Știri
Știri din categoria Externe

Ucraina cere UE să medieze un „armistițiu aeroportuar” care ar reduce blocajele din aviație, într-un moment în care atacurile cu drone provoacă tot mai des opriri ale activității pe aeroporturile rusești și mențin închis spațiul aerian ucrainean, potrivit Digi24.
Ministrul ucrainean de externe, Andrei Sibiga, a propus ca Uniunea Europeană să contribuie la un acord cu Rusia pentru renunțarea reciprocă la atacurile asupra aeroporturilor. Ideea a fost prezentată la reuniunea miniștrilor de externe ai statelor UE, la Bruxelles, iar conceptul vizează o încetare a loviturilor asupra infrastructurii aeroportuare de ambele părți.
Sibiga a argumentat că procesul diplomatic „sub egida SUA” a încetinit și că președintele rus Vladimir Putin nu ar da semne că ar fi dispus să accepte un acord de pace cuprinzător. În acest context, Kievul consideră că Europa ar avea nevoie de „un nou rol” în negocieri, fără ca asta să însemne înlocuirea Statelor Unite.
„Poate că vom încerca să ajungem la așa-numita «armistițiu aeroportuar»”, a declarat Andrei Sibiga, explicând că ar însemna încetarea reciprocă a atacurilor asupra aeroporturilor.
Miza este una pragmatică: potrivit ministrului, Rusia ar putea fi interesată de o astfel de înțelegere deoarece marile aeroporturi rusești se confruntă tot mai des cu întreruperi ale activității din cauza atacurilor cu drone, ceea ce se traduce în întârzieri, anulări și aglomerări în terminale.
Conform aceleiași surse, partenerii europeni ar putea crea „o platformă separată” sau „un grup special” pentru a discuta acest format. Sibiga a mai spus că președintele Volodîmîr Zelenski ar fi discutat deja ideea cu unii lideri europeni.
Ministrul a insistat că inițiativa ar trebui să fie complementară eforturilor SUA, nu o alternativă:
„Aceasta ar trebui să fie o direcție complementară — nu una care să înlocuiască sau să fie alternativă”, a spus șeful diplomației ucrainene.
Ucraina și-a închis oficial spațiul aerian pentru aviația civilă pe 24 februarie 2022, după declanșarea invaziei pe scară largă, iar zborurile regulate de pasageri nu mai operează în țară.
În Rusia, opririle temporare ale activității aeroporturilor au devenit recurente pe fondul atacurilor cu drone, cu efecte în lanț asupra traficului aerian. Digi24 citează date publicate de „Kommersant”, pe baza calculelor „AlfaStrakhovanie”, potrivit cărora în 2025 peste 4,5 milioane de ruși s-au confruntat cu întârzieri ale zborurilor de trei ore sau mai mult, principalul motiv fiind restricțiile impuse din cauza amenințării dronelor.
Publicația mai notează că, în zilele de 5 și 6 iulie ale anului trecut, un episod de perturbare majoră — cu „câteva sute” de zboruri anulate și aproximativ 2.000 amânate — ar fi putut costa companiile aeriene aproximativ 20 de miliarde de ruble, potrivit declarațiilor oferite „Kommersant” de reprezentanți ai transportatorilor și experți. În luna mai a acestui an, în aeroporturile din Moscova, în decurs de câteva zile, au fost întârziate sau anulate aproape 3.000 de zboruri din cauza atacurilor cu drone, iar pasagerii au petrecut „zile întregi” în terminale.
În acest cadru, „armistițiul aeroportuar” este prezentat ca o soluție limitată, cu țintă operațională, care ar putea reduce presiunea imediată asupra transportului aerian, chiar dacă nu ar echivala cu un acord de pace mai amplu.
Recomandate

