Știri
Știri din categoria Externe
Discuțiile din UE despre un negociator cu Rusia pentru Ucraina se mută spre un nume cu greutate, Angela Merkel, pe fondul presiunii ca viitorul mediator să aibă legitimitate largă în Europa, inclusiv în Est și în statele baltice, potrivit Mediafax, care citează Der Spiegel.
Publicația germană scrie că, în cercurile politice din Germania, se discută ideea ca fostul cancelar Angela Merkel să fie un mediator potrivit în negocierile dintre Rusia și Ucraina. Argumentele invocate sunt că Merkel vorbește rusa, îi cunoaște personal pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pe președintele rus Vladimir Putin și, fiind retrasă din prim-plan în ultimii ani, ar putea avea o poziție mai obiectivă față de conflict.
Contextul discuțiilor este propunerea lui Vladimir Putin ca fostul cancelar Gerhard Schröder să fie mediator, ceea ce a declanșat în Uniunea Europeană dezbateri intense despre posibile negocieri. Der Spiegel notează că, după „experiența nefericită” a medierii SUA, UE ar vrea de această dată să participe direct la discuții.
Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a criticat ideea ca Moscova să influențeze alegerea persoanei care ar urma să medieze. Ea a spus că „nu ar fi foarte inteligent” să fie lăsat Kremlinul să dicteze candidatul pentru negocieri.
Președintele Conferinței de Securitate de la Munchen, Wolfgang Ischinger, a avertizat că, indiferent cine va fi ales, mediatorul trebuie să obțină „o aprobare largă la nivel european, în special din partea Europei de Est și a țărilor baltice”.
Der Spiegel amintește că Merkel a fost criticată în trecut de Polonia și de statele baltice pentru susținerea proiectului gazoductului Nord Stream 2. Totodată, ea a avut un rol important în acordurile de la Minsk din 2014 și 2015, care nu au împiedicat invazia rusă din 2022.
Biroul fostului cancelar a declarat pentru Der Spiegel că „nu au primit nicio solicitare” privind un rol de mediator. Întrebat dacă Merkel ar putea accepta o astfel de poziție, biroul ei nu a oferit „niciun răspuns negativ”, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Apelul fostului ministru al apărării pentru alegeri deschide o breșă politică la Kiev, în plin război , într-un moment în care Ucraina funcționează sub lege marțială, iar scrutinurile sunt suspendate, potrivit BBC . Mihailo Fedorov , demis „neașteptat” de președintele Volodimir Zelenski la finalul lunii iulie, a cerut organizarea alegerilor pe timp de război, într-un mesaj video publicat marți pe YouTube. El susține că „democrația nu poate fi ținută ostatică de Rusia” și că Ucraina luptă „tocmai pentru că vrem să rămânem un stat european liber”. În prezent, alegerile sunt suspendate în baza legii marțiale, în vigoare de la invazia Rusiei la scară largă din 2022. Zelenski nu a reacționat public la mesajul lui Fedorov, iar apelul este descris drept cea mai mare provocare la adresa președintelui ucrainean de la începutul războiului. De ce contează: presiune pe conducere și pe arhitectura decizională în război Demiterea lui Fedorov a stârnit proteste în toată țara, iar în videoclip acesta vorbește despre necesitatea unui „mecanism legal, sigur și realist” care să permită reluarea unui proces democratic „chiar și în mijlocul unui război prelungit”. În același timp, el afirmă că Ucraina se confruntă cu o „criză sistemică de guvernare”, invocând și corupția ca factor care afectează efortul de război. Pe durata mandatului la Apărare, lui Fedorov i se atribuie că a energizat ministerul, a condus o campanie anticorupție și a folosit date și informații pentru a analiza și a încerca să îmbunătățească performanța armatei pe front. Context: schimbări la vârful Apărării și tensiuni în armată Potrivit materialului, demiterea lui Fedorov este asociată pe scară largă cu tensiuni între el și comandantul-șef al armatei, Oleksandr Syrskyi. Syrskyi a fost, la rândul său, înlocuit câteva săptămâni mai târziu, după săptămâni de proteste care au pus presiune pe președinte. Zelenski