Știri
Știri din categoria Externe

Ucraina cere UE să medieze un „armistițiu aeroportuar” care ar reduce blocajele din aviație, într-un moment în care atacurile cu drone provoacă tot mai des opriri ale activității pe aeroporturile rusești și mențin închis spațiul aerian ucrainean, potrivit Digi24.
Ministrul ucrainean de externe, Andrei Sibiga, a propus ca Uniunea Europeană să contribuie la un acord cu Rusia pentru renunțarea reciprocă la atacurile asupra aeroporturilor. Ideea a fost prezentată la reuniunea miniștrilor de externe ai statelor UE, la Bruxelles, iar conceptul vizează o încetare a loviturilor asupra infrastructurii aeroportuare de ambele părți.
Sibiga a argumentat că procesul diplomatic „sub egida SUA” a încetinit și că președintele rus Vladimir Putin nu ar da semne că ar fi dispus să accepte un acord de pace cuprinzător. În acest context, Kievul consideră că Europa ar avea nevoie de „un nou rol” în negocieri, fără ca asta să însemne înlocuirea Statelor Unite.
„Poate că vom încerca să ajungem la așa-numita «armistițiu aeroportuar»”, a declarat Andrei Sibiga, explicând că ar însemna încetarea reciprocă a atacurilor asupra aeroporturilor.
Miza este una pragmatică: potrivit ministrului, Rusia ar putea fi interesată de o astfel de înțelegere deoarece marile aeroporturi rusești se confruntă tot mai des cu întreruperi ale activității din cauza atacurilor cu drone, ceea ce se traduce în întârzieri, anulări și aglomerări în terminale.
Conform aceleiași surse, partenerii europeni ar putea crea „o platformă separată” sau „un grup special” pentru a discuta acest format. Sibiga a mai spus că președintele Volodîmîr Zelenski ar fi discutat deja ideea cu unii lideri europeni.
Ministrul a insistat că inițiativa ar trebui să fie complementară eforturilor SUA, nu o alternativă:
„Aceasta ar trebui să fie o direcție complementară — nu una care să înlocuiască sau să fie alternativă”, a spus șeful diplomației ucrainene.
Ucraina și-a închis oficial spațiul aerian pentru aviația civilă pe 24 februarie 2022, după declanșarea invaziei pe scară largă, iar zborurile regulate de pasageri nu mai operează în țară.
În Rusia, opririle temporare ale activității aeroporturilor au devenit recurente pe fondul atacurilor cu drone, cu efecte în lanț asupra traficului aerian. Digi24 citează date publicate de „Kommersant”, pe baza calculelor „AlfaStrakhovanie”, potrivit cărora în 2025 peste 4,5 milioane de ruși s-au confruntat cu întârzieri ale zborurilor de trei ore sau mai mult, principalul motiv fiind restricțiile impuse din cauza amenințării dronelor.
Publicația mai notează că, în zilele de 5 și 6 iulie ale anului trecut, un episod de perturbare majoră — cu „câteva sute” de zboruri anulate și aproximativ 2.000 amânate — ar fi putut costa companiile aeriene aproximativ 20 de miliarde de ruble, potrivit declarațiilor oferite „Kommersant” de reprezentanți ai transportatorilor și experți. În luna mai a acestui an, în aeroporturile din Moscova, în decurs de câteva zile, au fost întârziate sau anulate aproape 3.000 de zboruri din cauza atacurilor cu drone, iar pasagerii au petrecut „zile întregi” în terminale.
În acest cadru, „armistițiul aeroportuar” este prezentat ca o soluție limitată, cu țintă operațională, care ar putea reduce presiunea imediată asupra transportului aerian, chiar dacă nu ar echivala cu un acord de pace mai amplu.