Rusia a reluat atacurile aeriene asupra Kievului imediat după expirarea armistițiului de trei zile , semnalând fragilitatea oricărei pauze de luptă și menținând presiunea operațională asupra capitalei Ucrainei, potrivit Adevărul . Atacul era în desfășurare marți în zori, iar șeful administrației militare a orașului, Timur Tkacenko , a transmis pe Telegram că „drone inamice” se află deasupra Kievului și a cerut populației să rămână la adăpost până la ridicarea alertei. Oficialul a raportat și căderea unor resturi peste o clădire rezidențială din cartierul Obolonski. Aceasta este prima alertă aeriană asupra capitalei de la 8 mai. Armistițiul de trei zile, menționat în relatare ca fiind anunțat de președintele american Donald Trump, a început sâmbătă. Context: acuzații reciproce de încălcare a armistițiului În perioada armistițiului, ambele părți au reclamat încălcări. Ucraina a acuzat Rusia de atacuri cu drone în estul și sudul țării, iar Rusia a acuzat Ucraina că a atacat regiunea Belgorod. Relatarea este atribuită AFP. [...]

Muntenegru ar putea deveni următorul stat admis în UE, însă cu „garanții” și posibile restricții temporare de vot , într-un scenariu care ar fixa reguli mai dure pentru extindere și ar influența direct modul în care vor fi tratate candidaturi mari, precum Ucraina, potrivit Libertatea . Miza pentru Bruxelles nu este atât costul integrării unei țări mici, cât precedentul instituțional: Muntenegru are puțin peste 600.000 de locuitori, iar diplomați citați în material avertizează că „ușurința” admiterii ar putea fi folosită ulterior ca argument împotriva extinderii către state mult mai mari. În același timp, majoritatea statelor membre ar considera extinderea o prioritate strategică, iar Muntenegru este prezentat ca singurul candidat cu șanse reale de aderare în următorii ani. Tratat de aderare cu clauze de sancționare și tranziție Conform informațiilor dintr-un articol al publicației sârbe Blic , statele membre au dezbătut intens propunerea de a crea un grup de lucru pentru redactarea tratatului de aderare a Muntenegrului. Deși inițial au existat rețineri din partea unor țări precum Franța, Germania și Olanda, în final s-a ajuns la un acord, iar obiecțiile ar fi vizat mai ales nevoia de reforme interne în UE, nu opoziția față de Muntenegru ca atare. În discuții apare și ideea unei perioade de tranziție în care Muntenegru ar putea avea drepturi limitate de vot în procesul decizional al UE. Separat, potrivit unor surse diplomatice citate de Jutarnji list, unele state ar susține includerea unor „garanții” în tratatul de aderare, care ar permite sancționarea Muntenegrului dacă ar exista regrese în respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii. De ce contează: precedentul pentru Ucraina și regulile extinderii Materialul notează că aderarea Muntenegrului nu ar reprezenta o povară financiară sau instituțională semnificativă pentru UE, tocmai din cauza dimensiunii reduse. Însă diplomații citați avertizează că acest element ar putea alimenta argumente împotriva țărilor candidate mai mari, precum Ucraina, a cărei populație este de aproape 100 de ori mai mare decât cea a Muntenegrului. În același timp, dimensiunea unui stat candidat este deja luată în calcul în evaluările privind impactul extinderii. Modele alternative discutate, dar fără consens În paralel, sunt menționate dezbateri despre formule noi de extindere. Un model numit „proces invers de extindere” ar presupune acceptarea unui stat candidat cu anumite restricții, urmând ca acesta să îndeplinească restul cerințelor după aderare. Ideea ar fi apărut în contextul aspirațiilor Ucrainei de a intra rapid în UE, mai ales în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia, dar nu ar fi obținut sprijin suficient. O variantă considerată mai realistă este „ integrarea treptată ”, care ar permite țărilor candidate să participe înainte de aderare la programe și proiecte ale UE (de la reuniuni la nivel înalt până la achiziții comune și inițiative în energie sau transport). Totuși, procesul de aderare rămâne, deocamdată, guvernat de regulile actuale, până la o eventuală revizuire prin consens. În acest context, jurnaliștii Blic citați în articol susțin că amânarea integrării unor state candidate în următorii doi până la patru ani ar putea afecta încrederea în politica de extindere, iar aderarea Muntenegrului ar putea fi folosită ca semnal că UE își menține direcția strategică. [...]

