Știri
Știri din categoria Externe

Ucraina cere UE să medieze un „armistițiu aeroportuar” care ar reduce blocajele din aviație, într-un moment în care atacurile cu drone provoacă tot mai des opriri ale activității pe aeroporturile rusești și mențin închis spațiul aerian ucrainean, potrivit Digi24.
Ministrul ucrainean de externe, Andrei Sibiga, a propus ca Uniunea Europeană să contribuie la un acord cu Rusia pentru renunțarea reciprocă la atacurile asupra aeroporturilor. Ideea a fost prezentată la reuniunea miniștrilor de externe ai statelor UE, la Bruxelles, iar conceptul vizează o încetare a loviturilor asupra infrastructurii aeroportuare de ambele părți.
Sibiga a argumentat că procesul diplomatic „sub egida SUA” a încetinit și că președintele rus Vladimir Putin nu ar da semne că ar fi dispus să accepte un acord de pace cuprinzător. În acest context, Kievul consideră că Europa ar avea nevoie de „un nou rol” în negocieri, fără ca asta să însemne înlocuirea Statelor Unite.
„Poate că vom încerca să ajungem la așa-numita «armistițiu aeroportuar»”, a declarat Andrei Sibiga, explicând că ar însemna încetarea reciprocă a atacurilor asupra aeroporturilor.
Miza este una pragmatică: potrivit ministrului, Rusia ar putea fi interesată de o astfel de înțelegere deoarece marile aeroporturi rusești se confruntă tot mai des cu întreruperi ale activității din cauza atacurilor cu drone, ceea ce se traduce în întârzieri, anulări și aglomerări în terminale.
Conform aceleiași surse, partenerii europeni ar putea crea „o platformă separată” sau „un grup special” pentru a discuta acest format. Sibiga a mai spus că președintele Volodîmîr Zelenski ar fi discutat deja ideea cu unii lideri europeni.
Ministrul a insistat că inițiativa ar trebui să fie complementară eforturilor SUA, nu o alternativă:
„Aceasta ar trebui să fie o direcție complementară — nu una care să înlocuiască sau să fie alternativă”, a spus șeful diplomației ucrainene.
Ucraina și-a închis oficial spațiul aerian pentru aviația civilă pe 24 februarie 2022, după declanșarea invaziei pe scară largă, iar zborurile regulate de pasageri nu mai operează în țară.
În Rusia, opririle temporare ale activității aeroporturilor au devenit recurente pe fondul atacurilor cu drone, cu efecte în lanț asupra traficului aerian. Digi24 citează date publicate de „Kommersant”, pe baza calculelor „AlfaStrakhovanie”, potrivit cărora în 2025 peste 4,5 milioane de ruși s-au confruntat cu întârzieri ale zborurilor de trei ore sau mai mult, principalul motiv fiind restricțiile impuse din cauza amenințării dronelor.
Publicația mai notează că, în zilele de 5 și 6 iulie ale anului trecut, un episod de perturbare majoră — cu „câteva sute” de zboruri anulate și aproximativ 2.000 amânate — ar fi putut costa companiile aeriene aproximativ 20 de miliarde de ruble, potrivit declarațiilor oferite „Kommersant” de reprezentanți ai transportatorilor și experți. În luna mai a acestui an, în aeroporturile din Moscova, în decurs de câteva zile, au fost întârziate sau anulate aproape 3.000 de zboruri din cauza atacurilor cu drone, iar pasagerii au petrecut „zile întregi” în terminale.
În acest cadru, „armistițiul aeroportuar” este prezentat ca o soluție limitată, cu țintă operațională, care ar putea reduce presiunea imediată asupra transportului aerian, chiar dacă nu ar echivala cu un acord de pace mai amplu.
Recomandate

