Știri
Știri din categoria Externe

$888.08-0.96%CL1$107.71+1.92%XBR/USD$111.26+3.89%WTI/USD$103.25+0.28%CO1$111.24+1.84%Discuțiile Netanyahu–Trump despre Iran vin pe fondul unor posibile ajustări de sancțiuni care ar putea afecta fluxurile de petrol către China, în condițiile în care președintele SUA a spus că ia în calcul ridicarea sancțiunilor pentru companiile petroliere chineze care cumpără țiței iranian, potrivit The Jerusalem Post.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele american Donald Trump au vorbit duminică atât despre evoluțiile legate de Iran, cât și despre vizita lui Trump în China. După convorbire, Trump a publicat pe Truth Social un mesaj cu ton de ultimatum la adresa Teheranului, susținând că „timpul este esențial”.
Înaintea apelului, Netanyahu anunțase că urmează să discute cu Trump „ca la fiecare câteva zile” și că va afla „impresiile” acestuia din China, adăugând că Israelul se declară pregătit „pentru orice scenariu”.
Trump s-a întors sâmbătă în SUA după o vizită de stat în China, unde el și președintele Xi Jinping au convenit asupra unei serii de înțelegeri privind tarifele, agricultura și aeronavele. Ministerul Comerțului din China a descris acordurile drept „preliminare” și a precizat că cele două părți au agreat înființarea unui consiliu de investiții și a unui consiliu comercial, pentru a negocia reduceri reciproce de tarife pe produse specifice, dar și tăieri mai largi pentru bunuri nespecificate, inclusiv produse agricole.
Un punct sensibil, cu implicații directe pentru piața energetică, este Strâmtoarea Hormuz, rută maritimă vitală pentru transportul de petrol. Trump a afirmat că Xi ar fi fost de acord că Iranul trebuie să deschidă strâmtoarea și că Teheranul nu poate avea o armă nucleară. În paralel, Ministerul de Externe al Chinei a transmis frustrare față de războiul cu Iranul, numindu-l un conflict „care nu ar fi trebuit să se întâmple, nu are niciun motiv să continue”.
Trump a mai spus că ia în calcul ridicarea sancțiunilor americane asupra companiilor petroliere chineze care cumpără petrol iranian, subliniind că China este cel mai mare cumpărător de țiței iranian. Întrebat la bordul Air Force One dacă Xi și-a asumat un angajament ferm pentru a pune presiune pe Iran să redeschidă strâmtoarea, Trump a răspuns:
„Nu cer nicio favoare, pentru că atunci când ceri favoruri, trebuie să întorci favoruri.”
Din perspectiva pieței, o eventuală relaxare a sancțiunilor pentru cumpărătorii chinezi ar putea schimba condițiile de tranzacționare pentru fluxurile de petrol iranian și ar repoziționa China în ecuația de presiune asupra Teheranului, însă materialul nu oferă un calendar sau detalii despre pași concreți.
Separat, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a declarat vineri că Iranul ar primi „input” din partea Chinei, adăugând că Teheranul încearcă să dea o șansă diplomației, dar nu are încredere în SUA, pe fondul loviturilor aeriene care au întrerupt runde anterioare de discuții.
Recomandate

Taiwan cere administrației Trump să nu transforme vânzările de arme într-o monedă de schimb cu Beijingul , avertizând că orice slăbire a sprijinului militar american ar crește riscurile pentru securitatea Indo-Pacificului, lanțurile globale de aprovizionare și economia mondială, potrivit Politico . Apelul a fost făcut de președintele Taiwanului, Lai Ching-te , într-o postare pe Facebook, după ce Donald Trump a spus vineri că întârzie aprobarea unei vânzări de arme către Taiwan în valoare de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei), pe care o vede ca „instrument de negociere” în relația cu China. Ce a spus Taiwanul și de ce leagă subiectul de economie Lai a argumentat că sprijinul SUA este esențial pentru a contrabalansa presiunea militară tot mai mare a Chinei în regiune și pentru menținerea stabilității. „China nu a abandonat niciodată intenția de a anexa Taiwanul prin forță și continuă să își extindă capacitățile militare.” În același mesaj, liderul taiwanez a legat explicit securitatea din Strâmtoarea Taiwan de efecte economice globale: „Orice act care subminează pacea și stabilitatea în Strâmtoarea Taiwan [...] va avea un impact semnificativ asupra securității Indo-Pacificului, lanțurilor globale de aprovizionare și economiei mondiale.” Poziția lui Trump și miza negocierii cu Xi Trump a declarat, atât la bordul Air Force One, cât și într-un interviu la Fox News, că nu a aprobat încă tranzacția și că decizia rămâne deschisă. „Nu am aprobat-o încă. Vom vedea ce se întâmplă. S-ar putea să o fac, s-ar putea să nu o fac.” Declarațiile au venit după un summit de două zile la Beijing cu liderul chinez Xi Jinping, întâlnire care, potrivit relatării, a produs puține rezultate concrete. Beijingul cere de mult timp oprirea vânzărilor de arme către Taipei și își susține revendicarea asupra insulei prin intensificarea presiunii militare. Trump a sugerat și că vânzările de arme ar putea încuraja Taiwanul să declare independența formală, scenariu care ar putea declanșa un conflict cu China. Riscuri de politică și de reglementare invocate în articol În material sunt menționate două repere care ar limita spațiul de manevră al Washingtonului: Trump a spus că a discutat „în mare detaliu” cu Xi despre vânzările de arme către Taiwan, lucru prezentat ca o posibilă încălcare a unui angajament din 1982 atribuit fostului președinte Ronald Reagan, potrivit căruia SUA nu ar consulta Beijingul pe aceste tranzacții. O eventuală blocare a livrărilor ar încălca și Taiwan Relations Act din 1979 , care angajează SUA să furnizeze Taiwanului „arme cu caracter defensiv” pentru a descuraja o posibilă agresiune chineză. Separat, reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a declarat la ABC News că afirmațiile lui Trump nu indică o schimbare a politicii americane față de Taiwan: „nu există nicio schimbare în politica americană privind Taiwanul”. Taiwan, prin Lai, și-a reiterat poziția că este deja „o națiune democratică suverană și independentă” și a avertizat asupra consecințelor unei posibile tentative de invazie, pe fondul unor evaluări anterioare ale secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, care a spus anul trecut că un astfel de scenariu ar putea fi „iminent”. [...]