l-a numit pe Evgheni Khmara, descris ca având un profil politic discret și experiență în Serviciul de Securitate, ca ministru interimar al apărării. Fedorov spune că i-au fost oferite și alte funcții în guvern, inclusiv viceprim-ministru pentru inovație militară, dar că nu intenționează să revină decât ca ministru al apărării. Profil: accent pe tehnologie, drone și achiziții Fedorov este prezentat ca fost ministru al transformării digitale, rol din care a inițiat „Armata IT a Ucrainei” (voluntari pentru atacuri cibernetice) și a condus o campanie de strângere de fonduri numită „Armata Dronelor”. Ca ministru al apărării, și-a păstrat concentrarea pe drone, război de înaltă tehnologie și achiziții publice. Materialul notează și că el i-a cerut fondatorului SpaceX, Elon Musk, să împiedice Rusia să folosească sateliții Starlink pentru atacuri cu drone, un demers despre care se crede că a perturbat semnificativ operațiunile Rusiei. Pe front: intensificarea atacurilor cu drone și escaladarea loviturilor În ultimele săptămâni, Ucraina și-a intensificat atacurile la distanță lungă în Rusia, vizând rafinării de petrol și depozite ale retailerului online Wildberries. Un atac de sâmbătă seara a implicat circa 600 de drone, potrivit guvernatorului regional Andrei Vorobiev, iar oficiali regionali au raportat nouă morți și 23 de răniți în cele mai recente atacuri ucrainene din Rusia. Separat, materialul menționează că 17 persoane au fost ucise marți dimineața într-un atac rusesc asupra Ucrainei. Totodată, premierul britanic Andy Burnham și-a reafirmat sprijinul pentru Ucraina după avertismente ale Moscovei privind „consecințe” legate de folosirea dronelor de fabricație britanică în atacurile ucrainene recente. [...]
Ucraina schimbă conducerea logisticii militare după ce președintele Volodimir Zelenski l-a numit pe Yurii Pohrybnyi comandant al Forțelor Logistice ale Forțelor Armate, potrivit news.ro . Decizia vine pe fondul unei reorganizări mai ample a conducerii militare și al intenției declarate de a muta mai multă putere de decizie către comandanții din teren. Pohrybnyi îl înlocuiește pe Volodymyr Karpenko, într-un context în care, în ultimele săptămâni, Kievul a operat schimbări la vârf, inclusiv demiterea fostului ministru al Apărării, Mykhailo Fedorov, în iulie, măsură care a declanșat proteste pe scară largă. De ce contează: logistica ține ritmul operațiunilor Forțele Logistice gestionează aprovizionarea și întreținerea armatei, cu responsabilități care includ depozitarea, repararea și transportul armelor, muniției, echipamentelor militare, alimentelor și combustibilului, potrivit armatei ucrainene. În practică, schimbarea conducerii acestei structuri poate influența direct capacitatea unităților de a susține operațiuni prelungite pe front. Mai multă autonomie pentru comandanții din zonele de luptă În discursul prezidențial din 17 august, Zelenski a spus că, după o discuție cu conducerea militară, comandanții cu experiență vor primi competențe decizionale sporite în mai multe zone de pe linia frontului, cu decizii luate la nivel de corp de armată și grupuri de forțe. „Am identificat măsuri organizaționale suplimentare și resursele necesare pentru a consolida capacitățile unităților noastre din sectorul Sloviansk, din Kostiantynivka și din zona Pokrovsk. Este foarte important ca comandanții experimentați să dispună de o mai mare libertate de acțiune - vor fi luate decizii la nivel de corp de armată și de grupuri de forțe”, a declarat Zelenski. Cine este noul comandant și ce urmează Potrivit informațiilor citate de news.ro din Kyiv Independent , Pohrybnyi luptă în Forțele Armate din 2014, de la prima invazie a Rusiei în Ucraina. Conform Ukrinform, el a fost comandant adjunct și, din 2020, comandant al Regimentului 532 de reparații și recuperare. Zelenski a mai afirmat că a discutat cu comandantul-șef Mykhailo Drapatyi despre numiri de personal, iar „prima serie” a fost aprobată: cinci decizii au fost deja luate, urmând și altele. [...]