Kremlinul menține obiective nerealiste în Donbas, în timp ce Ucraina lovește în adâncime ținte militare din Rusia , potrivit evaluării zilnice publicate de Kyiv Post , care preia concluziile Institute for the Study of War (ISW) pentru 30 iunie 2026. Miza practică este una operațională: decalajul dintre termenele politice impuse de Moscova și realitatea de pe front sugerează presiuni interne asupra armatei ruse, fără rezultate confirmate pe teren. ISW notează că Kremlinul „continuă să stabilească termene nerealiste” pentru ca armata rusă să finalizeze cucerirea regiunii Donețk , termene care nu se aliniază cu situația de pe câmpul de luptă. În același timp, analiza indică o creștere a interesului populației din Rusia pentru subiectul încheierii războiului împotriva Ucrainei, un semnal relevant pentru capacitatea Moscovei de a susține pe termen lung ritmul operațiunilor și costurile asociate. Lovituri la distanță și atacuri cu drone, fără câștiguri confirmate Pe plan militar, Ucraina și-a continuat campania de lovituri la distanță împotriva activelor militare rusești aflate pe teritoriul Rusiei în noaptea de 29 spre 30 iunie, potrivit ISW. În oglindă, forțele ruse au lansat „154 de drone” asupra Ucrainei peste noapte. În pofida intensității atacurilor, ISW consemnează că pe 30 iunie „nici forțele ruse, nici cele ucrainene” nu au realizat avansuri confirmate. De ce contează Persistența unor termene politice „nerealiste” pentru Donețk, combinată cu lipsa avansurilor confirmate, sugerează o tensiune între obiectivele declarate ale Moscovei și capacitatea de execuție pe front. În paralel, escaladarea loviturilor la distanță și a atacurilor cu drone indică o continuare a presiunii reciproce asupra infrastructurii și activelor militare, chiar și în absența unor schimbări clare ale liniei frontului. [...]

Rusia transmite că reluarea dialogului cu NATO rămâne blocată , un semnal care prelungește incertitudinea de securitate în Europa și menține presiunea asupra planificării militare și bugetelor de apărare ale statelor membre. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , potrivit Agerpres , care citează EFE. Zaharova a spus că „în prezent, nu există perspective” nici pentru reluarea dialogului, nici pentru „normalizarea relațiilor” cu Alianța Nord-Atlantică, iar discuția despre o revenire la relații funcționale ar fi „de neconceput” în condițiile actuale. Mesaj înainte de summitul NATO de la Ankara Declarațiile vin cu câteva zile înaintea summitului NATO de la Ankara. În acest context, Zaharova a susținut că Moscova nu are „planuri agresive” față de NATO. „Președintele rus Vladimir Putin și ministrul de externe Serghei Lavrov au subliniat în mod repetat că Rusia nu are planuri agresive împotriva membrilor NATO sau ai Uniunii Europene.” Acuzații de „escaladare” și condiții pentru o eventuală detensionare În același timp, purtătoarea de cuvânt a acuzat NATO că „continuă să avanseze spre o escaladare mai mare” și a afirmat că Occidentul ar trebui să „își reconsidere abordările ostile” față de Rusia. Potrivit acesteia, fără o schimbare a acestor abordări, „nu se poate vorbi în mod serios” despre normalizarea relațiilor dintre Rusia și NATO. [...]

Volodimir Zelenski avertizează asupra unui posibil atac aerian masiv al Rusiei, ceea ce ridică imediat riscul de noi perturbări operaționale în Ucraina , inclusiv presiune suplimentară pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura critică, potrivit G4Media . Președintele ucrainean și-a întrerupt miercuri vizita la Dublin și a anunțat că pleacă „imediat”, după avertismente primite de la serviciile de informații. Zelenski participa la conferința primei zile a președinției irlandeze a Consiliului Uniunii Europene, iar în prezența premierului irlandez Micheál Martin le-a spus jurnaliștilor că Kremlinul ar putea lansa atacul „posibil chiar în această noapte”. „Știm că Putin pregătește de ceva timp acest atac masiv împotriva Ucrainei. În această seară, aceasta este amenințarea cu care ne confruntăm.” Avertisment către populație și mesaj public pe X Președintele ucrainean le-a cerut cetățenilor să fie atenți la alertele de raid aerian și să se adăpostească, mesaj pe care l-a reiterat și într-o postare pe rețeaua X, conform aceleiași surse. În mesajul public, Zelenski a insistat asupra necesității de precauție, în special pentru protejarea familiilor și a copiilor. Totodată, el i-a mulțumit omologului irlandez, menționând sprijinul constant al Irlandei pentru Ucraina, în pofida politicii de neutralitate militară practicată de această țară. Context: atacuri recente și presiune pe apărarea antiaeriană G4Media amintește că la sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie Rusia a lansat atacuri aeriene masive asupra Ucrainei, soldate cu peste 14 morți și numeroși răniți. În ultimele luni, Kievul s-a confruntat cu dificultăți în apărarea împotriva rachetelor balistice rusești, pe fondul reducerii stocurilor de rachete de interceptare pentru sistemele Patriot , de fabricație americană, care „sunt pe terminate”, potrivit sursei citate. [...]

