Știri
Știri din categoria Externe
Televiziunile federale ruse au tratat ca fapt secundar unul dintre cele mai mari atacuri ucrainene asupra Moscovei, reducând vizibilitatea subiectului în jurnalele de știri și evitând materiale ample, potrivit Meduza, care citează publicația „Agenția”.
În relatarea „Agenției”, „Pervîi Kanal”, „Rossia-1” și NTV au minimalizat amploarea atacului cu drone, prezentându-l ca pe un eveniment „tocmai petrecut”, deși trecuseră deja câteva ore. Posturile nu au pregătit reportaje complete, deși au descris lovitura drept una dintre cele mai masive din ultimii ani.
Pe „Pervîi Kanal”, în buletinul de la ora 10:00, prezentatorul Maxim Șarafutdinov nu a inclus atacul în trecerea în revistă a celor patru subiecte principale ale zilei, abordând tema abia după aproximativ un minut și jumătate, în primul material. O abordare similară ar fi fost folosită și în programele „Vesti” (Rossia-1) și „Segodnia” (NTV), potrivit aceleiași surse.
La ora 12:00, „Pervîi Kanal” a transmis că Rusia ar fi dat deja un „răspuns” la atacul masiv, cu mesaje despre lovirea infrastructurii militare ucrainene.
Ucraina a lansat în noaptea de 17 mai unul dintre cele mai mari atacuri asupra Moscovei. Potrivit autorităților ruse, au fost folosite „câteva zeci” de drone; în Moscova și regiunea Moscovei, conform datelor preliminare, au murit trei persoane și 16 au fost rănite. Au fost raportate avarii la clădiri rezidențiale și la obiective petroliere. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a numit atacul un răspuns „drept” la loviturile Rusiei.
În aceeași noapte, Rusia a atacat Ucraina folosind aproximativ 300 de drone, potrivit autorităților ucrainene. În Dnipro au fost avariate o întreprindere și case private și au fost răniți trei oameni, iar în regiunea Zaporojie a ars o stație de alimentare și a fost rănită o localnică.
Recomandate
Ucraina își fortifică granița cu Transnistria pe fondul riscului de escaladare regională , după ce Rusia a simplificat acordarea cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii separatiste, o măsură pe care Kievul o leagă de posibile recrutări și de extinderea pretențiilor teritoriale, potrivit Euronews . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a spus că Moscova ar urmări să trimită „moldovenii din Transnistria” pe frontul din Ucraina, argumentând că obținerea cetățeniei ruse implică obligații militare. În același timp, Zelenski a prezentat decretul semnat de Vladimir Putin ca pe o încercare de a revendica Transnistria drept teritoriu rusesc și a avertizat că prezența militară rusă și a serviciilor speciale în regiune reprezintă o provocare directă pentru Ucraina. „Este o măsură specifică, ceea ce înseamnă nu doar că Rusia caută în acest fel noi soldați, deoarece cetățenia implică obligația militară, ci și o încercare a Rusiei de a revendica teritoriul Transnistriei ca fiind al său. Trebuie să reacționăm la acest lucru.” Ce măsuri anunță Kievul Zelenski a dispus ca Ministerul ucrainean de Externe să discute „de urgență” cu autoritățile de la Chișinău pentru a pregăti o evaluare comună și „acțiuni comune” față de ceea ce Kievul numește pretențiile Rusiei. Totodată, liderul ucrainean a cerut propuneri de reacție din partea serviciilor speciale și a serviciilor de informații ucrainene. În plan operațional, Ucraina a construit linii de apărare la granița cu Republica Moldova, pe tronsonul transnistrean, pentru a preveni eventuale atacuri ale soldaților ruși aflați în zonă. Contextul deciziei Moscovei și miza de securitate Îngrijorările Kievului au crescut după decretul semnat pe 15 mai de Vladimir Putin, care simplifică procedurile de acordare a cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria, inclusiv pentru minori. Autoritățile ruse susțin că măsura urmărește „protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor” din Transnistria. Euronews notează că decizia vine imediat după adoptarea, în Rusia, a unei legi care îi permite lui Putin să ordone armatei invadarea oricărui stat pentru a „proteja cetățenii ruși din străinătate”, dacă sunt arestați sau cercetați penal. În acest context, Moscova a comparat recent Republica Moldova cu Donbass înainte de declanșarea războiului din Ucraina. În Transnistria se află „cel puțin 1.500 de soldați ruși”, precum și tehnică militară. Autoritățile Republicii Moldova consideră ilegală prezența trupelor ruse și au cerut în repetate rânduri retragerea lor, solicitări ignorate de Moscova. [...]