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas , respinge ideea ca Rusia să influențeze alegerea interlocutorului european în negocierile despre Ucraina , după ce Vladimir Putin l-a indicat pe fostul cancelar german Gerhard Schröder drept „mediator” preferat, potrivit News . Mesajul ei vizează o linie de reglementare politică: UE nu acceptă ca Moscova să „desemneze” negociatori „în numele nostru”. Kallas a argumentat că Schröder a avut legături directe cu companii rusești de stat, ceea ce, în opinia ei, explică de ce Putin îl preferă. „Gerhard Schröder a fost un lobbyist al întreprinderilor publice ruse, aşa că vedem clar de ce Putin îl vrea.” Șefa diplomației europene a respins explicit ideea ca Rusia să primească un rol în stabilirea reprezentării europene în eventuale discuții. „N-ar fi prea înţelept să i se dea Rusiei dreptul de a desemna un negociator în numele nostru.” Contextul propunerii și profilul lui Schröder Putin a fost întrebat sâmbătă care este candidatul său favorit pentru reluarea dialogului cu europenii și a răspuns că îl preferă „personal” pe Gerhard Schröder, fost cancelar german și fost lider al Partidului Social Democrat (SPD), aflat la putere în perioada 1998–2005. Schröder are 82 de ani și, potrivit informațiilor citate, a rămas de circa 20 de ani un susținător loial al liderului de la Kremlin. Refuzul lui Schröder de a condamna invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022 a atras critici din partea SPD, partid care este în prezent minoritar în coaliția cancelarului Friedrich Merz. Ce spune Kallas despre un dialog direct cu Putin Întrebată dacă ar fi oportun ca UE să discute direct cu Putin, Kallas a răspuns prudent, indicând că, înainte de orice contact cu Rusia, este necesară o poziționare internă comună la nivel european. „Înainte de a discuta cu Rusia, trebuie să discutăm între noi despre ceea ce vrem să vorbim cu ei.” [...]

Miniștrii de Externe ai UE au convenit politic noi sancțiuni care îi vizează pe coloniști israelieni acuzați de violențe împotriva palestinienilor în Cisiordania ocupată , după ce Ungaria și-a ridicat veto-ul care blocase măsura luni de zile, potrivit TVR Info . Decizia a fost posibilă în contextul schimbării politice de la Budapesta: sancțiunile fuseseră blocate de fostul premier Viktor Orbán , însă victoria lui Peter Magyar în alegeri a permis obținerea acordului politic la nivelul UE. Din perspectiva impactului de reglementare, acordul deschide calea pentru aplicarea unor măsuri restrictive europene împotriva unor persoane și entități israeliene asociate cu violențe în Cisiordania, după o perioadă prelungită de blocaj instituțional. Israelul a criticat public decizia. Ministrul israelian de Externe a declarat, pe o platformă de socializare: „Uniunea Europeană a ales, într-un mod arbitrar şi politic, să impună sancţiuni asupra unor cetăţeni isralieni şi entităţi israeliene din cauza vederilor lor politice şi fără niciun fundament.” TVR Info nu precizează în material ce formă vor lua sancțiunile și nici calendarul de implementare, menționând doar existența unui „acord politic” între miniștrii de externe ai statelor membre. [...]