Desfășurarea unei fregate ruse cu rachete hipersonice în Marea Baltică ridică riscul de tensiuni pe o rută-cheie pentru transportul maritim european , după ce Vladimir Putin a amenințat cu represalii împotriva navelor occidentale implicate în confiscarea „flotei fantomă” ruse, potrivit HotNews , care citează The Telegraph. Nava „ Amiral Kasatonov ”, o fregată echipată cu rachete hipersonice „Zircon” cu capacitate nucleară, a fost observată săptămâna trecută în largul insulei germane Fehmarn, o destinație turistică populară. Apariția vine pe fondul amenințărilor Kremlinului privind posibile acțiuni împotriva navelor britanice și ale Uniunii Europene. Construită în 2020, „Admiral Kasatonov” este prezentată drept una dintre cele mai avansate nave ale marinei ruse, cu capabilități de lovituri la distanță mare și operațiuni antisubmarin. Marea Baltică, zonă sensibilă pentru comerț și securitate Prezența navei în Marea Baltică, descrisă ca zonă vitală pentru transportul maritim, este interpretată ca o nouă escaladare a tensiunilor dintre Rusia și NATO. În același context, mai multe servicii secrete europene au avertizat că Rusia ar putea încerca să „testeze” hotărârea alianței, inclusiv printr-un atac limitat asupra Poloniei sau a unui stat baltic, potrivit relatării citate. „Amiral Kasatonov” este a doua navă de război rusă observată în Marea Baltică în ultimele săptămâni, după desfășurarea distrugătorului „Amiral Levcenko” la finalul lunii iulie. Legătura cu „flota fantomă” și confiscările din UE Apariția fregatei este plasată temporal după declarațiile lui Putin privind confiscarea navelor occidentale, ca răspuns la reținerile de nave suspectate că fac parte din „flota fantomă” – nave comerciale folosite pentru a transporta petrol și alte mărfuri în numele Rusiei, ocolind sancțiunile. În iulie, Uniunea Europeană a adoptat un mecanism care permite statelor membre să confiște și să vândă petrol rusesc transportat de navele din „flota fantomă” care încearcă să eludeze sancțiunile, măsură inclusă în al 21-lea pachet de sancțiuni și aplicabilă și încărcăturilor de cereale. Potrivit informațiilor din articol, de la începutul anului țările UE și Marea Britanie au reținut cinci petroliere care transportau petrol rusesc, încălcând sancțiunile europene. Amenințările Kremlinului: de la „ripostă” la atacuri asupra navelor comerciale În timpul unei inspecții a unei nave de război, Putin a spus că Rusia este pregătită să riposteze împotriva navelor britanice și ale UE care ar încerca să confiște nave din „flota fantomă”. „Nu este altceva decât piraterie și jaf. Dacă se va proceda astfel, vom fi nevoiți să răspundem cu aceeași monedă, în orice zonă în care considerăm că este necesar și adecvat”, a spus Putin. Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate Națională al Rusiei, a mers mai departe, afirmând că Rusia ar avea dreptul să atace „orice navă comercială” a unui „stat inamic” inclusiv în ape neutre, dacă există suspiciuni că transportă marfă „în interesul inamicului”. Elemente operaționale: navigație cu localizarea oprită Datele de navigație consultate de The Telegraph indică faptul că „Amiral Kasatonov” ar fi navigat cu sistemul de localizare oprit. Publicația notează că nu era clar dacă nava se mai afla în apropierea insulei Fehmarn luni după-amiază. [...]