Atacul cu drone asupra Moscovei a lovit și zona unei rafinării, dar fără să oprească producția , într-un episod care readuce în prim-plan riscurile operaționale pentru infrastructura energetică rusă, la mai puțin de o săptămână după încheierea armistițiului cu Ucraina, potrivit HotNews . Apărarea antiaeriană rusă a doborât în noaptea de sâmbătă spre duminică cel puțin 74 de drone și peste 120 în ultimele 24 de ore, conform primarului Moscovei, Serghei Sobianin . În regiunea Moscovei (care nu include teritoriul orașului), guvernatorul Andrei Vorobiov a spus că este vorba despre „un atac cu drone la scară largă” început la ora 03:00. Bilanțul comunicat de autoritățile locale indică cel puțin trei morți: o femeie în localitatea Khimki și doi bărbați într-un sat din comuna Mytishchi. În restul regiunii, mai multe locuințe au fost avariate, „infrastructuri” au fost atacate și patru persoane au fost rănite, potrivit guvernatorului. Impact operațional: incident lângă o rafinărie, fără oprirea producției În Moscova, un atac a provocat 12 răniți, „în special muncitori” de pe un șantier situat în apropierea unei rafinării, potrivit primarului. Sobianin a precizat că producția rafinăriei „nu a fost perturbată”, dar trei clădiri rezidențiale au fost avariate. Autoritățile ruse nu au precizat originea atacurilor. Context: atacuri reciproce după armistițiul de trei zile În material se arată că Ucraina lovește în mod regulat ținte din Rusia, afirmând că vizează obiective militare și energetice, pentru a reduce capacitatea Moscovei de a-și finanța ofensiva, ca răspuns la bombardamentele zilnice ale armatei ruse de peste patru ani. Deși regiunea capitalei este vizată frecvent, Moscova – aflată la peste 400 de kilometri de granița ucraineană – este atacată mai rar. Atacurile reciproce au fost reluate în noaptea de luni spre marți, după expirarea unui armistițiu de trei zile negociat de Statele Unite, iar vineri președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Ucraina are dreptul să lovească obiective petroliere și militare din Rusia, după un atac mortal la Kiev soldat cu cel puțin 24 de morți. [...]
Kaja Kallas avertizează că acordurile bilaterale cu SUA pot slăbi UE și pot alimenta o strategie de tip „dezbină și cucerește”, potrivit HotNews , care citează declarațiile făcute la Conferința Lennart Meri de la Tallinn. Șefa diplomației UE a susținut că Uniunea Europeană ar deveni o „putere egală” cu Statele Unite, Rusia și China dacă rămâne unită, iar tocmai această posibilitate ar explica de ce aceste state „nu își doresc” o UE puternică și coerentă. Mesajul către capitale: miza este unitatea, nu relațiile „pe cont propriu” Kallas a îndemnat statele membre să nu slăbească blocul comunitar încercând să obțină în paralel înțelegeri bilaterale cu Washingtonul, într-un context în care, spune ea, este „mai ușor” pentru marile puteri să negocieze cu țări individuale, mai mici, decât cu un bloc care poate acționa unitar. „Nu le place Uniunea Europeană, acest lucru este foarte clar.” „Este pentru că dacă rămânem uniți, dacă operăm împreună, atunci suntem puteri egale, suntem puternici.” „Dezbină și cucerește”: avertismentul privind eficiența divizării Kallas a descris drept parte a unei strategii de fragmentare discursul de tipul „relațiile mele cu tine sunt grozave, dar nu îmi place Uniunea Europeană”. Ea a spus că este „foarte îngrijorată” când vede state care „merg pe această cale” și a avertizat că „divizarea chiar funcționează”. În final, Kallas a cerut statelor membre să apere proiectul european și a afirmat despre SUA, Rusia și China că „vor să dezmembreze Uniunea Europeană”, deoarece UE este „mult mai puternică” atunci când acționează împreună. Declarațiile au fost relatate de Politico . [...]
