Știri
Știri din categoria Energie
BNR spune că dependența energetică a României este sub media regională, potrivit Economica.net, care relatează declarațiile viceguvernatorului BNR, Cosmin Marinescu, făcute la conferința „Tendinţe Economice 2026”.
În contextul volatilității generate de crizele recente și de evoluțiile din Orientul Mijlociu, oficialul BNR a descris modul în care șocurile energetice se propagă în economie, în etape: inițial prin costurile de transport, apoi prin costurile de producție și așteptările inflaționiste, pe parcursul a câteva luni. În acest tablou, Marinescu a susținut că România are „unele elemente de reziliență”, inclusiv printr-o dependență energetică mai redusă decât în multe state europene.
„Cele mai recente date ne arată că dependenţa energetică a României este semnificativ mai scăzută faţă de ţările din regiune, de fapt, în comparaţie cu majoritatea statelor europene”
Nevoile de energie ale României au fost acoperite în ultimii ani prin importuri în proporție de 30%, nivel comparabil cu Suedia. Prin comparație, importurile ar fi reprezentat 39% în Cehia, 46% în Polonia și 49% în Ungaria.
Viceguvernatorul BNR a mai indicat că România stă relativ bine și la intensitatea energetică, un indicator care măsoară cantitatea de energie (echivalent petrol) raportată la 1.000 de euro PIB. În opinia sa, transformările structurale din economie și resursele interne, inclusiv cele din zona Mării Negre, ar putea susține un rol mai important al României în arhitectura energetică regională, în timp ce companiile din energie rămân expuse direct volatilității piețelor, cu efecte transmise mai departe prin prețuri.
Declarațiile au fost făcute la conferința „Tendinţe Economice 2026”, organizată luni de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA), eveniment la care au participat decidenți, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri, cu discuții despre direcțiile macroeconomice, energetice și antreprenoriale din 2026. AGERPRES este partener media al evenimentului.
Recomandate
Guvernul mizează pe importuri și rezerve interne ca să evite un deficit de energie după oprirea controlată a Unității 2 de la CNE Cernavodă, programată să înceapă de joi, pe fondul scăderii debitelor Dunării, potrivit news.ro . Executivul spune că estimările indică acoperirea integrală a consumului național din surse alternative și importuri, dar reia apelul la consum responsabil, mai ales seara. Oprirea Unității 2 este justificată de „condițiile hidrologice actuale”, iar Guvernul afirmă că Sistemul Electroenergetic Național are „mai multe resurse” pentru a compensa deficitul de producție, care vor fi folosite în funcție de evoluția reală a sistemului și de condițiile din perioada următoare. Ce resurse sunt luate în calcul pentru compensare În comunicatul citat, Executivul indică mai multe opțiuni pe care Dispecerul Energetic Național le poate utiliza, fără a anticipa „în acest moment” activarea tuturor capacităților de rezervă: producție eoliană: pentru următoarele 7 zile, o medie estimată de 525 MW, cu un maxim de 1.560 MW și un minim de 100 MW, în funcție de condițiile meteo; Grupul energetic Rovinari 4 ( Complexul Energetic Oltenia ), cu o putere instalată de 330 MW, aflat în rezervă; minimum 300 MW disponibili din producția Hidroelectrica, „în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile”; importuri, pe fondul unei capacități transfrontaliere de aproximativ 4.000 MW. Guvernul mai arată că prognozele pentru weekend indică o posibilă îmbunătățire a condițiilor hidrologice, iar măsurile vor fi ajustate în funcție de debitul Dunării, producție și consum. De ce revine apelul la „consum responsabil” Ministerul Energiei menține recomandarea de reducere a consumului în orele de vârf, în special între 19:00 și 23:00, pentru a diminua presiunea asupra sistemului. În paralel, autoritățile spun că operatorii de transport și sistem din Europa sunt coordonați în contextul unei „crize energetice regionale” asociate condițiilor meteorologice, iar Dispecerul Energetic Național evaluează permanent situația. [...]