Primele tensiuni din Mercosur pe împărțirea beneficiilor acordului cu UE riscă să întârzie implementarea tratatului comercial semnat în ianuarie și încă neratificat, pe fondul acuzațiilor de „asimetrii” între economiile din bloc, potrivit Mediafax . Dezacordurile au ieșit la suprafață la cel mai recent summit al șefilor de stat din Mercosur, desfășurat marți în Paraguay, unde președintele paraguayan Santiago Peña – gazda reuniunii și responsabil cu predarea președinției blocului către Uruguay – a criticat deschis dezechilibrele interne care, în opinia sa, afectează modul în care ar urma să fie aplicat acordul comercial cu Uniunea Europeană. În intervenția sa, Peña a susținut că „terenul de concurență nu este egal” între statele membre, invocând diferențe de piață, industrie și logistică, și a cerut „rezultate concrete” pentru corectarea acestor dezechilibre, descrise ca având un „gust amar” în contextul acordului cu UE, care mai are nevoie de ratificare. Miza economică: cine câștigă din cotele de import către UE Un punct sensibil indicat de liderul paraguayan este distribuția exporturilor către UE între țările Mercosur, în condițiile în care Uniunea oferă cote de import cu avantaje tarifare (adică volume care pot intra pe piață cu taxe vamale mai mici), iar Mercosur le împarte între membrii săi. Peña a încadrat disputa ca pe o problemă de echitate internă și de credibilitate externă a blocului, argumentând că, pentru a fi „credibil în străinătate”, Mercosur trebuie „mai întâi să fie echitabil pe plan intern”. Ce urmează Din informațiile disponibile, acordul cu UE este semnat, dar încă neratificat, iar apariția acestor divergențe la nivel de șefi de stat indică un risc ca negocierile interne privind împărțirea beneficiilor (în special cotele) să devină o condiție pentru pașii următori de implementare. Mediafax notează că summitul a evidențiat tocmai aceste dezacorduri privind aplicarea acordului. [...]

Percepția românilor despre UE se îmbunătățește, iar asta ridică miza pentru politicile de securitate și energie : 74% dintre respondenți văd Uniunea Europeană drept „un spațiu al stabilității”, în creștere cu 5 puncte procentuale față de ultimul sondaj, potrivit Adevărul , care citează cel mai recent Eurobarometru publicat miercuri. La nivelul UE, 75% dintre europeni consideră că Uniunea este un spațiu al stabilității într-o lume tot mai instabilă, cu 8 puncte procentuale peste nivelul din octombrie-noiembrie 2025. Este al doilea cel mai mare procent din ultimul deceniu, conform datelor din sondaj. România: crește și percepția beneficiilor apartenenței Dincolo de ideea de „stabilitate”, 73% dintre respondenții din România spun că apartenența țării la UE este benefică. Valoarea este cu 6 puncte procentuale mai mare decât în sondajul similar realizat cu un an înainte. În același timp, 23% dintre români consideră că România nu a beneficiat de pe urma apartenenței la UE, în scădere cu 7 puncte procentuale față de 2025. Context european: pesimism despre viitor, dar așteptări mai mari de la UE Sondajul indică un pesimism în creștere privind viitorul lumii: 58% dintre europeni se declară pesimiști, față de 38% optimiști, cu o creștere de 6 puncte procentuale a pesimiștilor comparativ cu toamna lui 2025. Ca stare de spirit, respondenții au ales cel mai des „incertitudine” (44%) și „speranță” (43%). În acest context, 74% dintre europeni consideră benefică apartenența la UE (nivel record atins prima dată în 2025). Principalul avantaj indicat este contribuția UE la protejarea păcii și consolidarea securității (40%), urmat de cooperarea îmbunătățită dintre statele membre (34%). Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola , a legat această tendință de așteptări mai ferme privind acțiunea instituțiilor europene: „În această perioadă de incertitudine la nivel mondial, europenii văd din ce în ce mai mult Uniunea Europeană ca pe un reper de stabilitate. Într-o lume tulbure, această încredere este cel mai mare atu al Europei. Se așteaptă în mod clar de la noi să acționăm decisiv pentru a le oferi cetățenilor noștri securitate, prosperitate și oportunități.” Ce domenii sunt văzute ca prioritare: apărare, energie, economie Întrebați pe ce ar trebui să se concentreze UE pentru a-și consolida poziția în lume, europenii indică drept priorități: apărare și securitate (39%); independență energetică (35%), în creștere cu 6 puncte procentuale față de toamna lui 2025; competitivitate și economie (locul al treilea, fără procent detaliat în textul sursă). Separat, 68% dintre respondenți cred că rolul UE în protejarea cetățenilor împotriva crizelor globale și a riscurilor de securitate ar trebui să devină mai important. Presiunea economică rămâne tema dominantă Deși majoritatea europenilor (83%) spun că sunt mulțumiți de calitatea vieții, indicatorul scade la 69% în rândul celor care au dificultăți ocazionale la plata facturilor și la 40% în rândul celor care se confruntă cu astfel de dificultăți aproape tot timpul. Sănătatea fizică și mintală (51%) și situația financiară (49%) sunt văzute drept principalele componente ale unei bune calități a vieții. În privința priorităților pentru Parlamentul European, inflația, creșterea prețurilor și costul vieții sunt pe primul loc (47%, +6 puncte procentuale față de toamna lui 2025), înaintea economiei și creării de locuri de muncă (35%) și a securității și apărării UE (34%). Cum a fost realizat sondajul Eurobarometrul Parlamentului European din primăvara lui 2026 a fost realizat de agenția de cercetare Verian în perioada 9 aprilie–4 mai 2026, în toate cele 27 de state membre. Au fost realizate 26.421 de interviuri, preponderent față în față, cu interviuri video suplimentare în unele țări. Rezultatele la nivelul UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației fiecărei țări. Rezultatele complete sunt disponibile pe site-ul Eurobarometru . [...]

