Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își fortifică granița cu Transnistria pe fondul riscului de escaladare regională, după ce Rusia a simplificat acordarea cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii separatiste, o măsură pe care Kievul o leagă de posibile recrutări și de extinderea pretențiilor teritoriale, potrivit Euronews.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că Moscova ar urmări să trimită „moldovenii din Transnistria” pe frontul din Ucraina, argumentând că obținerea cetățeniei ruse implică obligații militare. În același timp, Zelenski a prezentat decretul semnat de Vladimir Putin ca pe o încercare de a revendica Transnistria drept teritoriu rusesc și a avertizat că prezența militară rusă și a serviciilor speciale în regiune reprezintă o provocare directă pentru Ucraina.
„Este o măsură specifică, ceea ce înseamnă nu doar că Rusia caută în acest fel noi soldați, deoarece cetățenia implică obligația militară, ci și o încercare a Rusiei de a revendica teritoriul Transnistriei ca fiind al său. Trebuie să reacționăm la acest lucru.”
Zelenski a dispus ca Ministerul ucrainean de Externe să discute „de urgență” cu autoritățile de la Chișinău pentru a pregăti o evaluare comună și „acțiuni comune” față de ceea ce Kievul numește pretențiile Rusiei. Totodată, liderul ucrainean a cerut propuneri de reacție din partea serviciilor speciale și a serviciilor de informații ucrainene.
În plan operațional, Ucraina a construit linii de apărare la granița cu Republica Moldova, pe tronsonul transnistrean, pentru a preveni eventuale atacuri ale soldaților ruși aflați în zonă.
Îngrijorările Kievului au crescut după decretul semnat pe 15 mai de Vladimir Putin, care simplifică procedurile de acordare a cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria, inclusiv pentru minori. Autoritățile ruse susțin că măsura urmărește „protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor” din Transnistria.
Euronews notează că decizia vine imediat după adoptarea, în Rusia, a unei legi care îi permite lui Putin să ordone armatei invadarea oricărui stat pentru a „proteja cetățenii ruși din străinătate”, dacă sunt arestați sau cercetați penal. În acest context, Moscova a comparat recent Republica Moldova cu Donbass înainte de declanșarea războiului din Ucraina.
În Transnistria se află „cel puțin 1.500 de soldați ruși”, precum și tehnică militară. Autoritățile Republicii Moldova consideră ilegală prezența trupelor ruse și au cerut în repetate rânduri retragerea lor, solicitări ignorate de Moscova.
Recomandate
Ucraina cere urgent mai multe sisteme Patriot, pe fondul eșecului apărării contra rachetelor balistice , iar miza imediată este capacitatea operațională de protecție a orașelor înainte de iarnă, potrivit Focus . Președintele Volodîmîr Zelenski vrea să folosească summitul NATO de la Ankara pentru a obține sisteme suplimentare Patriot și rachete interceptoare, relatează BBC, citată de publicație. Zelenski ar urma să se întâlnească acolo și cu președintele SUA, Donald Trump, pentru a-l convinge că Moscova trebuie împinsă spre negocieri. Presiunea vine după două lovituri asupra Kievului în mai puțin de o săptămână, cu proiectile care au atins clădiri rezidențiale și cu peste 50 de civili uciși. Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, la unul dintre atacuri aproape toate dronele au fost interceptate, însă împotriva rachetelor balistice nu a fost doborâtă niciuna. „Terorism balistic” și deficitul de interceptare Kievul susține că problema principală este lipsa sistemelor americane Patriot, necesare pentru a contracara rachetele balistice care zboară cu „câteva mii de kilometri pe oră”. Într-un mesaj video, Zelenski a criticat faptul că producția nu ar fi fost încă ridicată la nivelul considerat necesar pentru protejarea populației. În paralel, liderul ucrainean le cere de mai mult timp aliaților europeni să cedeze din stocurile proprii, argumentând că rachetele păstrate în depozite „nu ajută pe nimeni” cât timp civilii sunt uciși în Ucraina. Publicația notează că, potrivit „Kyiv Post”, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a cerut statelor membre să contribuie astfel încât Ucraina să primească „tot ce are nevoie” pentru a-și apăra suveranitatea. Atacuri ucrainene cu drone și efecte vizibile în Rusia În timp ce Rusia intensifică loviturile aeriene, Ucraina și-a extins atacurile cu drone cu rază lungă, vizând rafinării și obiective militare în interiorul Rusiei. Focus menționează că pe rețelele sociale circulă imagini cu cozi de ore la benzinării și dispute pentru cantități limitate de carburant. Printre ținte sunt menționate Sankt Petersburg (înaintea forumului economic al lui Vladimir Putin) și ulterior Moscova. Este confirmată și lovirea unei rafinării din Omsk, în Siberia, la peste 2.500 km de granița ucraineană. Pe Crimeea anexată de Rusia, dronele ucrainene ar lovi aproape zilnic logistică militară, rafinării și centrale electrice, ceea ce ar fi dus la pene de curent, penurie de combustibil și alimente și la declararea stării de urgență. Ce urmărește Kievul la Ankara Moscova acuză Kievul de „terorism” pentru atacurile asupra rafinăriilor, acuzație respinsă de Zelenski, care le descrie drept o „campanie de influență”. Din perspectiva sa, loviturile ar trebui să crească presiunea asupra Kremlinului pentru discuții de pace, însă Kievul exclude cedarea întregului Donbas, așa cum ar cere Rusia. Zelenski spune că speră ca întâlnirea din Turcia să nu se încheie fără rezultate, mai ales înainte de iarnă, când Ucraina vrea decizii rapide. Mesajul central: pentru a încheia războiul „cât mai repede”, fie „prin forță”, fie prin diplomație, Ucraina are nevoie în primul rând de mai multe rachete și sisteme de apărare antiaeriană pentru protejarea orașelor și a civililor. [...]