Ana Birchall cere implicarea Parchetului General și a DNA pentru a verifica blocajele repetate din marile proiecte energetice , pe care le leagă de un tipar ce poate afecta investițiile și securitatea energetică, potrivit Economedia . Fostul consilier prezidențial și fost ministru al Justiției susține, într-o postare pe Facebook, că România ajunge recurent în situația în care identifică resurse strategice, atrage investitori și cheltuiește ani și bani, iar apoi apar modificări legislative, blocaje administrative sau contestații care amână proiectele și, uneori, duc la retragerea investitorilor. „România identifică o resursă strategică. Găsește investitori. Cheltuiește bani. Investește ani de muncă. Proiectul înaintează și ajunge aproape de momentul în care ar trebui să producă energie, venituri și securitate pentru țară. Apoi, brusc, «ceva» se întâmplă.” Exemplele invocate și miza pentru investiții Birchall indică drept exemple gazele de șist (și retragerea Chevron), proiectul Neptun Deep și hidrocentrale începute, dar rămase ani de zile fără să fie puse în funcțiune. În cazul Neptun Deep, ea amintește că ExxonMobil a fost implicată în descoperirea resurselor din Marea Neagră, înainte de a-și vinde participația către Romgaz, după ani de incertitudine legislativă și întârzieri. „Este bine că statul român participă astăzi direct la proiect. Dar trebuie să avem curajul să ne întrebăm de ce a fost nevoie de atâția ani, de o schimbare fundamentală a formulei și de plata a peste un miliard de dolari pentru preluarea participației companiei americane.” Suma menționată, „peste un miliard de dolari”, înseamnă aproximativ peste 4,6 miliarde lei (conversie orientativă). Ipoteza influențelor externe, fără acuzații fără probe Birchall ridică ipoteza unei posibile intervenții externe în blocarea unor proiecte strategice, dar precizează explicit că nu are dovezi și că nu pot fi formulate acuzații fără probe. În același timp, argumentează că energia este un domeniu cu mize economice și geopolitice ridicate, iar o Românie mai independentă energetic ar putea schimba raporturi de putere în regiune. „Nu știm dacă a existat o asemenea intervenție externă. Nu avem dreptul să formulăm acuzații fără probe. Dar nici nu avem dreptul să excludem din start această ipoteză.” Totodată, ea avertizează că această ipoteză nu trebuie folosită pentru a acoperi probleme interne, indicând drept vulnerabilități schimbarea regulilor „în timpul jocului”, politizarea instituțiilor, lipsa de continuitate și teama funcționarilor de a lua decizii. Ce cere concret instituțiilor statului Birchall solicită investigații privind deciziile care au dus la întârzieri și cere verificarea existenței unor tipare comune. Întrebările pe care le formulează vizează, între altele: cine a schimbat regulile înaintea unor decizii de investiții; cine a întârziat avizele și autorizațiile; cine ar fi beneficiat economic sau politic de retragerea unor investitori; cine răspunde pentru proiectele construite în proporții foarte mari, dar rămase nefuncționale. În final, ea spune că este un „grav semn de întrebare” faptul că, până acum, Parchetul General și DNA nu s-ar fi autosesizat sau nu ar fi fost sesizate oficial în legătură cu aceste situații. [...]
