Știri
Știri din categoria Externe
Kaja Kallas avertizează că acordurile bilaterale cu SUA pot slăbi UE și pot alimenta o strategie de tip „dezbină și cucerește”, potrivit HotNews, care citează declarațiile făcute la Conferința Lennart Meri de la Tallinn.
Șefa diplomației UE a susținut că Uniunea Europeană ar deveni o „putere egală” cu Statele Unite, Rusia și China dacă rămâne unită, iar tocmai această posibilitate ar explica de ce aceste state „nu își doresc” o UE puternică și coerentă.
Kallas a îndemnat statele membre să nu slăbească blocul comunitar încercând să obțină în paralel înțelegeri bilaterale cu Washingtonul, într-un context în care, spune ea, este „mai ușor” pentru marile puteri să negocieze cu țări individuale, mai mici, decât cu un bloc care poate acționa unitar.
„Nu le place Uniunea Europeană, acest lucru este foarte clar.”
„Este pentru că dacă rămânem uniți, dacă operăm împreună, atunci suntem puteri egale, suntem puternici.”
Kallas a descris drept parte a unei strategii de fragmentare discursul de tipul „relațiile mele cu tine sunt grozave, dar nu îmi place Uniunea Europeană”. Ea a spus că este „foarte îngrijorată” când vede state care „merg pe această cale” și a avertizat că „divizarea chiar funcționează”.
În final, Kallas a cerut statelor membre să apere proiectul european și a afirmat despre SUA, Rusia și China că „vor să dezmembreze Uniunea Europeană”, deoarece UE este „mult mai puternică” atunci când acționează împreună. Declarațiile au fost relatate de Politico.
Recomandate
Kaja Kallas avertizează că acordurile bilaterale cu SUA pot slăbi UE și le cere statelor membre să își negocieze interesele „prin bloc”, pe fondul unei strategii de tip „dezbină și cucerește” care, în opinia ei, avantajează nu doar Washingtonul, ci și Beijingul și Moscova, potrivit Politico . Șefa diplomației europene a spus, duminică, la conferința Lennart Meri din Tallinn, că administrația Trump „nu agreează” o Uniune Europeană unită deoarece aceasta devine o putere geopolitică cu care SUA trebuie să se confrunte de la egal la egal. În același registru, Kallas a inclus China și Rusia, argumentând că toate aceste puteri preferă să trateze cu state europene individuale, mai mici, decât cu un bloc capabil să acționeze colectiv. „Nu le place Uniunea Europeană, asta e foarte clar.” Presiunea pentru „canale directe” cu Washingtonul Kallas a avertizat că retorica de tipul „relațiile mele cu tine sunt grozave, dar nu îmi place Uniunea Europeană” face parte dintr-o strategie de fragmentare. Ea a spus că este „foarte îngrijorată” pentru că vede și state membre care „o iau pe această cale”, iar „divizarea chiar funcționează”. În acest context, articolul notează că mai multe țări din UE au încercat să își păstreze propriile canale cu Washingtonul după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Este menționată și poziționarea premierului italian Giorgia Meloni ca posibil „pod” între Europa și SUA, strategie care, potrivit textului, a eșuat după criticile lui Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea. China: între subvenții și măsuri mai dure, cu risc de represalii Pe relația cu China, Kallas a spus că Europa are „un diagnostic” al problemei, dar nu și un acord asupra „tratamentului”. Ea a descris două opțiuni: creșterea „morfinei” – adică a subvențiilor pe care statele UE le acordă industriei; „chimioterapia” – folosirea instrumentelor UE, precum controlul investițiilor străine directe, achizițiile publice și diversificarea surselor de materii prime critice. Kallas a avertizat că utilizarea acestor instrumente poate provoca represalii și a ridicat problema sustenabilității subvențiilor, spunând că există riscul ca, în timp, chiar și țările bogate să rămână fără bani publici pentru a susține industria, fără ca „problema de fond” să fie rezolvată. [...]