UE reia accesul preferențial al Siriei pe piața europeană , prin restabilirea unui acord de cooperare suspendat din 2011, ceea ce poate relaxa direct restricțiile la import pentru o serie de produse siriene, inclusiv petrol și metale prețioase, potrivit Agerpres . Decizia a fost convenită luni de miniștrii de externe ai statelor membre, reuniți la Bruxelles, prin Consiliul Uniunii Europene . Consiliul a descris mișcarea drept „un pas important către consolidarea relațiilor bilaterale dintre UE și Siria”. Ce se schimbă pentru comerț: produse vizate de relaxarea restricțiilor Restabilirea acordului de cooperare ar urma să ridice restricțiile la importul unor bunuri siriene, între care: petrol și produse petroliere; aur, metale prețioase și diamante. Context: sancțiuni ridicate și reintegrarea Siriei În știre se arată că majoritatea sancțiunilor occidentale împotriva Siriei au fost ridicate anul trecut, în condițiile în care țara urmărește o reintegrare mai amplă în comunitatea internațională sub președintele Ahmed al-Sharaa , liderul alianței care l-a înlăturat pe Bashar al-Assad la finalul lui 2024. Acordul UE–Siria fusese suspendat în 2011, după ce revolta împotriva lui Assad a degenerat într-un război civil care, potrivit materialului, a durat 14 ani. De ce contează decizia, din perspectiva UE Consiliul UE a transmis că decizia „transmite un semnal politic clar” privind angajamentul Uniunii de a relua relația cu Siria și de a sprijini redresarea economică a acesteia. În practică, reluarea cadrului de cooperare poate deschide din nou canale comerciale pentru bunuri care au fost anterior limitate de regimul de restricții. [...]

Iranul ridică miza nucleară cu o amenințare de îmbogățire la 90% , un nivel asociat utilizării militare, ceea ce complică orice scenariu de armistițiu și crește presiunea asupra SUA și Israelului să obțină controlul asupra stocurilor existente, potrivit Adevărul . Avertismentul a fost transmis de Ebrahim Rezaei , purtătorul de cuvânt al Comisiei parlamentare pentru securitate națională și politică externă din Iran. El a spus că, în cazul unui nou atac, Teheranul ar putea lua în calcul îmbogățirea uraniului până la 90%, subiect care „va fi analizat în parlament”. De ce contează: pragul de 90% și stocurile deja existente În material se arată că Iranul nu ar fi predat încă peste 400 de kilograme de uraniu îmbogățit până la 60%, iar publicația britanică The Guardian notează că trecerea de la 60% la 90% ar fi „un pas tehnic relativ mic”. În termeni practici, asta înseamnă că miza negocierilor nu mai este doar oprirea îmbogățirii, ci și ce se întâmplă cu materialul deja produs. Donald Trump este citat spunând că unul dintre obiectivele centrale ale SUA în confruntarea cu Iranul a fost prevenirea dezvoltării unei arme nucleare de către Teheran. Poziția Israelului: oprire completă și „scoaterea” materialului din Iran Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că războiul cu Iranul va continua atât timp cât țara deține stocuri de uraniu puternic îmbogățit și cât timp există situri de îmbogățire care nu au fost demontate. „Nu s-a terminat, pentru că mai există material nuclear – uraniu îmbogățit – care trebuie scos din Iran. Mai există situri de îmbogățire care trebuie demontate” Întrebat cum ar trebui îndepărtat materialul, Netanyahu a descris o abordare directă: „Strategia este simplă: intri și îl iei. Consider că acest lucru poate fi realizat fizic. Nu este o problemă, ci o misiune de o importanță vitală” Ce se discută în culise: diluare și transfer într-o țară terță Iranul nu a confirmat public că ar renunța la uraniu, susținând că are dreptul să îmbogățească material nuclear și că programul său are exclusiv scopuri pașnice. Totuși, potrivit a doi oficiali regionali citați de Associated Press, Teheranul ar fi propus diluarea unei părți din uraniul puternic îmbogățit și transferarea restului într-o țară terță. Rusia și-ar fi exprimat anterior disponibilitatea de a prelua acest material, iar oficialii citați au vorbit sub protecția anonimatului, invocând sensibilitatea negocierilor diplomatice. În același context, Adevărul amintește o declarație recentă a lui Trump, potrivit căreia Iranul ar fi fost inițial dispus să permită accesul SUA pentru extragerea uraniului puternic îmbogățit, dar ar fi renunțat ulterior la această prevedere în cea mai recentă propunere de armistițiu. [...]