NEPI Rockcastle începe să reducă vârfurile de consum din mall-uri prin reglaje la climatizare , într-un moment în care sistemul energetic românesc este sub presiune, potrivit Economedia . Primele măsuri au fost aplicate la Promenada București și Mega Mall, unde funcționarea instalațiilor de climatizare a fost ajustată în funcție de disponibilitatea energiei pe parcursul zilei. Compania spune că urmărește o utilizare mai echilibrată a energiei și reducerea consumului în intervalele de vârf, fără să afecteze confortul clienților. Temperaturile din interior sunt monitorizate permanent, iar intervențiile sunt adaptate fiecărei proprietăți. Efectul operațional: minus 4 MW pe zi la Mega Mall, prin mutarea consumului spre orele cu solar La Mega Mall, optimizarea consumului ar fi redus solicitarea rețelei cu aproximativ 4 MW pe zi, prin corelarea consumului cu intervalele în care producția de energie solară este mai ridicată. „NEPI Rockcastle implementează, în centrele comerciale din portofoliul local, măsuri de optimizare a consumului de energie, adaptate fiecărei proprietăți”, transmite compania. De ce contează: stres în sistem, importuri și limitări pe producția internă Măsurile de reducere sau decalare a consumului în orele de vârf sunt prezentate ca relevante în contextul unei perioade de stres pentru sistemul energetic, pe fondul temperaturilor ridicate, al consumului crescut pentru climatizare și al producției hidro afectate de nivelul foarte scăzut al Dunării. În acest cadru, reducerea consumului în anumite intervale poate diminua presiunea asupra rețelei, mai ales atunci când diferența dintre consum și producția internă este acoperită prin importuri. Extindere și legătura cu investițiile în energie regenerabilă NEPI Rockcastle spune că va extinde măsurile în funcție de profilul de consum al fiecărei proprietăți, de capacitatea sistemelor tehnice și de disponibilitatea energiei regenerabile. Inițiativa este susținută și de investițiile în infrastructură proprie de energie regenerabilă, inclusiv instalarea de panouri fotovoltaice la centrele comerciale. Într-un interviu anterior pentru Economedia, compania a descris și primul parc fotovoltaic amenajat lângă Chișineu-Criș (județul Arad), o investiție de 30 de milioane de euro (aprox. 150 milioane lei), cu alte două proiecte planificate în județul Prahova, destinate consumului propriu al mall-urilor. NEPI Rockcastle are un portofoliu de aproximativ 8,2 miliarde de euro (aprox. 41 miliarde lei), cu 60 de proprietăți în opt țări din Europa Centrală și de Est, România și Polonia fiind cele mai mari piețe ale grupului. [...]
Oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă devine probabilă până la final de august , după ce debitul Dunării a coborât la un nou minim istoric, iar nivelul apei la Cernavodă a ajuns la minus 233 cm, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională pentru Sistemul Energetic Național: reducerea treptată a puterii și scoaterea din funcțiune a unui reactor de peste 700 MW, în plină secetă hidrologică. Datele din programul Transelectrica indică faptul că reducerea puterii Unității 2 va începe joi, 13 august, la ora 8:00, și se va face treptat timp de trei ore, înainte de desincronizarea de la rețea. Cum se reduce puterea și când se deconectează reactorul Conform graficului publicat de Transelectrica, scăderea puterii active este planificată în trei pași: 08:00–09:00: de la 678 MW la 420 MW 09:00–10:00: de la 420 MW la 200 MW 10:00–11:00: de la 200 MW la 50 MW La ora 11:00 este programată desincronizarea Unității 2 de la Sistemul Energetic Național. În tabelul Transelectrica pentru grupuri energetice de peste 100 MW, reactorul 2 apare ca fiind oprit din 13 august, ora 11:00, până în 30 august, ora 23:59 . Unitatea 2 are putere instalată de 706,5 MW , iar „puterea maximă disponibilă netă” menționată în document este de 650 MW . De ce contează: seceta limitează răcirea și forțează opriri planificate Oprirea este legată de seceta hidrologică severă , care a redus debitul și nivelul Dunării sub valorile necesare pentru alimentarea cu apă tehnologică folosită la sistemele de răcire. În ziua de miercuri, cota Dunării la Cernavodă era de minus 233 cm , cu 4 cm mai mică decât în ziua precedentă. La intrarea în România, debitul Dunării a coborât marți la aproximativ 1.370 metri cubi pe secundă , nivel descris ca nou minim istoric . Directorul centralei, Romeo Urjan, a explicat că oprirea controlată este menită să evite stres suplimentar asupra centralei și asupra Sistemului Energetic Național și a precizat că nu este vorba despre o problemă de securitate nucleară. „Nu vorbim de probleme de securitate nucleară, nu suntem în avarie, nu suntem în urgență. Pur și simplu oprim pentru că funcționarea la parametri nominali, producere 700 MW, nu mai este posibilă cu acest debit de răcire.” Acesta a mai spus că repornirea, atunci când nivelul Dunării o permite, este o procedură standard și durează între 24 și 48 de ore . Context: Unitatea 1 a fost deja oprită, iar Nuclearelectrica a invocat forța majoră Seceta a dus deja la oprirea controlată a Unității 1 , iar Nuclearelectrica a invocat forța majoră pentru unele contracte de livrare, motivând că debitul și nivelul fluviului au coborât sub valorile necesare pentru alimentarea în condiții de securitate nucleară cu apă tehnologică și de răcire. [...]
