Știri
Știri din categoria Politică
Kaja Kallas avertizează că acordurile bilaterale cu SUA pot slăbi UE și le cere statelor membre să își negocieze interesele „prin bloc”, pe fondul unei strategii de tip „dezbină și cucerește” care, în opinia ei, avantajează nu doar Washingtonul, ci și Beijingul și Moscova, potrivit Politico.
Șefa diplomației europene a spus, duminică, la conferința Lennart Meri din Tallinn, că administrația Trump „nu agreează” o Uniune Europeană unită deoarece aceasta devine o putere geopolitică cu care SUA trebuie să se confrunte de la egal la egal. În același registru, Kallas a inclus China și Rusia, argumentând că toate aceste puteri preferă să trateze cu state europene individuale, mai mici, decât cu un bloc capabil să acționeze colectiv.
„Nu le place Uniunea Europeană, asta e foarte clar.”
Kallas a avertizat că retorica de tipul „relațiile mele cu tine sunt grozave, dar nu îmi place Uniunea Europeană” face parte dintr-o strategie de fragmentare. Ea a spus că este „foarte îngrijorată” pentru că vede și state membre care „o iau pe această cale”, iar „divizarea chiar funcționează”.
În acest context, articolul notează că mai multe țări din UE au încercat să își păstreze propriile canale cu Washingtonul după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Este menționată și poziționarea premierului italian Giorgia Meloni ca posibil „pod” între Europa și SUA, strategie care, potrivit textului, a eșuat după criticile lui Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea.
Pe relația cu China, Kallas a spus că Europa are „un diagnostic” al problemei, dar nu și un acord asupra „tratamentului”. Ea a descris două opțiuni:
Kallas a avertizat că utilizarea acestor instrumente poate provoca represalii și a ridicat problema sustenabilității subvențiilor, spunând că există riscul ca, în timp, chiar și țările bogate să rămână fără bani publici pentru a susține industria, fără ca „problema de fond” să fie rezolvată.
Recomandate
Summitul NATO de la Ankara a împins aliații spre cheltuieli militare mai mari , într-un moment în care tensiunile legate de Iran și presiunea politică venită dinspre Washington au dominat discuțiile, potrivit Al Jazeera . Miza practică pentru statele membre este dublă: accelerarea achizițiilor și a capacităților industriale de apărare, pe fondul unui angajament financiar major pentru Ucraina. Cheltuieli de apărare: angajamente mari, ținte încă greu de atins Liderii NATO au convenit să crească bugetele de apărare și să dezvolte capacitățile militar-industriale ale alianței, inclusiv apărare aeriană și antirachetă. Declarația finală menționează „peste 50 de miliarde de dolari în noi achiziții”, orientate către: lovituri de precizie cu rază mare („deep precision strike”); apărare aeriană și antirachetă integrată; sisteme fără pilot; tehnologii avansate și capabilități de informații; un „cloud” transatlantic interoperabil pentru operațiuni militare și adoptarea unor modele puternice de inteligență artificială. Totuși, datele NATO citate în material arată că doar cinci dintre cei 32 de membri sunt estimați să atingă în 2026 ținta de 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare. Media cheltuielilor de bază în NATO Europa și Canada a fost 2,3% din PIB în 2025 și a urcat la 2,53% până acum în 2026, în timp ce SUA au raportat 3,17%. 70 de miliarde de euro pentru Ucraina și un pas spre producția de Patriot Pe agenda summitului, sprijinul pentru Ucraina a rămas central. NATO a promis 70 de miliarde de euro (80 de miliarde de dolari, aprox. 360 de miliarde de lei) în echipamente militare, asistență și instruire pentru Kiev și a afirmat „angajamente suverane” de a menține în 2027 cel puțin niveluri echivalente de sprijin. În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a spus că Statele Unite ar urma să ofere Ucrainei dreptul de a produce sisteme de rachete Patriot, foarte scumpe și aflate la mare căutare. Zelenski a transmis ulterior pe X că este „recunoscător” și că discuția a vizat idei care ar putea întări pozițiile Ucrainei și apropia pacea. Contextul politic care apasă pe deciziile de buget Summitul s-a desfășurat pe fondul războiului SUA-Israel cu Iranul și al unor noi fracturi politice în interiorul alianței. Trump a declarat că memorandumul de înțelegere cu Teheranul este „încheiat”, iar secretarul general NATO, Mark Rutte, a spus că loviturile SUA au fost „absolut necesare”, invocând încălcarea armistițiului și atacuri asupra navelor comerciale în Strâmtoarea Hormuz . Declarația finală a cerut Iranului să respecte libertatea de navigație și a reiterat că Iranul nu trebuie să obțină o armă nucleară. În același timp, Trump a criticat public aliați pe tema răspunsului la războiul cu Iranul, cu referiri explicite la Spania și Regatul Unit, ceea ce a adăugat presiune politică asupra coeziunii interne, chiar dacă liderul american a descris summitul drept „foarte reușit” și caracterizat de „unitate”. Ce urmează: testul va fi implementarea, nu declarațiile Pentru mediul economic și industrial, consecința directă este că angajamentele NATO se traduc în cerere mai mare pentru producție și achiziții de apărare, dar și într-o problemă de execuție: datele arată că multe state sunt încă departe de țintele de cheltuieli asumate. În paralel, sprijinul financiar pentru Ucraina și eventualul transfer de capacitate de producție (Patriot) pot schimba ritmul livrărilor, dacă deciziile politice se transformă în contracte și licențe efective. [...]