Kremlinul încearcă să influențeze cine negociază cu Rusia din partea UE , salutând public discuțiile din Europa despre reluarea dialogului, dar indicând explicit că nu o vrea pe șefa diplomației europene în rol de negociator, potrivit HotNews . Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, a declarat într-un interviu pentru jurnalistul Pavel Zarubin că Moscova vede în Europa o „discuție animată” despre posibilitatea reluării dialogului cu Rusia și că această schimbare de mentalitate – ideea că „la un moment dat va trebui să vorbim cu rușii” – este „un lucru bun”, conform agenției ruse de stat TASS. În același timp, Peskov a sugerat că Rusia nu își dorește ca Kaja Kallas , șefa diplomației UE, să fie cea care negociază. Oficialul rus a afirmat că „este în interesul ei” să nu fie negociator și a invocat o declarație anterioară a lui Vladimir Putin, potrivit căreia, „în principiu, ar putea fi oricine care nu a reușit să spună o mulțime de lucruri rele”. Disputa privind „interlocutorul” și miza pentru UE Contextul este legat de discuțiile din spațiul european despre eventuale contacte cu Moscova. După ce Financial Times a scris că liderii UE se pregătesc pentru posibile discuții cu Rusia, Putin a fost întrebat dacă este dispus să vorbească cu europenii și l-a indicat pe fostul cancelar german Gerhard Schröder drept interlocutor preferat, citat de AFP și Reuters. Kaja Kallas a respins categoric această variantă, într-o declarație citată de Euronews , argumentând că nu ar fi „înțelept” ca Rusia să poată numi negociatorul UE și susținând că Schröder a fost „practic un lobbyist de nivel înalt pentru companii de stat rusești”. Ea a adăugat că Putin l-ar prefera pe Schröder pentru că astfel „ar sta practic de ambele părți ale mesei”. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă o decizie a UE privind desemnarea unui negociator sau un calendar pentru reluarea dialogului. Mesajele publice ale Kremlinului indică însă o încercare de a seta condiții politice privind persoanele acceptabile la masa negocierilor, într-un moment în care în Europa se discută tot mai des despre oportunitatea unor contacte cu Moscova. [...]
Discuțiile Netanyahu–Trump despre Iran vin pe fondul unor posibile ajustări de sancțiuni care ar putea afecta fluxurile de petrol către China , în condițiile în care președintele SUA a spus că ia în calcul ridicarea sancțiunilor pentru companiile petroliere chineze care cumpără țiței iranian, potrivit The Jerusalem Post . Premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele american Donald Trump au vorbit duminică atât despre evoluțiile legate de Iran, cât și despre vizita lui Trump în China. După convorbire, Trump a publicat pe Truth Social un mesaj cu ton de ultimatum la adresa Teheranului, susținând că „timpul este esențial”. Înaintea apelului, Netanyahu anunțase că urmează să discute cu Trump „ca la fiecare câteva zile” și că va afla „impresiile” acestuia din China, adăugând că Israelul se declară pregătit „pentru orice scenariu”. Ce a adus Trump din vizita în China: acorduri comerciale și un mesaj despre Hormuz Trump s-a întors sâmbătă în SUA după o vizită de stat în China, unde el și președintele Xi Jinping au convenit asupra unei serii de înțelegeri privind tarifele, agricultura și aeronavele. Ministerul Comerțului din China a descris acordurile drept „preliminare” și a precizat că cele două părți au agreat înființarea unui consiliu de investiții și a unui consiliu comercial, pentru a negocia reduceri reciproce de tarife pe produse specifice, dar și tăieri mai largi pentru bunuri nespecificate, inclusiv produse agricole. Un punct sensibil, cu implicații directe pentru piața energetică, este Strâmtoarea Hormuz , rută maritimă vitală pentru transportul de petrol. Trump a afirmat că Xi ar fi fost de acord că Iranul trebuie să deschidă strâmtoarea și că Teheranul nu poate avea o armă nucleară. În paralel, Ministerul de Externe al Chinei a transmis frustrare față de războiul cu Iranul, numindu-l un conflict „care nu ar fi trebuit să se întâmple, nu are niciun motiv să continue”. Miza economică: sancțiuni, petrol iranian și rolul Chinei Trump a mai spus că ia în calcul ridicarea sancțiunilor americane asupra companiilor petroliere chineze care cumpără petrol iranian, subliniind că China este cel mai mare cumpărător de țiței iranian. Întrebat la bordul Air Force One dacă Xi și-a asumat un angajament ferm pentru a pune presiune pe Iran să redeschidă strâmtoarea, Trump a răspuns: „Nu cer nicio favoare, pentru că atunci când ceri favoruri, trebuie să întorci favoruri.” Din perspectiva pieței, o eventuală relaxare a sancțiunilor pentru cumpărătorii chinezi ar putea schimba condițiile de tranzacționare pentru fluxurile de petrol iranian și ar repoziționa China în ecuația de presiune asupra Teheranului, însă materialul nu oferă un calendar sau detalii despre pași concreți. Separat, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a declarat vineri că Iranul ar primi „input” din partea Chinei, adăugând că Teheranul încearcă să dea o șansă diplomației, dar nu are încredere în SUA, pe fondul loviturilor aeriene care au întrerupt runde anterioare de discuții. [...]