Recomandate

Polonia a întărit securitatea la granița cu Kaliningrad după avertismente privind un posibil atac sub steag fals , care ar fi urmat să fie pus pe seama Ucrainei pentru a submina sprijinul occidental pentru Kiev, potrivit Mediafax . Informația apare într-o relatare a publicației poloneze Rzeczpospolita , citată de The Kyiv Independent, care susține că serviciile secrete ruse ar fi pregătit în octombrie o operațiune de sabotaj în apropierea frontierei Poloniei cu exclava rusă Kaliningrad. Scopul ar fi fost atribuirea atacului Ucrainei și, implicit, slăbirea ajutorului occidental. Potrivit aceleiași relatări, planul ar fi presupus traversarea frontierei și atacarea unei instalații, inclusiv pe teritoriul Federației Ruse, iar autorii ar fi anticipat „un număr mare de victime”. Una dintre sursele citate a comparat scenariul cu incidentul de la Gleiwitz din 1939 , folosit de Germania nazistă ca pretext pentru invadarea Poloniei. Măsuri operative: poliție, antiterorism și exerciții ale forțelor speciale Ca reacție la avertismente, Polonia ar fi trimis aproximativ 180 de polițiști antirevoltă și o unitate antiteroristă în zona de frontieră, iar posturile Gărzii de Frontieră și secțiile de poliție ar fi fost consolidate. În regiune ar fi fost detașați și angajați suplimentari ai Agenției pentru Securitate Internă (ABW), mai notează publicația poloneză. În paralel, unități ale forțelor speciale poloneze GROM, NIL și AGAT ar fi desfășurat exerciții în regiunile Varmia și Mazuria, la granița cu Kaliningrad. Context: temeri mai largi privind „operațiunile hibride” ale Rusiei Presupusul plan este plasat într-un context mai amplu de îngrijorări privind extinderea războiului hibrid al Rusiei în Europa, care ar include sabotaj, atacuri cibernetice și incursiuni cu drone. În octombrie, serviciile de informații militare ucrainene au avertizat că Moscova ar fi cerut intensificarea acestor operațiuni în țările UE și NATO, conform articolului. Rzeczpospolita mai relatează că avertismente similare ar fi fost transmise și serviciilor de securitate din Lituania, Letonia și Estonia. Confirmare parțială de la Varșovia, fără detalii Ministrul polonez coordonator al serviciilor speciale, Tomasz Siemoniak, a confirmat pentru Rzeczpospolita că în ultimele săptămâni au fost luate măsuri de securitate în apropierea frontierei, însă a refuzat să ofere detalii. „Dacă am luat anumite măsuri, este pentru că am stabilit că exista o amenințare reală”, a declarat Siemoniak, potrivit relatării. [...]

Germania și Marea Britanie resping public criticile SUA față de loviturile ucrainene în adâncimea Rusiei , o divergență care expune tensiuni între aliații NATO privind strategia militară a Kievului și, implicit, direcția sprijinului occidental, potrivit Kyiv Post . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a reacționat dur după ce Elbridge Colby, subsecretar american al Apărării pentru politici, a pus sub semnul întrebării eficiența campaniei ucrainene de lovituri cu rază lungă pe teritoriul Rusiei. Colby a susținut că atacurile asupra instalațiilor petroliere și a infrastructurii comerciale ruse nu ar fi adus războiul mai aproape de final și ar putea întări determinarea Moscovei de a continua luptele. Pistorius a apărat dreptul Ucrainei de a lovi ținte rusești care susțin efortul de război, în contextul în care Rusia continuă bombardarea infrastructurii civile ucrainene. „A critica lovituri de acest fel în Rusia pentru a distruge ținte strategice militare și folosite militar” este „un lucru destul de stupid”, a declarat Pistorius, citat de publicație. În aceeași intervenție, ministrul german a cerut ca atenția să se mute de la criticarea loviturilor ucrainene la condamnarea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice și de utilități din Ucraina. „În loc să criticăm asta, ar trebui mai degrabă să criticăm și să vorbim despre loviturile teroriste în fiecare noapte și în fiecare zi asupra... infrastructurii de energie, apă și încălzire din Ucraina. Acesta este un fel de terorism”, a spus Pistorius. Londra: loviturile „în adâncime” slăbesc capacitățile Rusiei Și secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a susținut campania Ucrainei, afirmând că loviturile în interiorul Rusiei au contribuit la slăbirea capacităților militare ale Moscovei, „cumpărând timp” și „salvând vieți”, conform relatării. Washington: „spectacol”, nu instrument eficient de încheiere a războiului Colby a descris o parte a loviturilor ucrainene ca fiind mai degrabă un „spectacol” decât o metodă eficientă de a opri războiul sau de a încetini avansul Rusiei pe linia frontului. „Deși conversația publică se concentrează pe spectacolul loviturilor în adâncime concepute pentru a provoca durere populației ruse, evaluarea noastră este că astfel de lovituri nu au fost eficiente în a conduce la un final al războiului și nici nu contribuie la stoparea avansurilor Rusiei pe front”, a declarat Colby. Poziția Kievului: răspuns „de două sau trei ori” mai puternic Ministrul ucrainean al Apărării, Yevhen Khmara, a susținut la Bruxelles că operațiunile Ucrainei pe teritoriul Rusiei sunt un răspuns legitim la atacurile continue ale Moscovei. El a invocat, între altele, atacul Ucrainei asupra podului construit de Rusia care leagă Crimeea ocupată de Rusia . „Vreau ca Federația Rusă să primească un semnal clar: pentru fiecare lovitură pe care o lansează împotriva teritoriului nostru, vom răspunde de două sau trei ori mai puternic. Și avem dreptul să ne apărăm”, a spus Khmara. Divergența de poziții, exprimată public la nivel înalt după reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei de la sediul NATO din Bruxelles, indică o dezbatere în interiorul alianței despre ce tip de acțiuni militare sunt considerate utile și legitime — o discuție cu potențial impact asupra modului în care este calibrat sprijinul pentru Ucraina în perioada următoare. [...]