Constantin Toma susține că PSD este condus, în fapt, de Olguța Vasilescu și Claudiu Manda , iar Sorin Grindeanu ar prelua și ar amplifica mesajele venite din această zonă de influență, potrivit HotNews . Miza declarației este una de putere internă: cine stabilește agenda publică a partidului și cum se propagă deciziile în PSD. Primarul Buzăului a făcut afirmațiile la „Podcasturile Cotidianul”, iar HotNews notează că acesta este citat de News.ro . În declarația sa, Toma spune că mesajele publice „pleacă de la Olguța” și sunt apoi preluate de diverse voci din partid. Exemplul invocat: disputa cu premierul pe tema Electrocentrale Craiova Toma a legat această dinamică de conflictul dintre Olguța Vasilescu și premierul Ilie Bolojan, pe tema Electrocentrale Craiova, când vicepreședinta PSD l-a acuzat pe prim-ministru că a refuzat alocarea banilor necesari achitării datoriilor societății. Potrivit lui Toma, după ce Vasilescu a cerut demisia premierului, mesajul „s-a transmis în valuri către tot PSD-ul”, iar Grindeanu „nu a făcut decât să preia cele spuse de Olguța” și să le ducă „la alt nivel”, în calitate de președinte al partidului. „Cea mai ascultată voce” și centrul de influență din Oltenia În aceeași intervenție, Toma a argumentat că Oltenia ar fi „cea mai puternică parte a PSD-ului”, cu influență „de mai mult timp”, și a subliniat pozițiile din conducere: Olguța Vasilescu este vicepreședinte, iar Claudiu Manda, soțul acesteia, este secretar general al partidului. Întrebat dacă sugerează că Sorin Grindeanu „nu gândește cu capul său”, Toma a răspuns că „o fi gândind”, dar a insistat asupra diferenței de putere internă. Concluzia sa, reluată explicit, a fost: „Cea mai ascultată voce din PSD nu este Sorin Grindeanu, este Olguţa Vasilescu.” [...]
Președintele Nicușor Dan pune rezolvarea crizei guvernamentale pe seama negocierii între partide, fără „instrumente” de presiune , și le cere liderilor politici să resimtă direct presiunea publică, în contextul scăderii nivelului de trai și al incertitudinilor economice, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute miercuri, la Ankara, unde șeful statului a fost întrebat ce termen le dă partidelor pentru a debloca actuala criză guvernamentală. Nicușor Dan a spus că nu vrea să facă predicții și că nu consideră că el trebuie „în mod necesar” să pună presiune, deși are un mandat de reprezentare a cetățenilor. În acest context, președintele a legat explicit criza politică de tensiunile sociale generate de deteriorarea condițiilor de viață. „Oamenii care trăiesc mai prost decât anul trecut, care au o incertitudine în ceea ce priveşte viitorul familiilor lor, toţi oamenii ăştia au aşteptarea ca politicienii (...) să le negocieze interesele.” Mesaj către partide: consens, nu „dosare” sau „șantaje” Nicușor Dan a afirmat că nu are „instrumente” pentru a impune un deznodământ și a respins ideea că președintele ar putea forța o soluție prin mijloace de presiune. „Preşedintele României nu face dosare, şantaje (...) astfel încât să ghidoneze nişte politicieni să spună da, când ei vor să spună nu.” În viziunea sa, într-o democrație, partidele trebuie să ajungă la consens, iar aceasta este „meseria” politicienilor. Ce indică președintele ca zonă de acord: legile pentru PNRR Întrebat dacă România se apropie de alegeri anticipate, președintele a descris situația drept un „blocaj”, dar a susținut că există totuși consens pe obiectivele importante. Ca exemple, el a menționat: organizarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru adoptarea legilor necesare finalizării PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); constituirea unor comisii tehnice pentru „două, trei legi” încă în discuție, cu reprezentanți trimiși de partide. Președintele nu a avansat un calendar pentru ieșirea din criză, precizând că nu poate spune când se va ajunge la consens. [...]