Taiwan cere administrației Trump să nu transforme vânzările de arme într-o monedă de schimb cu Beijingul , avertizând că orice slăbire a sprijinului militar american ar crește riscurile pentru securitatea Indo-Pacificului, lanțurile globale de aprovizionare și economia mondială, potrivit Politico . Apelul a fost făcut de președintele Taiwanului, Lai Ching-te , într-o postare pe Facebook, după ce Donald Trump a spus vineri că întârzie aprobarea unei vânzări de arme către Taiwan în valoare de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei), pe care o vede ca „instrument de negociere” în relația cu China. Ce a spus Taiwanul și de ce leagă subiectul de economie Lai a argumentat că sprijinul SUA este esențial pentru a contrabalansa presiunea militară tot mai mare a Chinei în regiune și pentru menținerea stabilității. „China nu a abandonat niciodată intenția de a anexa Taiwanul prin forță și continuă să își extindă capacitățile militare.” În același mesaj, liderul taiwanez a legat explicit securitatea din Strâmtoarea Taiwan de efecte economice globale: „Orice act care subminează pacea și stabilitatea în Strâmtoarea Taiwan [...] va avea un impact semnificativ asupra securității Indo-Pacificului, lanțurilor globale de aprovizionare și economiei mondiale.” Poziția lui Trump și miza negocierii cu Xi Trump a declarat, atât la bordul Air Force One, cât și într-un interviu la Fox News, că nu a aprobat încă tranzacția și că decizia rămâne deschisă. „Nu am aprobat-o încă. Vom vedea ce se întâmplă. S-ar putea să o fac, s-ar putea să nu o fac.” Declarațiile au venit după un summit de două zile la Beijing cu liderul chinez Xi Jinping, întâlnire care, potrivit relatării, a produs puține rezultate concrete. Beijingul cere de mult timp oprirea vânzărilor de arme către Taipei și își susține revendicarea asupra insulei prin intensificarea presiunii militare. Trump a sugerat și că vânzările de arme ar putea încuraja Taiwanul să declare independența formală, scenariu care ar putea declanșa un conflict cu China. Riscuri de politică și de reglementare invocate în articol În material sunt menționate două repere care ar limita spațiul de manevră al Washingtonului: Trump a spus că a discutat „în mare detaliu” cu Xi despre vânzările de arme către Taiwan, lucru prezentat ca o posibilă încălcare a unui angajament din 1982 atribuit fostului președinte Ronald Reagan, potrivit căruia SUA nu ar consulta Beijingul pe aceste tranzacții. O eventuală blocare a livrărilor ar încălca și Taiwan Relations Act din 1979 , care angajează SUA să furnizeze Taiwanului „arme cu caracter defensiv” pentru a descuraja o posibilă agresiune chineză. Separat, reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a declarat la ABC News că afirmațiile lui Trump nu indică o schimbare a politicii americane față de Taiwan: „nu există nicio schimbare în politica americană privind Taiwanul”. Taiwan, prin Lai, și-a reiterat poziția că este deja „o națiune democratică suverană și independentă” și a avertizat asupra consecințelor unei posibile tentative de invazie, pe fondul unor evaluări anterioare ale secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, care a spus anul trecut că un astfel de scenariu ar putea fi „iminent”. [...]