Companiile care își măsoară și optimizează consumul de energie își reduc rapid costurile și riscurile operaționale , într-un context în care volatilitatea din sistemul energetic se vede tot mai des în prețuri și în presiune pe rețea, potrivit unei analize Economedia , bazată pe poziția BuildGreen . Ideea centrală este una operațională, cu efect economic direct: firmele care au făcut audituri energetice și au construit strategii de eficiență știu „exact unde consumă energie”, care sunt procesele cu intensitate energetică ridicată și unde pot interveni rapid pentru reducerea consumului „fără impact major asupra activității”. În lipsa datelor, deciziile se iau mai lent și mai puțin fundamentat, iar diferența devine critică în perioade de presiune asupra sistemului energetic. „În perioade de presiune asupra sistemului energetic, diferența dintre o companie care dispune de date și una care nu le are la dispoziție devine esențială. Organizațiile care și-au măsurat consumurile și au investit în eficiență pot lua decizii rapide și bine fundamentate, cu efect imediat asupra costurilor și continuității operațiunilor.” De ce contează: eficiența energetică devine instrument de continuitate, nu doar de economisire BuildGreen leagă monitorizarea consumului de capacitatea unei companii de a-și proteja operațiunile în fața șocurilor: creșteri de costuri, volatilitate de piață și perturbări care pot afecta lanțurile operaționale. În acest cadru, auditul energetic este prezentat ca una dintre cele mai rapide căi de a identifica economii și de a construi un plan de investiții „bazat pe rentabilitate”. Un element important din analiză este că unele măsuri pot fi aplicate fără investiții semnificative, prin: optimizarea programelor de funcționare; eliminarea consumurilor inutile. Flexibilitatea energetică: reducerea temporară a consumului, cu potențial de remunerare Pregătirea „bazată pe date” poate permite și participarea la programe de flexibilitate energetică (demand response) – mecanisme prin care marii consumatori își reduc temporar necesarul de energie în perioadele de vârf, pentru a ajuta la echilibrarea sistemului. Analiza indică faptul că acest concept există de mai mulți ani în standardul internațional LEED și a fost introdus recent și în metodologia BREEAM, care încurajează proiectarea și operarea clădirilor astfel încât să poată răspunde flexibil solicitărilor rețelei electrice. În practică, o clădire performantă poate reduce temporar cererea prin: optimizarea sistemelor de climatizare și ventilație; ajustarea temperaturilor interioare; oprirea unor echipamente neesențiale, fără impact semnificativ asupra confortului ocupanților. În anumite piețe, proprietarii sau operatorii sunt remunerați pentru capacitatea pusă la dispoziția sistemului energetic în astfel de intervale, mai arată sursa. Context: mixul de producție și semnale de presiune în 2026 Analiza plasează discuția în contextul vulnerabilităților structurale ale sistemului energetic. Conform datelor ANRE , în martie 2026 producția de energie a României provenea din: 28,2% hidroenergie; 22,7% gaze naturale; 20,7% energie nucleară. Hidroenergia și energia nucleară reprezentau împreună aproape jumătate din producția națională de electricitate. În același timp, debitul Dunării a coborât la aproximativ 1.400 mc/s, cel mai redus nivel din ultimii 40 de ani, cu efect direct asupra a două dintre cele mai importante surse de energie ale țării, potrivit textului. Datele INS citate în analiză mai arată că producția nuclearo-electrică a scăzut cu 12,3% în primele cinci luni din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce consumul de energie electrică a fost cu 3,4% mai mic decât în intervalul similar din 2025. „Datele arată că volatilitatea energetică nu mai este un scenariu excepțional. Companiile care consumă mai eficient și își monitorizează permanent performanța energetică vor fi mai puțin vulnerabile la șocuri de piață, la creșteri de costuri și la perturbări ale lanțurilor operaționale.” În concluzie, mesajul BuildGreen este că avantajul competitiv, în actuala criză energetică, vine din capacitatea de a măsura, decide și interveni rapid: auditul energetic și monitorizarea continuă devin condiții pentru controlul costurilor și pentru continuitatea operațiunilor, nu doar inițiative „verzi”. [...]