Nicușor Dan spune că va folosi atribuțiile prezidențiale pentru a „reforma statul”, nu pentru o „luptă cu sistemul” – într-o declarație citată de news.ro , președintele afirmă că există „persoane” și „grupuri” care exercită putere „în mod nelegitim” în cadrul statului, dar susține că răspunsul său va fi unul instituțional, prin pârghiile constituționale ale funcției. Declarațiile au fost făcute la Ankara , unde șeful statului a fost întrebat ce înseamnă „sistemul” și de ce nu a putut numi, de la preluarea mandatului, noi șefi la serviciile secrete. Nicușor Dan a respins ideea unei dezbateri „semantice” și a explicat că, în viziunea sa, „sistemul” este „ansamblul de autorități” și „relații de putere” pe care acestea le exercită. „Nu poți să te lupți cu sistemul când ești șeful sistemului” Președintele a insistat că, deși admite existența unor influențe nelegitime, nu își asumă rolul de „ONG-ist” care „se luptă” cu acestea, ci invocă responsabilitatea directă a funcției și instrumentele pe care le are la dispoziție. „Bineînțeles că, în cadrul statului român, există persoane, grupuri care exercită autoritate, putere, în mod nelegitim. Evident că se întâmplă lucrul ăsta. Dar nu înseamnă că eu, ca președinte, în mod constituțional, șeful a mai multor structuri, o să spun că mă lupt ca un ONG-ist cu aceste interese nelegitime.” În același răspuns, Nicușor Dan a spus că are „atribuții constituționale”, conduce „structuri”, poate „influența deciziile unor autorități” și că, „în numele cetățenilor” care i-au dat mandatul, va încerca „să reformeze statul român”. Contextul: numirile la servicii și asumarea conducerii Pentru a-și susține poziția, președintele a făcut o paralelă cu perioada în care a fost primar al Bucureștiului, argumentând că un ales cu mandat popular nu ar trebui să transfere responsabilitatea către subordonați, ci să își asume ceea ce se întâmplă în instituțiile pe care le conduce. Totodată, el a reluat o idee exprimată recent în Polonia: „nu poți să te lupți cu sistemul când ești șeful sistemului”, iar întrebarea relevantă ar fi cum poate fi reformat „fără ca să ducem țara asta în anarhie”. [...]
Tribunalul București a suspendat provizoriu hotărârile Congresului PNL din 21 iunie, iar efectul imediat este revenirea la vechea conducere a partidului , potrivit HotNews . Decizia nu este definitivă, dar este executorie, ceea ce înseamnă că produce efecte până la soluționarea finală a dosarului. Instanța a admis solicitările a 18 liberali care îl contestă pe Ilie Bolojan. Printre contestatari sunt menționați Hubert Thuma, Adrian Veștea, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu și Alina Gorghiu. Ce anume a suspendat instanța și ce efect produce Tribunalul București a decis suspendarea a patru hotărâri ale Congresului PNL din 21 iunie, inclusiv cele privind alegerea noii conduceri și ratificarea modificărilor de statut. Totodată, instanța a suspendat și 17 decizii ale Biroului Permanent al PNL, luate de noua conducere aleasă la Congres. Consecința operațională indicată de publicație este că, după suspendare, PNL revine la vechea formulă de conducere, cu patru prim-vicepreședinți, între care trei contestatari ai lui Bolojan: Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuc și Cătălin Predoiu (menționat ca demisionar între timp). Context: o serie de suspendări în instanță Hotărârea vine la o săptămână după o altă decizie nefavorabilă conducerii PNL: pe 1 iulie, Tribunalul București a suspendat provizoriu efectele hotărârii prin care Consiliul Național Extraordinar al PNL convocase Congresul pentru numirea noii conduceri. Și acea decizie nu era definitivă și putea fi atacată cu apel. Ce s-a decis la Congresul din 21 iunie La Congresul extraordinar, Ilie Bolojan a fost reales președinte PNL, cu 1.769 de voturi pentru și 73 de voturi anulate, iar în echipa de conducere au fost aleși Dan Motreanu (prim-vicepreședinte) și Robert Sighiartău (secretar general), alături de opt vicepreședinți. De asemenea, delegații au adoptat două hotărâri politice, potrivit relatării: PNL nu mai face coaliție cu PSD și Congresul a constatat încălcări repetate ale deciziilor partidului de către mai mulți lideri, solicitându-le demisia și mandatarea BPN să demareze procedura de excludere dacă nu demisionează până la un termen indicat în text. Ce urmează Suspendarea este provizorie și rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a dosarelor aflate pe rolul Tribunalului București. Până atunci, decizia fiind executorie, efectele hotărârilor suspendate sunt blocate, iar funcționarea conducerii PNL revine la formula anterioară descrisă în articol. [...]