Taiwan a reafirmat că este „suveran și independent” după ce președintele SUA, Donald Trump , a alimentat incertitudini privind o vânzare majoră de arme către Taipei , potrivit Al Jazeera . Mesajul Taipeiului vine într-un moment în care componenta de securitate a relației cu Washingtonul are implicații directe asupra stabilității din regiune și, implicit, asupra riscului geopolitic care poate influența lanțurile de aprovizionare și deciziile de investiții în Asia. În același material, guvernul chinez este prezentat ca promițând să aprofundeze cooperarea de securitate cu SUA, în timp ce insistă că Beijingul nu are dreptul să revendice insula. Materialul a fost publicat pe 16 mai 2026. [...]

Declarațiile lui Netanyahu sugerează o extindere a controlului militar israelian în Gaza peste parametrii armistițiului , într-un semnal cu potențial de a complica implementarea acordului și de a prelungi incertitudinea operațională din zonă, potrivit G4Media , care citează AFP, informație preluată de Agerpres. Premierul Benjamin Netanyahu a afirmat că Israelul este „foarte aproape” de a-și atinge unul dintre obiectivele declarate după atacurile din 7 octombrie 2023: uciderea tuturor celor responsabili de organizarea acestora. Declarația a fost făcută duminică, în ședința săptămânală de cabinet, potrivit comunicatului biroului său de presă. În acest context, armata israeliană a anunțat sâmbătă moartea lui Ezzedine al-Haddad , comandant al aripii armate a Hamas, ucis vineri într-un atac aerian țintit în Gaza. „Am promis că fiecare arhitect al masacrului şi al luării de ostatici va fi eliminat până la ultimul, şi suntem foarte aproape de a finaliza această misiune.” Controlul asupra teritoriului și semnalul pentru armistițiu Netanyahu a mai spus că forțele israeliene controlează în prezent 60% din teritoriul Fâșiei Gaza. Potrivit articolului, această afirmație indică faptul că armata și-a extins prezența operațională, pe fondul unor relatări recente din presă despre avansul trupelor spre o nouă așa-numită „linie portocalie”. În același timp, termenii armistițiului mediat de SUA între Israel și Hamas, intrat în vigoare din 10 octombrie, prevedeau retragerea forțelor israeliene pe o „linie galbenă” în Gaza, lăsând palestinienilor controlul asupra a peste 50% din teritoriu. Context: ținte eliminate după 7 octombrie G4Media notează că, de la atacul din 7 octombrie 2023, armata israeliană i-a ucis pe: Yahya Sinwar, liderul Hamas din Gaza, considerat principalul „creier” al atacului; Mohammed Deif, șeful aripii armate a Hamas, descris ca un alt arhitect cheie al atacului. Netanyahu a susținut, totodată, că Israelul „știe exact” care este misiunea sa și că obiectivul este ca Gaza „să nu mai reprezinte niciodată o amenințare” pentru Israel. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre pașii următori sau despre o reacție a Hamas la aceste declarații. [...]