Crește sprijinul românilor pentru UE, iar așteptările se mută spre securitate și economie , potrivit datelor dintr-un nou Eurobarometru prezentat de Antena 3 . 74% dintre români văd Uniunea Europeană drept „un loc de stabilitate într-o lume cu probleme”, iar 73% consideră benefică apartenența României la spațiul comunitar, ambele procente în creștere față de sondajul anterior. De ce contează: mandat public mai puternic pentru politici UE cu impact economic și de securitate În același timp, românii indică explicit zonele în care vor rezultate: la nivelul temelor pe care ar dori să le vadă abordate cu prioritate de Parlamentul European , primele opțiuni sunt inflația, creșterea prețurilor și costul vieții (42%), economia și crearea de locuri de muncă (41%) și apărarea și securitatea UE (31%). Pentru mediul de afaceri, această ierarhie sugerează că presiunea publică rămâne concentrată pe costuri, piața muncii și stabilitate, adică exact domeniile care influențează consumul, investițiile și deciziile de extindere. Ce spun românii că au câștigat din apartenența la UE Întrebați despre beneficiile apartenenței la UE, respondenții din România au plasat pe primele locuri: „UE oferă noi oportunități de muncă” (37%); „UE contribuie la protejarea păcii și consolidarea securității” (28%); „UE contribuie la creșterea economică” (25%); „UE îmbunătățește nivelul de trai” (25%). La nivelul întregii Uniuni, 74% dintre cetățeni consideră că țara lor a beneficiat de apartenența la UE, iar 21% spun contrariul. În România, 73% au această opinie, iar 23% nu o împărtășesc. Așteptări mai mari privind rolul UE în crize și securitate Sondajul arată și o cerere de implicare mai puternică a UE în protecția față de crize globale și riscuri de securitate: 54% dintre români spun că acest rol ar trebui să devină mai important (în creștere cu șapte puncte procentuale), în timp ce 26% cred că ar trebui să devină mai puțin important. Când vine vorba despre direcțiile prin care UE și-ar consolida poziția în lume, românii pun pe primele locuri: apărare și securitate (36%); competitivitate, economie și industrie (27%); independență energetică (26%) și, la egalitate, securitate alimentară și agricultură (26%). Context: optimism ridicat, dar satisfacție mai scăzută cu viața în România Românii se declară mai optimiști decât media UE în privința viitorului lumii (57% optimiști, 38% pesimiști). În privința calității vieții, 63% dintre români spun că sunt mulțumiți, iar 37% nemulțumiți, față de 83% mulțumiți la nivelul UE. Între domeniile în care schimbările ar îmbunătăți calitatea vieții, românii indică, după situația financiară și capacitatea de a face față cheltuielilor zilnice (38%), siguranța locului de muncă și condițiile de muncă (33%) și calitatea și accesibilitatea asistenței medicale (29%). Cum a fost realizat sondajul Eurobarometrul Parlamentului European din primăvara lui 2026 a fost realizat de agenția de cercetare Verian în perioada 9 aprilie – 4 mai 2026, în toate cele 27 de state membre. Au fost realizate 26.421 de interviuri, în principal față în față, iar rezultatele au fost ponderate în funcție de populația fiecărei țări. [...]