Ungaria își menține linia de neimplicare militară în Ucraina, dar promite creșterea bugetului de apărare până la 5% din PIB în 2035 , o repoziționare cu implicații directe pentru planificarea NATO și pentru industria de apărare din regiune, potrivit G4Media . Premierul ungar Peter Magyar a declarat la Ankara, înainte de a doua zi a summitului NATO , că Budapesta consideră Ucraina „victima” agresiunii ruse și recunoaște dreptul acesteia de a-și apăra integritatea teritorială, însă a reiterat că Ungaria „nu va trimite arme sau trupe” în Ucraina. În schimb, guvernul ungar spune că va continua ajutorul umanitar. Informațiile sunt relatate de agenția EFE, citată de Agerpres. „Continuăm să acordăm ajutor umanitar Ucrainei, dar, aşa cum am spus de mai multe ori, Ungaria nu va trimite arme sau trupe în Ucraina.” Semnal către NATO: creștere „previzibilă” a cheltuielilor de apărare În același context, Magyar a susținut că „ungurii cred în forța și unitatea NATO” și s-a declarat hotărât să „restabilească poziția Ungariei de aliat de încredere al NATO”. Concret, el a afirmat că guvernul a decis să crească cheltuielile pentru apărare „într-un mod previzibil” și că Ungaria va atinge nivelul de 5% din PIB în 2035, în linie cu acordul de anul trecut din cadrul Alianței. Context politic: schimbare de guvern, continuitate pe sprijinul militar Magyar a preluat funcția de prim-ministru în luna mai, după ce partidul său, Tisza, a câștigat alegerile parlamentare din aprilie, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban . Fostul premier era asociat cu o poziție mai apropiată de Moscova și tensionată cu Kievul și a refuzat în mod constant sprijinul militar pentru Ucraina, potrivit aceleiași surse. Magyar a mai spus că a avut o scurtă discuție cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și că au convenit o întâlnire bilaterală „în viitorul apropiat”, fără alte detalii despre calendar sau agendă. [...]
Zelenski mizează pe escaladarea războiului aerian, iar cererea de apărare antibalistică devine miza-cheie pentru aliați , în condițiile în care Ucraina își leagă tot mai mult strategia de lovituri cu drone cu rază lungă de capacitatea Occidentului de a furniza sisteme și tehnologii care să contracareze rachetele balistice, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu acordat Financial Times , președintele Volodîmîr Zelenski a susținut că faza decisivă a invaziei ruse „s-a mutat” de pe uscat și mare în aer, după ce Ucraina ar fi blocat obiectivele Rusiei pe frontul terestru și ar fi împins o parte importantă a Flotei ruse din Marea Neagră departe de vestul bazinului. În această logică, controlul cerului ar deveni câmpul de luptă care „va decide rezultatul”. Punctul vulnerabil: apărarea antibalistică Zelenski a indicat explicit „apărarea antibalistică” drept necunoscuta majoră pentru Ucraina. El a spus că interceptoarele Patriot PAC-3 au ajuns uneori „literalmente cu o zi înainte” de atacuri masive și a anunțat că, înaintea summitului NATO de la Ankara , va cere aliaților: mai multe sisteme Patriot; sprijin pentru dezvoltarea unei capabilități ucrainene de rachete antibalistice; transfer de tehnologii și capacități industriale în Europa, pe motiv că „nu vor fi niciodată suficiente Patriots pentru toată lumea”. Totodată, Zelenski a afirmat că Ucraina a solicitat în repetate rânduri Washingtonului aprobarea pentru producție sub licență a sistemelor Patriot, dar că așteaptă „un semnal pozitiv” din partea SUA. Dronele cu rază lungă și presiunea asupra Moscovei Președintele ucrainean a argumentat că extinderea flotei de drone cu rază lungă schimbă fundamental câmpul de luptă, prin lovituri tot mai adânci asupra infrastructurii militare