Televiziunile federale ruse au tratat ca fapt secundar unul dintre cele mai mari atacuri ucrainene asupra Moscovei , reducând vizibilitatea subiectului în jurnalele de știri și evitând materiale ample, potrivit Meduza , care citează publicația „Agenția”. În relatarea „Agenției”, „Pervîi Kanal”, „Rossia-1” și NTV au minimalizat amploarea atacului cu drone, prezentându-l ca pe un eveniment „tocmai petrecut”, deși trecuseră deja câteva ore. Posturile nu au pregătit reportaje complete, deși au descris lovitura drept una dintre cele mai masive din ultimii ani. Pe „Pervîi Kanal”, în buletinul de la ora 10:00, prezentatorul Maxim Șarafutdinov nu a inclus atacul în trecerea în revistă a celor patru subiecte principale ale zilei, abordând tema abia după aproximativ un minut și jumătate, în primul material. O abordare similară ar fi fost folosită și în programele „Vesti” (Rossia-1) și „Segodnia” (NTV), potrivit aceleiași surse. La ora 12:00, „Pervîi Kanal” a transmis că Rusia ar fi dat deja un „răspuns” la atacul masiv, cu mesaje despre lovirea infrastructurii militare ucrainene. Context: atacuri reciproce în noaptea de 17 mai Ucraina a lansat în noaptea de 17 mai unul dintre cele mai mari atacuri asupra Moscovei. Potrivit autorităților ruse, au fost folosite „câteva zeci” de drone; în Moscova și regiunea Moscovei, conform datelor preliminare, au murit trei persoane și 16 au fost rănite. Au fost raportate avarii la clădiri rezidențiale și la obiective petroliere. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a numit atacul un răspuns „drept” la loviturile Rusiei. În aceeași noapte, Rusia a atacat Ucraina folosind aproximativ 300 de drone, potrivit autorităților ucrainene. În Dnipro au fost avariate o întreprindere și case private și au fost răniți trei oameni, iar în regiunea Zaporojie a ars o stație de alimentare și a fost rănită o localnică. [...]
Ucraina își fortifică granița cu Transnistria pe fondul riscului de escaladare regională , după ce Rusia a simplificat acordarea cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii separatiste, o măsură pe care Kievul o leagă de posibile recrutări și de extinderea pretențiilor teritoriale, potrivit Euronews . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a spus că Moscova ar urmări să trimită „moldovenii din Transnistria” pe frontul din Ucraina, argumentând că obținerea cetățeniei ruse implică obligații militare. În același timp, Zelenski a prezentat decretul semnat de Vladimir Putin ca pe o încercare de a revendica Transnistria drept teritoriu rusesc și a avertizat că prezența militară rusă și a serviciilor speciale în regiune reprezintă o provocare directă pentru Ucraina. „Este o măsură specifică, ceea ce înseamnă nu doar că Rusia caută în acest fel noi soldați, deoarece cetățenia implică obligația militară, ci și o încercare a Rusiei de a revendica teritoriul Transnistriei ca fiind al său. Trebuie să reacționăm la acest lucru.” Ce măsuri anunță Kievul Zelenski a dispus ca Ministerul ucrainean de Externe să discute „de urgență” cu autoritățile de la Chișinău pentru a pregăti o evaluare comună și „acțiuni comune” față de ceea ce Kievul numește pretențiile Rusiei. Totodată, liderul ucrainean a cerut propuneri de reacție din partea serviciilor speciale și a serviciilor de informații ucrainene. În plan operațional, Ucraina a construit linii de apărare la granița cu Republica Moldova, pe tronsonul transnistrean, pentru a preveni eventuale atacuri ale soldaților ruși aflați în zonă. Contextul deciziei Moscovei și miza de securitate Îngrijorările Kievului au crescut după decretul semnat pe 15 mai de Vladimir Putin, care simplifică procedurile de acordare a cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria, inclusiv pentru minori. Autoritățile ruse susțin că măsura urmărește „protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor” din Transnistria. Euronews notează că decizia vine imediat după adoptarea, în Rusia, a unei legi care îi permite lui Putin să ordone armatei invadarea oricărui stat pentru a „proteja cetățenii ruși din străinătate”, dacă sunt arestați sau cercetați penal. În acest context, Moscova a comparat recent Republica Moldova cu Donbass înainte de declanșarea războiului din Ucraina. În Transnistria se află „cel puțin 1.500 de soldați ruși”, precum și tehnică militară. Autoritățile Republicii Moldova consideră ilegală prezența trupelor ruse și au cerut în repetate rânduri retragerea lor, solicitări ignorate de Moscova. [...]