SBU susține că a lovit infrastructură-cheie pentru industria militară și lanțul de combustibili al Rusiei , într-un atac cu drone care a vizat atât regiunea Moscovei, cât și o bază aeriană din Crimeea ocupată, potrivit Kyiv Post . Miza operațională a acțiunii, conform informațiilor publicate, este degradarea capacității Rusiei de a produce și susține logistic operațiuni militare, prin ținte din microelectronică, energie și apărare antiaeriană. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) afirmă că și-a asumat „responsabilitatea operațională” pentru atacul nocturn, desfășurat împreună cu Forțele de Apărare ale Ucrainei. Șeful interimar al SBU, general-maiorul Ievghenii Hmara, a declarat pe canalul oficial de Telegram al instituției că operatori specializați ai Centrului pentru Operațiuni Speciale „Alpha” au reușit să treacă de „straturi” de apărare antiaeriană și să lovească simultan obiective industriale și militare. Ținte în regiunea Moscovei: microcipuri și noduri de combustibil Publicația notează că Ministerul rus al Apărării a susținut că a neutralizat peste 550 de drone ucrainene în 14 regiuni, însă SBU invocă „jurnale de zbor” și „telemetrie la sol” care ar confirma lovirea unor ținte sensibile din regiunea Moscovei. Conform relatării, au fost vizate: uzina de semiconductori „Angstrem” din Zelenograd, descrisă ca furnizor intern important de microcipuri pentru complexul militar-industrial rus și aflată sub sancțiuni federale americane; rafinăria de petrol din Moscova (Kapotnya), unde un atac ar fi declanșat o explozie locală, cu 12 muncitori răniți și perturbarea unor „bucle” locale de procesare a combustibilului; stațiile de pompare și stocare Solnecinogorsk și Volodarskoe, prezentate ca puncte critice de tranzit pentru principalele conducte de combustibil care „înconjoară” capitala. În declarația citată de Kyiv Post , Hmara a susținut că astfel de operațiuni sunt importante pentru „slăbirea potențialului militar” al Federației Ruse și pentru a reduce sentimentul de siguranță internă al Kremlinului. Crimeea: lovituri asupra apărării antiaeriene și a infrastructurii de comandă În paralel, SBU afirmă că unități „Alpha” au atacat baza aeriană militară Belbek, lângă Sevastopol, în Crimeea ocupată, descrisă ca nod pentru aviația tactică rusă în zona Mării Negre. Potrivit materialului, atacul ar fi: neutralizat un sistem antiaerian Pantsir-S2; lovit un hangar al unei instalații radar S-400, cu efect de diminuare a capacităților de avertizare timpurie în regiunea Mării Negre; afectat un sistem de management pentru drone Orion și o stație la sol Forpost, plus un hub de transmisie date sol-aer, turnul de control și un hangar activ, complicând „sortirile” (ieșirile la luptă) imediate ale aviației locale. Context: extinderea țintelor spre energie și chimie Kyiv Post mai relatează că, sâmbătă, unități ucrainene de „penetrare în adâncime” ar fi avariat puternic combinatul chimic Nevinnomîsskîi Azot din Ținutul Stavropol, indicat ca furnizor de acizi nitric și acetic utilizați la producția de explozivi pentru obuze de artilerie. În același tablou, publicația menționează și lovituri care ar fi oprit complet linii de asamblare a combustibilului la o unitate de procesare a gazelor a Gazprom din Astrahan și ar fi provocat „ploaie neagră” toxică la Riazan după un atac asupra rafinăriei Rosneft. SBU ar fi reiterat, potrivit articolului, că astfel de operațiuni comune vor continua și se vor extinde geografic, tratând infrastructura energetică și lanțurile de aprovizionare cu microelectronică drept active militare prioritare. Unele dintre afirmații (inclusiv amploarea pagubelor și efectele operaționale) nu pot fi verificate independent pe baza informațiilor din material. [...]