Scurgerile a circa 15 milioane de documente interne pun din nou presiune pe Deutsche Bank și pe conducerea sa, iar reacția pieței a fost imediată: acțiunile au scăzut cu peste 6% , potrivit Digi24 . Materialele, analizate de un consorțiu internațional de presă, sugerează că banca ar fi ignorat avertismente legate de clienți controversați pentru a-și proteja profiturile, readucând în prim-plan riscuri de conformitate și potențiale consecințe de reglementare. Ce arată documentele și de ce contează pentru investitori Investigația „Inside Deutsche Bank” se bazează pe documente interne care includ e-mailuri, investigații interne, procese-verbale ale ședințelor conducerii, dosare de conformitate și conversații între angajați. Potrivit relatărilor citate, acestea oferă o perspectivă asupra mandatului directorului general Christian Sewing, aflat la conducere din 2018 și asociat cu eforturile de redresare financiară ale băncii. În comunicările interne, susțin autorii investigației, ar reieși că Sewing ar fi încurajat asumarea unor riscuri mai mari, ar fi criticat mecanismele de conformitate și ar fi ținut ascunse anumite probleme față de acționari. În paralel, documentele ar indica manipulări contabile și raportări financiare care „ar putea induce în eroare investitorii”, conform textului. Legături cu Epstein, Trump și expunerea pe Rusia Scurgerile readuc în discuție relațiile băncii cu Jeffrey Epstein și Donald Trump, dar și activitatea comercială în Rusia înainte de invazia din Ucraina din 2022. Printre elementele punctuale menționate: banca ar fi procesat plăți suspecte de aproape 600 de milioane de dolari (aprox. 2,8 miliarde lei) legate de Epstein, o sumă despre care se afirmă că este mai mare decât se știa anterior; Deutsche Bank ar fi divulgat din greșeală un document fiscal al lui Trump în 2017 și nu ar fi informat Casa Albă despre această eroare; banca a întrerupt relația cu Trump în 2021; ar fi existat o abordare „ambițioasă” privind afacerile în Rusia, inclusiv cu oligarhi, chiar până la invazia din 2022, în pofida rezervelor exprimate intern. În documente apare și existența unei liste cu aproximativ 50 de clienți considerați „sensibili” din cauza legăturilor cu guvernul rus; sunt menționați Gazprom, Sibur și Oleg Deripaska. Reacția conducerii și poziția băncii Președintele Deutsche Bank, Alexander Wynaendts, și-a exprimat sprijinul pentru CEO-ul Christian Sewing, potrivit relatărilor citate. Declarația sa este redată astfel: „Pe durata mandatului meu, nu am văzut nicio decizie a lui Christian Sewing cu care să nu fiu de acord.” Deutsche Bank a transmis că „regretă relația sa din trecut” cu Epstein și că a făcut „investiții considerabile” pentru întărirea controalelor. Totodată, banca a susținut că problemele invocate în rapoarte „datează de mulți ani” și că între timp și-a consolidat măsurile de control. Într-o altă poziție citată, banca afirmă că nu se așteaptă la un impact financiar semnificativ: „Având în vedere caracterul istoric al acestor chestiuni, nu se preconizează ca un eventual impact financiar să fie semnificativ, dacă va exista vreun impact.” Ce urmează: întrebări de reglementare și risc de noi dezvăluiri Pe fondul scurgerilor, un membru al Parlamentului European l-a invitat pe Sewing să se prezinte în fața forului pentru a răspunde la întrebări. În plus, un analist citat (Jochen Stanzl, Consorsbank) avertizează că volumul mare de documente ridică semne de întrebare despre ce ar mai putea apărea, iar pe termen scurt incertitudinea tinde să apese pe prețul acțiunilor. Contextul de conformitate rămâne sensibil: Digi24 notează că banca a încercat ani la rând să-și refacă reputația după sancțiuni și nereguli, iar din 2012 ar fi plătit 18,6 miliarde de euro (aprox. 93 miliarde lei) pentru soluționarea unor litigii și acuzații privind încălcarea normelor de conduită. De asemenea, instituția a fost vizată în acest an de trei percheziții ale autorităților germane, iar în 2021 a încheiat un acord de amânare a urmăririi penale cu Departamentul de Justiție al SUA. [...]

