacă nu există o interdicție tehnică directă în fiecare stat. În același timp, riscul de a pierde accesul la dolar – esențial pentru plăți și decontări internaționale – ridică costul conformării pentru orice furnizor care ar continua să lucreze cu transportatorii iranieni. Context: extinderea listei de sancțiuni în septembrie Publicația notează că, la începutul lunii, Departamentul Trezoreriei SUA a sancționat toate companiile aeriene iraniene active care nu erau deja incluse pe listele de sancțiuni și a avertizat că firmele străine care le asistă pot fi excluse din sistemul financiar global. Măsura este prezentată ca parte a „ Operation Economic Outcast ”, inițiativă a administrației Trump menită să crească presiunea economică asupra Teheranului, în paralel cu conflictul cu Iranul. [...]
Danemarca mizează pe NATO pentru securitatea Arcticii , într-un acord privind Groenlanda care urmează să fie semnat marți de Danemarca, Groenlanda și Statele Unite, potrivit Mediafax . Mesajul Copenhagăi este că responsabilitatea pentru regiune ar trebui să fie împărțită în cadrul alianței, nu lăsată exclusiv în seama Washingtonului. Acordul ar urma să fie semnat la Adunarea Generală a ONU , la New York, însă documentul nu a fost făcut public. În acest context, președintele american Donald Trump a susținut că înțelegerea ar acorda SUA „control permanent”, afirmație pe care Danemarca și Groenlanda nu au comentat-o, precizând totuși că acordul ar aduce beneficii insulei arctice și ar respecta suveranitatea acesteia. Presiunile exercitate în ultimele luni de Trump — inclusiv declarații potrivit cărora SUA ar trebui să controleze Groenlanda și referiri la utilizarea forței militare sau economice — au alimentat o criză diplomatică în interiorul NATO și au împins Danemarca și Groenlanda spre negocieri cu Washingtonul, pentru a reduce tensiunile. Ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen , a spus că acordul va fi construit astfel încât securitatea în Arctica să nu revină doar Danemarcei sau Statelor Unite. „Acesta (acordul) va fi conceput astfel încât responsabilitatea pentru securitatea din Arctica să nu revină doar Danemarcei sau Statelor Unite.” El a adăugat că, „în mare măsură”, NATO ar urma să fie actorul care „se va ocupa de Arctica”. Ce spune NATO și ce rămâne neclar Un purtător de cuvânt al NATO a declarat că alianța a salutat acordul, apreciind că acesta „ar contribui la promovarea securității, stabilității și cooperării” în regiune. Rasmussen a refuzat să ofere detalii suplimentare despre conținut, menționând doar că Danemarca a fost „deschisă” să țină cont de „interesele legitime de securitate” ale Statelor Unite, într-o declarație pentru agenția daneză Ritzau. În paralel, Trump a afirmat că acordul ar însemna „control permanent asupra securității și a tuturor celorlalte necesități din Groenlanda” și că niciun adversar al SUA nu ar putea avea o bază sau prezență militară acolo fără aprobarea scrisă a Washingtonului. O miză cheie este dacă noul acord modifică tratatul de apărare din 1951, baza juridică a prezenței americane în Groenlanda — un aspect care, deocamdată, nu este clar, deoarece detaliile nu au fost publicate. [...]