Sosirea emisarului lui Trump la Nuuk reaprinde miza negocierilor economice și militare pentru Groenlanda , într-un moment în care Danemarca, Groenlanda și SUA au deschis discuții la nivel înalt pentru a reduce tensiunile, relatează Reuters . Jeff Landry , emisar special al SUA pentru Groenlanda și guvernator al statului Louisiana, a ajuns duminică în capitala teritoriului arctic, potrivit presei locale citate de Reuters. Landry a fost numit anul trecut de președintele Donald Trump pentru a susține obiectivul de a aduce Groenlanda sub control american, o ambiție respinsă ferm atât de guvernul groenlandez, cât și de cel danez, care au reiterat că insula „nu este de vânzare”. Imagini difuzate de televiziunea publică daneză DR îl arată pe Landry coborând din avion. În programul vizitei figurează participarea la conferința de afaceri „ Future Greenland ”, organizată la Nuuk în 19-20 mai, unde Landry urmează să fie însoțit de ambasadorul SUA în Danemarca, Kenneth Howery. Conferința „Future Greenland” și mesajul economic al SUA Organizatorul conferinței, Business Greenland, a precizat că nu l-a invitat pe Landry, dar că evenimentul este deschis oricui se înscrie. În această săptămână, ambasada SUA la Copenhaga a transmis că Landry și Howery vor avea întâlniri cu „o gamă largă de groenlandezi”, cu obiectivul de a extinde oportunitățile economice, de a construi legături între oameni și de a crește nivelul de înțelegere între Statele Unite și Groenlanda. Negocieri în curs, dar fără întâlniri politice confirmate Pe fondul încercărilor de a calma tensiunile, Groenlanda, Danemarca și SUA au convenit la începutul anului să poarte negocieri diplomatice la nivel înalt pentru a rezolva criza, însă rezultatul acestor discuții nu a fost prezentat până acum. Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat recent că o creștere a prezenței militare americane face parte din negocierile în desfășurare cu Washingtonul. Până la acest moment, nu au fost confirmate întâlniri oficiale între Jeff Landry și politicieni groenlandezi în timpul vizitei sale, potrivit Reuters. [...]

Kaja Kallas avertizează că acordurile bilaterale cu SUA pot slăbi UE și pot alimenta o strategie de tip „dezbină și cucerește”, potrivit HotNews , care citează declarațiile făcute la Conferința Lennart Meri de la Tallinn. Șefa diplomației UE a susținut că Uniunea Europeană ar deveni o „putere egală” cu Statele Unite, Rusia și China dacă rămâne unită, iar tocmai această posibilitate ar explica de ce aceste state „nu își doresc” o UE puternică și coerentă. Mesajul către capitale: miza este unitatea, nu relațiile „pe cont propriu” Kallas a îndemnat statele membre să nu slăbească blocul comunitar încercând să obțină în paralel înțelegeri bilaterale cu Washingtonul, într-un context în care, spune ea, este „mai ușor” pentru marile puteri să negocieze cu țări individuale, mai mici, decât cu un bloc care poate acționa unitar. „Nu le place Uniunea Europeană, acest lucru este foarte clar.” „Este pentru că dacă rămânem uniți, dacă operăm împreună, atunci suntem puteri egale, suntem puternici.” „Dezbină și cucerește”: avertismentul privind eficiența divizării Kallas a descris drept parte a unei strategii de fragmentare discursul de tipul „relațiile mele cu tine sunt grozave, dar nu îmi place Uniunea Europeană”. Ea a spus că este „foarte îngrijorată” când vede state care „merg pe această cale” și a avertizat că „divizarea chiar funcționează”. În final, Kallas a cerut statelor membre să apere proiectul european și a afirmat despre SUA, Rusia și China că „vor să dezmembreze Uniunea Europeană”, deoarece UE este „mult mai puternică” atunci când acționează împreună. Declarațiile au fost relatate de Politico . [...]

Iranul amenință cu represalii „fără precedent” dacă SUA atacă din nou , pe fondul blocajului din negocierile privind dosarul nuclear și condițiile de încetare a ostilităților în regiune, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul a venit duminică dimineață, de la purtătorul de cuvânt al forțelor armate iraniene, generalul Abolfazl Shekarchi , care a avertizat că, în cazul unui nou atac american, „resursele și armata” SUA s-ar confrunta cu „scenarii fără precedent, ofensive, surprinzătoare și tumultuoase”, conform televiziunii de stat iraniene. De ce s-au blocat discuțiile: nuclearul și uraniul îmbogățit Potrivit relatărilor din media iraniene, principala nemulțumire a Teheranului este că Washingtonul nu ar fi oferit „nicio concesie concretă” la propunerile iraniene, în special pe tema programului nuclear – punctul central al divergențelor dintre cele două state. Agenția Fars susține că SUA au prezentat o listă de cinci puncte, cerând în special: ca Iranul să păstreze o singură instalație nucleară; să transfere în SUA întregul stoc de uraniu înalt îmbogățit. În plus, aceeași sursă afirmă că Washingtonul ar fi refuzat să deblocheze „măcar 25%” din activele iraniene înghețate în străinătate și să plătească despăgubiri pentru daunele suferite de Iran în timpul războiului. Agenția Mehr a descris poziția americană drept lipsită de „concesii tangibile” și a acuzat „condiții excesive”, inclusiv restricții „foarte severe și de lungă durată” asupra sectorului nuclear iranian și condiționarea încetării ostilităților „pe toate fronturile” de deschiderea unor negocieri. Ce a cerut Teheranul: încetarea ostilităților și ridicarea blocadei Diplomația iraniană a transmis luni că propunerile Teheranului vizau încetarea imediată a ostilităților în regiune, în special în Liban, și ridicarea blocadei impuse porturilor iraniene de Marina americană. Iranul a cerut, de asemenea, deblocarea activelor sale din străinătate, afectate de sancțiuni americane de lungă durată. Materialul este atribuit Agerpres , care citează AFP. [...]