Kremlinul condiționează rolul Europei în negocierile pentru Ucraina , semnalând că statele europene ar putea rămâne în afara discuțiilor dacă nu își schimbă poziția față de război, potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza diplomatică pentru UE, într-un moment în care negocierile tripartite (Rusia–Ucraina–SUA) au fost reluate săptămâna trecută la Abu Dhabi , cu mediere americană. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov , a susținut că poziția liderilor europeni ar fi „incompatibilă cu pacea”, acuzându-i că urmăresc „o înfrângere strategică” a Rusiei și continuarea presiunilor. În acest context, Kremlinul transmite că europenii „cu greu pot pretinde un rol relevant” în procesul de negociere, deși, spune Peskov, urmăresc „cu mare interes” evoluțiile și încearcă să își găsească locul. Negocieri reluate la Abu Dhabi, dar fără garanții pentru europeni În paralel, emisari ai Casei Albe, Steve Witkoff și Jared Kushner, au considerat „certă” participarea europenilor la următoarele runde, după întâlnirea de joi de la Kremlin cu Vladimir Putin. Totuși, poziția Moscovei rămâne rezervată: președintele rus a afirmat că Rusia ar accepta o întâlnire cu europenii doar dacă aceștia aleg să susțină pacea, nu războiul, făcând trimitere la furnizarea de armament către Ucraina. Consilierul Kremlinului pentru politica internațională, Iuri Ușakov, a întărit ideea că nu există un acord privind includerea Europei: „Nimeni nu a convenit” cu Rusia asupra viitoarei participări a europenilor la negocieri. Ușakov a mai spus că discuția despre participarea europenilor ar putea apărea doar după „semnale clare” privind intențiile acestora și capacitatea de a propune ceva „constructiv și substanțial” pentru succesul unui acord. Până atunci, a adăugat el, ar putea fi necesare „încă o rundă” sau „chiar mai multe” negocieri tripartite. Miza: arhitectura de securitate a Europei vs. armistițiu Potrivit informațiilor prezentate, Rusia s-a declarat mulțumită că următoarea rundă ar urma să se concentreze pe o „nouă arhitectură de securitate” pentru Europa, nu pe cererea Kievului privind un armistițiu pe timpul iernii. În contrapondere, șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a afirmat luni că prioritatea pentru următoarele runde nu este un nou sistem de securitate european, ci obținerea unui armistițiu în Ucraina. Publicația mai notează că, potrivit presei occidentale, Moscova ar accepta aderarea Ucrainei la UE doar dacă Kievul devine un stat neutru, fără arsenal nuclear. În termeni practici, mesajul Kremlinului indică faptul că formatul negocierilor și agenda lor rămân un teren de dispută: Rusia încearcă să lege participarea Europei de o schimbare de politică, în timp ce UE insistă pe încetarea focului ca obiectiv imediat. [...]