și energetice a Rusiei. El a confirmat și intenția de a intensifica atacurile asupra țintelor militare din Crimeea ocupată, vizând baze, depozite, apărare antiaeriană, aerodromuri și logistică. În plan politic, Zelenski a susținut că Kremlinul ar fi fost relativ indiferent la campania de lovituri până când aceasta a început să ajungă la Moscova și Sankt Petersburg. Miza, în versiunea sa, este ca presiunea să se mute către centrele de decizie și către elitele ruse. Într-un pasaj cu încărcătură strategică, Zelenski a spus că trecerea de la „o sută” la „o mie” de drone îndreptate spre Moscova ar schimba calculul lui Vladimir Putin și ar putea deschide „un nou capitol” către încheierea războiului, pe fondul temerilor legate de propria securitate. Legătura cu SUA și mesajul despre negocieri Zelenski a mai relatat o conversație recentă cu președintele american Donald Trump, în care acesta ar fi lăudat campania ucraineană de lovituri la distanță. În același context, Trump le-a spus reporterilor că eforturile de pace „progresează”, afirmând că Putin „vrea să se termine” și că Zelenski „vrea să se termine acum”. De ce contează Mesajul lui Zelenski mută accentul de la dinamica frontului la o ecuație de capacități: fără o umbrelă antibalistică suficientă și fără acces la tehnologie și producție, Ucraina rămâne expusă atacurilor cu rachete balistice, chiar dacă își extinde capacitatea de lovire cu drone. Pentru aliați, asta înseamnă că sprijinul nu mai este doar despre livrări punctuale, ci despre industrializare și transfer de capabilități — o decizie cu implicații operaționale și de securitate pe termen lung. [...]
Atacul cu rachete balistice asupra Kievului pune din nou apărarea antiaeriană în centrul agendei NATO , după ce Rusia a lovit capitala Ucrainei în noaptea de miercuri, chiar în debutul summitului Alianței de la Ankara, potrivit Kyiv Post . Loviturile au declanșat incendii în mai multe districte ale orașului și au rănit cel puțin două persoane, dintre care una a fost spitalizată, conform autorităților locale citate de publicație. Explozii puternice au fost auzite în Kiev înainte ca alerta aeriană să fie activată, relatează Ukrainska Pravda, iar Forțele Aeriene ucrainene au avertizat ulterior asupra unei amenințări cu rachete balistice dinspre nord. Ce s-a întâmplat în Kiev: incendii și victime Șeful Administrației Militare a Orașului Kiev (KMVA), Tymur Tkachenko, a declarat că Rusia atacă orașul cu armament balistic. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a raportat incendii în: districtul Desnianski, unde ar fi ars facilități de depozitare după ce o rachetă a lovit zona; districtul Sviațoșînski, unde a izbucnit un incendiu într-o clădire nerezidențială. „Inamicul atacă capitala cu rachete balistice. Rămâneți în adăposturi”, a transmis Kliciko, potrivit Kyiv Post. Forțele Aeriene au comunicat pe parcursul nopții avertizări succesive („o rachetă spre Kiev”, apoi „mai multe balistice pe Kiev”), iar ulterior amenințarea s-a extins și către alte regiuni. KMVA a avertizat și asupra unei amenințări suplimentare cu drone, înainte ca alerta să fie ridicată, conform cronologiei citate de Ukrainska Pravda. De ce contează: summit NATO cu Ucraina pe agenda de apărare aeriană Atacul a avut loc la câteva ore după deschiderea summitului NATO de la Ankara (7–8 iulie), unde sprijinul pentru Ucraina figurează între temele principale. În acest context, Kievul cere aliaților consolidarea apărării aeriene, extinderea sprijinului militar și aprofundarea cooperării în domeniul apărării. În paralel, Ucraina a semnat noi acorduri de tip „Drone Deal” cu Estonia, Țările de Jos și Danemarca, pe marginea reuniunii, potrivit aceleiași surse. [...]