Declarația lui Erdogan mută dosarul UE într-un plan secund, cu efect direct asupra predictibilității relației Turcia–UE , într-un moment în care negocierile sunt deja blocate, potrivit Economica . Președintele Turciei a spus duminică, într-un interviu pentru Al Jazeera, că „ Uniunea Europeană nu este o prioritate pentru noi”. În același timp, el a susținut că Ankara „nu a închis ușa” aderării, dar că subiectul nu mai este pe lista scurtă de obiective, relatează Agerpres. Erdogan a mai afirmat că Uniunea Europeană ar fi „perdantul” dacă ar continua să respingă Turcia. Negocierile sunt înghețate de ani, pe fondul criticilor privind statul de drept Turcia este candidată la aderarea la UE din 1999, iar negocierile au fost deschise în 2005. Totuși, acestea au fost înghețate din cauza „regresului continuu” al Turciei în materie de democrație, stat de drept și drepturi fundamentale, notează dpa, citată de Economica. Context intern: cazul Imamoglu, în centrul criticilor recente În plan intern, conducerea Turciei a fost criticată în special pentru acțiunile împotriva opoziției, inclusiv pentru încarcerarea lui Ekrem Imamoglu , fost primar al Istanbulului și rival politic al lui Erdogan. Procesul „de mari proporții” împotriva lui Imamoglu urmează să continue luni, la tribunalul din districtul Silivri (Istanbul). Acesta se confruntă cu acuzații de corupție, spălare de bani și constituirea unei organizații infracționale. Opoziția consideră că procesul este motivat politic și îl acuză pe Erdogan că încearcă să își elimine principalul rival prin intermediul sistemului judiciar, acuzații pe care guvernul le neagă. [...]
Escaladarea disputei ruso-japoneze pe Kurile riscă să blocheze dialogul diplomatic , după ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat ambasadorul Japoniei la Moscova că a ignorat o convocare la MAE rus, pe fondul reacțiilor de la Tokyo la vizita lui Vladimir Putin în Insulele Kurile, potrivit Agerpres . Lavrov a spus, într-o conferință de presă, că ambasada japoneză a invocat lipsa de timp a ambasadorului pentru a se prezenta „nici vineri și nici luni”, insistând că acesta „trebuie să vină” la Ministerul de Externe al Rusiei. Tema convocării este conflictul diplomatic declanșat de prima vizită a lui Putin în Kurile, teritoriu revendicat de Japonia. Miza imediată: reguli pentru activitatea diplomatică și contacte economice Pe lângă disputa teritorială, Lavrov a indicat o nemulțumire legată de modul de lucru al misiunii diplomatice japoneze la Moscova. El a afirmat că Rusia vrea să discute cu ambasadorul nipon despre organizarea activității „prin respectarea legilor și procedurilor în vigoare pentru diplomații străini”, menționând că ambasada japoneză ar fi invitat recent o delegație de oameni de afaceri japonezi fără să informeze partea rusă. Context: vizita lui Putin pe Iturup și reacția Tokyo Lavrov a criticat reacția autorităților japoneze la vizita lui Putin de joia trecută pe insula Iturup , cea mai mare dintre cele patru insule din lanțul Kurilelor de Sud, pe care Tokyo le numește „Teritoriul de Nord”. În declarațiile sale, ministrul rus a respins ideea că președintele Rusiei nu ar putea vizita „o oarecare parte a teritoriului Federației Ruse”. Potrivit Kremlinului, Putin s-a întâlnit pe 13 august cu locuitorii insulei Iturup (cu o populație de aproximativ 7.000 de locuitori) și a făcut apel să nu fie uitați cei căzuți în operațiunea din septembrie 1945. Japonia a protestat față de vizită, l-a convocat pe ambasadorul rus la Tokyo, Nikolai Nozdriev, iar ministrul japonez de externe Toshimitsu Motegi i-a transmis un „protest energic”. Șefa guvernului nipon, Sanae Takaichi, a calificat vizita drept „absolut inacceptabilă”, spunând că „rănește sentimentele poporului japonez”. De ce contează Episodul indică o deteriorare suplimentară a relațiilor ruso-japoneze, deja tensionate de disputa privind cele patru insule ocupate de armata sovietică în 1945. Refuzul (sau amânarea) unei convocări la MAE, în acest context, sugerează un canal diplomatic mai greu de folosit pe termen scurt, în timp ce Moscova ridică și subiecte de procedură privind activitatea ambasadei și contacte cu mediul de afaceri. [...]