Ucraina cere ca summitul Trump–Xi–Putin să nu producă o „înțelegere” peste capul Kievului , mizând pe influența Washingtonului și Beijingului asupra Moscovei pentru a forța încheierea războiului, potrivit Kyiv Post . Mesajul a fost transmis de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbîha , într-o conferință de presă comună cu omologul său portughez, Paulo Rangel, conform Ukrinform, citat de publicație. Sîbîha a spus că Ucraina „speră și se așteaptă” ca discuția dintre președintele SUA Donald Trump, liderul chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin să aibă ca „ton” presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul. În același timp, șeful diplomației ucrainene a avertizat că, indiferent de subiectele abordate la întâlnire, „nu pot fi luate decizii privind Ucraina” fără participarea Kievului. El a cerut ca Trump și Xi să evite să-i ofere lui Putin impresia falsă că lumea revine la o ordine bazată pe „sfere de influență” (adică aranjamente între marile puteri care împart zone de control, fără consultarea statelor afectate). Contextul summitului și riscul unei negocieri fără Ucraina Potrivit materialului, Putin s-a întâlnit deja cu Xi la Shenzhen înaintea summitului trilateral programat pentru joi cu Trump. Întâlnirea a alimentat îngrijorări că cei trei lideri ar putea discuta viitorul Ucrainei fără Kiev sau fără lideri europeni, ceea ce ar putea readuce în prim-plan logica „sferelor de influență”. Publicația notează că Washingtonul a transmis inițial semnale că Ucraina ar putea să nu fie pe agenda discuțiilor, însă Trump a spus ulterior că subiectul va fi abordat. Ce mai intră pe agenda discuțiilor Pe lângă Ucraina, discuțiile trilaterale sunt așteptate să includă, potrivit articolului: războiul din Iran; dezarmarea nucleară, în contextul expirării, în februarie, a unui tratat SUA–Rusia privind armele nucleare. În declarații citate de Kyiv Post , Putin a descris summitul drept potențial „foarte util”, pledând pentru dialog „mai degrabă decât ultimatumuri”. Separat, Trump a spus că ia în calcul întâlniri unu-la-unu cu Putin și cu liderul nord-coreean Kim Jong Un la Shenzhen, deși secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, nu a confirmat existența unei întâlniri planificate cu Kim. Presiunea sancțiunilor rămâne în joc În marja reuniunii APEC din Shenzhen, premierul canadian Mark Carney a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei vor continua să crească atât timp cât războiul din Ucraina continuă, mai notează publicația. [...]

Summitul tripartit SUA–China–Rusia de la Shenzhen ridică miza APEC și amplifică riscul de „aranjamente” geopolitice cu efecte economice după ce Donald Trump a ajuns miercuri în China pentru întâlnirea programată joi cu Xi Jinping și Vladimir Putin, potrivit News . Trump a sosit la Shenzhen cu Air Force One, după o primă etapă a turneului asiatic la un summit ASEAN în Filipine. La coborârea din avion, el a fost întâmpinat de Xi Jinping, un gest rar din partea liderului chinez, care se deplasează „rareori” la aeroport pentru a primi lideri străini. Publicația notează că Xi i-a întors astfel un favor făcut de Trump în septembrie, în Statele Unite. Deși Trump urma să participe miercuri și joi la summitul celor 21 de membri ai Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) , reuniunea regională este „puternic eclipsată” de întâlnirea de joi după-amiază dintre cei trei lideri. Miza este urmărită atent în contextul „crizelor multiple” globale și al temerilor unor actori precum Ucraina, Europa sau Taiwanul privind posibile înțelegeri în defavoarea lor. Întâlnirea Xi–Putin, înaintea discuțiilor în trei Vladimir Putin a ajuns la Shenzhen înaintea președintelui american, în noaptea de marți spre miercuri. Miercuri, liderul de la Kremlin a petrecut deja „peste două ore” cu Xi Jinping, la un dejun, însă nu au fost comunicate informații despre conținutul discuțiilor. Potrivit Kremlinului, planul inițial era ca Xi și Putin să discute: în prezența delegațiilor, despre cooperare în domenii precum energia, inteligența artificială (AI) și finanțele; apoi, într-un format restrâns, despre teme de politică externă, inclusiv Ucraina și Peninsula Coreeană. Într-un discurs rostit miercuri dimineață la Shenzhen, Putin a spus despre întâlnirea de joi cu Trump și Xi că se așteaptă să fie „o mare utilitate”. De ce contează pentru economie și companii Dincolo de agenda formală APEC, întâlnirea trilaterală poate influența așteptările privind stabilitatea geopolitică și, implicit, riscurile pentru comerț, energie și piețe financiare. În material nu sunt oferite detalii despre eventuale decizii sau acorduri, iar conținutul discuțiilor Xi–Putin nu a fost făcut public. Prezența lui Putin la APEC este prezentată ca o revenire la o reuniune diplomatică alături de lideri occidentali după aproape cinci ani, un element care adaugă greutate politică și, potențial, economică întâlnirilor de la Shenzhen. [...]