Politică17 mai 2026
Kaja Kallas cere statelor UE să evite acordurile bilaterale cu SUA - avertisment că Washingtonul, Beijingul și Moscova mizează pe o Europă divizată
Kaja Kallas avertizează că acordurile bilaterale cu SUA pot slăbi UE și le cere statelor membre să își negocieze interesele „prin bloc”, pe fondul unei strategii de tip „dezbină și cucerește” care, în opinia ei, avantajează nu doar Washingtonul, ci și Beijingul și Moscova, potrivit Politico . Șefa diplomației europene a spus, duminică, la conferința Lennart Meri din Tallinn, că administrația Trump „nu agreează” o Uniune Europeană unită deoarece aceasta devine o putere geopolitică cu care SUA trebuie să se confrunte de la egal la egal. În același registru, Kallas a inclus China și Rusia, argumentând că toate aceste puteri preferă să trateze cu state europene individuale, mai mici, decât cu un bloc capabil să acționeze colectiv. „Nu le place Uniunea Europeană, asta e foarte clar.” Presiunea pentru „canale directe” cu Washingtonul Kallas a avertizat că retorica de tipul „relațiile mele cu tine sunt grozave, dar nu îmi place Uniunea Europeană” face parte dintr-o strategie de fragmentare. Ea a spus că este „foarte îngrijorată” pentru că vede și state membre care „o iau pe această cale”, iar „divizarea chiar funcționează”. În acest context, articolul notează că mai multe țări din UE au încercat să își păstreze propriile canale cu Washingtonul după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Este menționată și poziționarea premierului italian Giorgia Meloni ca posibil „pod” între Europa și SUA, strategie care, potrivit textului, a eșuat după criticile lui Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea. China: între subvenții și măsuri mai dure, cu risc de represalii Pe relația cu China, Kallas a spus că Europa are „un diagnostic” al problemei, dar nu și un acord asupra „tratamentului”. Ea a descris două opțiuni: creșterea „morfinei” – adică a subvențiilor pe care statele UE le acordă industriei; „chimioterapia” – folosirea instrumentelor UE, precum controlul investițiilor străine directe, achizițiile publice și diversificarea surselor de materii prime critice. Kallas a avertizat că utilizarea acestor instrumente poate provoca represalii și a ridicat problema sustenabilității subvențiilor, spunând că există riscul ca, în timp, chiar și țările bogate să rămână fără bani publici pentru a susține industria, fără ca „problema de fond” să fie rezolvată. [...]