Ucraina a lovit Rusia cu peste 500 de drone într-o singură noapte , un atac care ridică presiunea asupra apărării antiaeriene ruse și aduce riscuri operaționale inclusiv în jurul infrastructurii energetice, potrivit Știrile Pro TV . Ministerul Apărării de la Moscova a transmis că apărarea antiaeriană rusă a doborât 556 de drone în intervalul 22:00–7:00, orele locale, la trei zile după atacurile rusești asupra Kievului, când președintele ucrainean Volodimir Zelenski promisese o ripostă. Informațiile sunt consemnate de AFP, citată de publicație. Atacul ar fi vizat 14 regiuni din Rusia. În regiunea Moscova, guvernatorul Andrei Vorobiov a raportat trei morți. În capitala rusă, primarul Serghei Sobianin a declarat că au fost interceptate peste 80 de drone, însă o lovitură a rănit 12 persoane, „mai ales muncitori”, în apropierea unei rafinării. Potrivit aceleiași relatări, producția rafinăriei nu a fost afectată. [...]
Declarațiile lui Netanyahu sugerează o extindere a controlului militar israelian în Gaza peste parametrii armistițiului , într-un semnal cu potențial de a complica implementarea acordului și de a prelungi incertitudinea operațională din zonă, potrivit G4Media , care citează AFP, informație preluată de Agerpres. Premierul Benjamin Netanyahu a afirmat că Israelul este „foarte aproape” de a-și atinge unul dintre obiectivele declarate după atacurile din 7 octombrie 2023: uciderea tuturor celor responsabili de organizarea acestora. Declarația a fost făcută duminică, în ședința săptămânală de cabinet, potrivit comunicatului biroului său de presă. În acest context, armata israeliană a anunțat sâmbătă moartea lui Ezzedine al-Haddad , comandant al aripii armate a Hamas, ucis vineri într-un atac aerian țintit în Gaza. „Am promis că fiecare arhitect al masacrului şi al luării de ostatici va fi eliminat până la ultimul, şi suntem foarte aproape de a finaliza această misiune.” Controlul asupra teritoriului și semnalul pentru armistițiu Netanyahu a mai spus că forțele israeliene controlează în prezent 60% din teritoriul Fâșiei Gaza. Potrivit articolului, această afirmație indică faptul că armata și-a extins prezența operațională, pe fondul unor relatări recente din presă despre avansul trupelor spre o nouă așa-numită „linie portocalie”. În același timp, termenii armistițiului mediat de SUA între Israel și Hamas, intrat în vigoare din 10 octombrie, prevedeau retragerea forțelor israeliene pe o „linie galbenă” în Gaza, lăsând palestinienilor controlul asupra a peste 50% din teritoriu. Context: ținte eliminate după 7 octombrie G4Media notează că, de la atacul din 7 octombrie 2023, armata israeliană i-a ucis pe: Yahya Sinwar, liderul Hamas din Gaza, considerat principalul „creier” al atacului; Mohammed Deif, șeful aripii armate a Hamas, descris ca un alt arhitect cheie al atacului. Netanyahu a susținut, totodată, că Israelul „știe exact” care este misiunea sa și că obiectivul este ca Gaza „să nu mai reprezinte niciodată o amenințare” pentru Israel. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre pașii următori sau despre o reacție a Hamas la aceste declarații. [...]