Președintele Serbiei temperează așteptările privind extinderea UE , semnalând că țările candidate nu ar trebui să mizeze pe o aderare în viitorul apropiat, potrivit Agerpres . Mesajul are o miză de reglementare și planificare: indică un orizont mai lung pentru alinierea la regulile UE și pentru accesul efectiv la beneficiile pieței unice. Aleksandar Vucic a declarat, la o conferință a țărilor candidate la UE, că deși parcursul european rămâne „cea mai bună opțiune” pentru Balcanii de Vest , Ucraina, Republica Moldova și Georgia, o extindere majoră „nu este de așteptat prea curând”. „Nu trebuie să ne așteptăm la miracole sau la extinderi majore ale UE în anii ce urmează”, a spus Vucic. Cine sunt candidații și cine avansează mai repede În relatarea Reuters preluată de Agerpres, Balcanii de Vest includ Serbia, Albania, Muntenegru, Bosnia, Macedonia de Nord și Kosovo, toate aspirând la aderare. Dintre acestea, doar Muntenegru ar spera să adere până în 2028, iar Albania și-a accelerat demersurile. Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Kosovo sunt descrise ca fiind în urmă în proces. Presiune din partea Ucrainei pentru accelerare La același eveniment, Ruslan Stefanciuk, președintele parlamentului ucrainean, a cerut UE să accelereze aderarea pentru a contracara politicile agresive ale Rusiei. El a susținut un „nou val de extindere” cât mai amplu. Ucraina a început luna trecută prima etapă a negocierilor de aderare, însă diplomații anticipează că procesul va fi „complex și de durată”, potrivit aceleiași relatări. Context regional: relațiile Serbiei cu Ucraina și Rusia Belgradul susține integritatea teritorială a Ucrainei și a condamnat invazia rusă, în timp ce Kievul refuză să recunoască independența Kosovo, declarată în 2008. Serbia își menține și legături cu Rusia, dar relațiile s-au deteriorat după ce Moscova a criticat anul trecut Serbia pentru vânzările de muniție către Ucraina, mai notează Reuters. [...]
Șeful administrației prezidențiale ucrainene, Kirilo Budanov , spune că există o șansă ca faza activă a războiului să se încheie în 2026, dar respinge orice concesii teritoriale , potrivit Kyiv Post , care citează un interviu acordat RBC-Ukraine . Budanov afirmă că negocierile „mergeau bine” în primăvară, însă între timp părțile au intrat într-o nouă etapă de escaladare. În logica sa, o eventuală detensionare ar putea veni abia după ce escaladarea atinge un vârf, iar discuțiile ar putea continua doar dacă ambele tabere rămân interesate. Fără compromisuri teritoriale, nici „concesii politice” În același interviu, Budanov exclude explicit ideea ca Ucraina să accepte compromisuri teritoriale pentru a opri războiul și respinge sugestiile privind concesii politice sau constituționale care ar putea satisface Moscova. El folosește un exemplu legat de statutul limbii ruse pentru a argumenta că astfel de cedări nu ar duce la returnarea Crimeei . Budanov insistă că o eventuală înțelegere depinde de combinația dintre efortul militar și cel diplomatic, susținând că evoluțiile de pe front nu pot fi separate de negocieri. Miza sprijinului american și presiunea „rezultatelor” pe câmpul de luptă Întrebat despre președintele SUA, Donald Trump, Budanov spune că succesul militar rămâne esențial pentru menținerea sprijinului american. În formularea sa, demonstrarea unor realizări militare „reale” ar fi cea mai bună cale pentru a păstra susținerea Washingtonului și a altor aliați. Lovituri asupra Crimeei: obiectiv logistic, cu efecte asupra populației Budanov mai spune că intensificarea loviturilor ucrainene asupra țintelor rusești din Crimeea ocupată urmărește în principal perturbarea logisticii militare a Rusiei, în special a rutelor de aprovizionare pentru forțele din sudul Ucrainei. El recunoaște că atacurile au generat penurii de combustibil, electricitate și apă pentru locuitorii peninsulei, dar susține că aceste perturbări servesc unui obiectiv mai amplu: readucerea Crimeei sub controlul Ucrainei. Totodată, atribuie creșterea intensității loviturilor unei producții interne mai mari de armament. Tensiuni cu Polonia și semnale privind Belarus și mobilizarea Rusiei Pe fondul tensiunilor cu Polonia înainte de 11 iulie (aniversarea masacrelor din Volînia), Budanov anticipează „pași de escaladare” din partea Varșoviei, dar afirmă că Kievul nu va răspunde la presiuni externe și „nu va accepta ultimatumuri”. În ceea ce privește Belarus, Budanov spune că nu vede indicii că Minsk ar intenționa să intre direct în război, însă avertizează că Rusia păstrează capacitatea tehnică de a lansa un nou val de mobilizare. El mai afirmă că documente de planificare militară rusești ar viza o pregătire pentru posibile operațiuni dincolo de Ucraina la începutul lui 2027, subliniind însă că „pregătirea” nu înseamnă automat o decizie politică de a acționa. [...]