PNL ia în calcul un „guvern de armistițiu” cu premier independent și rotativă , ca soluție de avarie pentru deblocarea negocierilor de la Cotroceni, în condițiile în care PSD și liberalii își resping reciproc propunerile de prim-ministru, potrivit HotNews . Miza imediată este evitarea prelungirii blocajului politic, după ce ultima rundă de discuții s-a încheiat fără rezultat. Liderii PNL, PSD, UDMR, USR și ai Minorităților sunt așteptați luni la Cotroceni, într-o nouă încercare a președintelui Nicușor Dan de a debloca formarea guvernului, spun surse din fosta coaliție citate de publicație. Pe masa negocierilor rămân două nume de premier: Siegfried Mureșan (susținut de PNL-USR-UDMR) și Sorin Grindeanu (susținut de PSD). Scenariul PNL: premier independent, miniștri politici și rotativă Conform surselor din PNL, liberalii ar accepta să renunțe la varianta Siegfried Mureșan într-un singur scenariu: un „guvern de armistițiu”, adică un premier independent care conduce o echipă de miniștri politici. În această formulă, PNL insistă în continuare pe „rotativă” (schimbarea premierului la jumătatea mandatului, pe baza unui acord politic). Compromisul descris de surse ar presupune ca premierul independent să guverneze: în prima jumătate a mandatului cu miniștri PNL-USR-UDMR; în a doua jumătate cu miniștri PSD. Ca variantă „neutră” de premier este menționat Alexandru Nazare, potrivit acelorași surse. Condițiile PSD: tehnocrat posibil, dar rotativa doar cu PSD la început Dinspre PSD, surse citate de HotNews spun că social-democrații nu exclud un guvern cu premier tehnocrat (tehnocrat = fără apartenență politică), dar cu miniștri politici. În schimb, rotativa ar fi acceptată doar dacă premierul este politic și dacă PSD începe mandatul. În paralel, PNL ar cere un acord cu termeni „foarte clari” pe care PSD să și-l asume. Sorin Grindeanu a declarat că este dispus la un asemenea angajament, însă doar dacă liberalii acceptă ca PSD să primească mandatul de premier. Contextul blocajului și opțiunea unei coaliții fără USR Ultima întâlnire în acest format la Cotroceni a avut loc pe 26 iunie, când PSD a rămas pe varianta Grindeanu, iar PNL, USR și UDMR l-au susținut pe Mureșan. Atunci, Nicușor Dan a spus că s-a revenit la „blocajul politic” și a acuzat PNL că și-a schimbat poziția în timpul negocierilor, potrivit unei postări citate de HotNews (detalii în HotNews ). Separat, Kelemen Hunor a avansat ideea refacerii coaliției PNL-PSD-UDMR, cu USR în opoziție. Varianta ar fi agreată de Sorin Grindeanu, dar respinsă de Dominic Fritz și Ilie Bolojan, conform informațiilor din articol. În pragul noilor consultări, semnalele rămân limitate: HotNews notează că nu există indicii că PNL ar susține un guvern PSD în altă formulă decât una cu rotativă, cu guvern PNL-USR-UDMR în prima parte. Totodată, partidele ar fi renunțat la planul unei întâlniri la finalul săptămânii pentru discuții despre PNRR, după invitația de la Cotroceni. [...]