Mutarea activității lui Vladimir Putin spre Siberia și Extremul Orient indică o recalibrare operațională a securității la vârful Kremlinului , pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone și al temerilor privind lovituri asupra unor ținte din Rusia, potrivit Adevărul . Publicația notează că președintele rus apare tot mai rar în Moscova și Soci, iar aparițiile publice ar fi tot mai frecvent la est de Munții Ural, în zone considerate mai greu accesibile. În același context, Putin a declarat săptămâna trecută, la Novosibirsk (la circa 3.000 km de granița cu Ucraina), că „nu s-a temut niciodată de nimic”, conform materialului citat de Adevărul, care face trimitere la publicația Dialog. De ce contează: semnalul unei „geografii” noi a puterii și securității În anii trecuți, Putin își petrecea tradițional cea mai mare parte a lunii august la Soci, însă în 2026 ar fi renunțat la această rutină. Adevărul susține că liderul rus nu mai apare nici în reședința sa de la Soci, nici în Moscova, iar Kremlinul ar încerca să mascheze această schimbare. Publicația Dialog este citată cu ideea că, după intensificarea atacurilor ucrainene, traseul public al lui Putin „se deplasează tot mai vizibil spre Siberia și Extremul Orient”, în timp ce întâlniri prezentate oficial ca având loc la Moscova ar fi, de fapt, „cu ușile închise”. În același pasaj, Dialog afirmă că și „elita” Kremlinului s-ar fi mutat „în spatele Uralilor”, inclusiv în reședințe de lux din zone unde dronele ucrainene „nu pot ajunge”. Cine ar fi urmat mutarea și ce măsuri sunt invocate Potrivit aceleiași surse citate, în Munții Altai s-ar fi mutat mai multe nume din cercul puterii și din companii-cheie ale statului rus, între care: Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin; Mihail Mișustin, premierul Rusiei; German Gref, șeful Sberbank; Alexei Miller, directorul Gazprom; „și alte persoane importante”, fără a fi nominalizate în articol. Adevărul mai relatează că Putin ar fi intensificat măsurile de securitate, deja „fără precedent”, inclusiv printr-o mai bună ascundere a deplasărilor. Restricții extinse la Soci: zonă de securitate în jurul reședinței prezidențiale Din martie, la Soci ar fi fost extinsă zona de restricție din jurul reședinței președintelui rus, pe fondul temerilor legate de posibile atacuri cu drone, măsură care ar fi venit cu restricții neobișnuite pentru locuitorii din zonă, potrivit articolului. Materialul citează și informații publicate de Kyiv Post , conform cărora Serviciul Federal de Protecție al Rusiei (agenția responsabilă de securitatea președintelui) ar fi pregătit instituirea unei zone de securitate de aproximativ 3 km² în jurul reședinței prezidențiale Bocharov Ruchey din Soci. În lipsa unor confirmări oficiale detaliate privind locațiile reale ale întâlnirilor și deplasărilor, informațiile rămân la nivel de relatare bazată pe sursele citate de Adevărul, însă conturează o tendință: mutarea centrului de activitate al conducerii ruse către zone mai greu de atins, concomitent cu întărirea măsurilor de protecție în jurul reședințelor prezidențiale. [...]