Nuclearelectrica își acoperă juridic întârzierile la livrări după oprirea Unității 1 , invocând forța majoră pe fondul secetei severe de pe Dunăre, situație care poate pune presiune pe contractele din piața de energie și pe echilibrul Sistemului Energetic Național. Informațiile apar în HotNews , pe baza raportării companiei către Bursa de Valori București . Nuclearelectrica a anunțat că a primit de la Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA) avize de „existență a cazului de forță majoră” pentru contractele de livrare a energiei electrice. Avizele au fost emise la solicitarea companiei și au la bază seceta hidrologică severă din bazinul Dunării, care a coborât debitul și nivelul fluviului sub valorile necesare pentru alimentarea, în condiții de securitate nucleară, a sursei de apă tehnologică și de răcire a centralei de la Cernavodă. Ce schimbă forța majoră în relația cu partenerii comerciali Forța majoră este mecanismul juridic prin care o companie poate arăta că neexecutarea unor obligații contractuale nu îi este imputabilă, fiind cauzată de un eveniment extraordinar, extern și imprevizibil. În acest caz, Nuclearelectrica spune că nu își mai poate îndeplini integral, din producția proprie, obligațiile asumate prin anumite contracte de energie electrică, începând cu 27 iulie 2026 și pe perioada în care persistă efectele evenimentului. Compania precizează, totodată, că declararea forței majore nu o exonerează automat de orice obligație, ci oferă baza legală pentru invocarea evenimentului în condițiile prevăzute de contracte. Nuclearelectrica afirmă că va transmite partenerilor o estimare privind durata perioadei în care nu își poate îndeplini obligațiile, „în măsura în care această estimare va fi disponibilă”, subliniind caracterul dinamic al situației hidrologice. Impact operațional: Unitatea 1 este oprită, Unitatea 2 poate urma Situația de pe Dunăre a dus deja la oprirea controlată a Unității 1 de la Cernavodă, din 28 iulie. Nuclearelectrica avertizează că există posibilitatea opririi controlate și a Unității 2, compania indicând dimineața zilei de 13 august 2026 ca moment posibil, în funcție de prognozele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), de evoluția nivelului Dunării și de parametrii de operare ai centralei. O eventuală oprire a Unității 2 ar avea „o importanță majoră” pentru sistemul energetic, deoarece cele două reactoare de la Cernavodă sunt principala sursă de producție în bandă (producție constantă), cu o putere instalată cumulată de circa 1.400 MW. Dacă și Unitatea 2 ar fi scoasă din funcțiune, întreaga capacitate nucleară de la Cernavodă ar deveni temporar indisponibilă. De ce contează pentru piață: contracte mari și rolul centralei în consum Printre cei mai mari clienți ai Nuclearelectrica se află Electrica Furnizare, descrisă ca unul dintre liderii pieței de furnizare către consumatori. Potrivit raportărilor de pe Bursa de Valori București, Electrica Furnizare are zeci de contracte încheiate în ultimul an, iar valoarea tranzacțiilor depășește 700 milioane de lei; ultimele contracte menționate au fost încheiate pe 28 iulie. Contracte mari sunt indicate și cu Engie Romania, cu tranzacții care depășesc, de asemenea, 700 milioane de lei pentru vânzări de energie în 2026 și 2027, precum și cu Societatea Energy Distribution Services S.R.L., descrisă ca unul dintre cei mai mari traderi și furnizori din România. În context, centrala de la Cernavodă asigură circa 20% din necesarul de consum național, iar România a mai trecut în 2026 printr-o perioadă fără ambele unități: în luna mai, cele două reactoare au fost simultan indisponibile timp de 20 de zile, după deconectarea automată a Unității 2 (defecțiune la un separator electric) și intrarea Unității 1 în oprirea planificată. Context tehnic: legătura dintre Dunăre și funcționarea centralei Centrala de la Cernavodă folosește apa Dunării în sistemul de răcire. Scăderea debitului și a nivelului fluviului poate afecta condițiile în care apa este prelevată și utilizată, iar miza este menținerea parametrilor tehnici și de securitate necesari răcirii instalațiilor, nu „lipsa apei” pentru consumul reactorului. În condiții hidrologice extreme, operatorul poate reduce puterea sau opri controlat reactorul pentru a păstra funcționarea în limitele de securitate. [...]
