Știri
Știri din categoria Energie
BNR spune că dependența energetică a României este sub media regională, potrivit Economica.net, care relatează declarațiile viceguvernatorului BNR, Cosmin Marinescu, făcute la conferința „Tendinţe Economice 2026”.
În contextul volatilității generate de crizele recente și de evoluțiile din Orientul Mijlociu, oficialul BNR a descris modul în care șocurile energetice se propagă în economie, în etape: inițial prin costurile de transport, apoi prin costurile de producție și așteptările inflaționiste, pe parcursul a câteva luni. În acest tablou, Marinescu a susținut că România are „unele elemente de reziliență”, inclusiv printr-o dependență energetică mai redusă decât în multe state europene.
„Cele mai recente date ne arată că dependenţa energetică a României este semnificativ mai scăzută faţă de ţările din regiune, de fapt, în comparaţie cu majoritatea statelor europene”
Nevoile de energie ale României au fost acoperite în ultimii ani prin importuri în proporție de 30%, nivel comparabil cu Suedia. Prin comparație, importurile ar fi reprezentat 39% în Cehia, 46% în Polonia și 49% în Ungaria.
Viceguvernatorul BNR a mai indicat că România stă relativ bine și la intensitatea energetică, un indicator care măsoară cantitatea de energie (echivalent petrol) raportată la 1.000 de euro PIB. În opinia sa, transformările structurale din economie și resursele interne, inclusiv cele din zona Mării Negre, ar putea susține un rol mai important al României în arhitectura energetică regională, în timp ce companiile din energie rămân expuse direct volatilității piețelor, cu efecte transmise mai departe prin prețuri.
Declarațiile au fost făcute la conferința „Tendinţe Economice 2026”, organizată luni de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA), eveniment la care au participat decidenți, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri, cu discuții despre direcțiile macroeconomice, energetice și antreprenoriale din 2026. AGERPRES este partener media al evenimentului.
Recomandate
România primește o nouă investiție în stocarea energiei , potrivit Profit.ro , după ce compania americană Nuvve Holding și investitorul elvețian Omnia Global au anunțat dezvoltarea unui sistem independent de stocare prin baterii la Brașov, cu o capacitate de 60 MW și 120 MWh. Proiectul face parte dintr-un parteneriat mai amplu, semnat la începutul lunii martie 2026, pentru construirea unui portofoliu european de peste 1 GW în sisteme BESS, iar unitatea din România este a treia anunțată până acum, după cele din Suedia și Austria. Miza este dublă: pe de o parte, investiția extinde infrastructura locală necesară pentru integrarea producției din surse regenerabile, iar pe de altă parte confirmă interesul investitorilor străini pentru piața românească de echilibrare și servicii auxiliare. Cele două companii spun că România oferă unele dintre cele mai ridicate venituri pe MW din Europa continentală pentru operatorii de stocare, pe fondul nevoii tot mai mari de stabilizare a rețelei electrice. În acest context, veniturile anuale estimate pot ajunge la până la 500.000 de dolari pe MW, un nivel pe care investitorii îl consideră excepțional. Pe scurt, proiectul anunțat la Brașov arată astfel: capacitate: 60 MW/120 MWh; localizare: Brașov; tip: sistem independent de stocare a energiei în baterii; termen estimat pentru intrarea în operare comercială: ultimul trimestru din 2026. În cadrul acordului, Nuvve va încasa un onorariu de consultanță, o taxă de agregare la rețea de 9% din veniturile proiectului și va avea drept de preemțiune pentru cumpărarea activului finalizat. Tot compania americană va furniza și platforma de optimizare a veniturilor. Odată cu proiectul din România, capacitatea totală anunțată de Nuvve în acest parteneriat ajunge la 150 MW, după alte 50 MW în Suedia și 40 MW în Austria. Toate aceste proiecte sunt programate să intre în exploatare în cursul anului 2026. Mesajul investitorilor este limpede: România nu mai este privită doar ca o piață emergentă, ci ca una dintre zonele în care stocarea energiei poate produce rapid randamente importante. Omnia Global susține că avea deja în dezvoltare peste 700 MW în 16 proiecte din Austria, România și Bulgaria, aflate în diverse faze de analiză și pregătire. Pentru piața locală, anunțul este relevant fiindcă arată că sistemele BESS devin o piesă tot mai importantă în infrastructura energetică, mai ales într-un moment în care producția din regenerabile crește, iar rețeaua are nevoie de flexibilitate suplimentară. [...]
Petrom a scumpit din nou benzina și motorina în noaptea de sâmbătă spre duminică, 22 martie. Potrivit Economedia , este a 13-a majorare a prețurilor în cele trei săptămâni de la începutul războiului din Iran, iar creșterea a fost de 9 bani pe litru atât la benzină standard, cât și la motorină standard. Publicația notează că scumpirea a fost aplicată la câteva minute după miezul nopții, într-un moment mai puțin obișnuit pentru piață: de regulă, ajustările de preț apar în timpul săptămânii, mai rar sâmbăta și aproape deloc duminica. La stația Petrom Vitan, monitorizată de Economedia, duminică 22 martie 2026 erau afișate prețuri de 9,13 lei/litru pentru benzină standard și 9,83 lei/litru pentru motorină standard. În stațiile Petrom din București, prețurile erau încadrate între 9,13–9,15 lei/litru la benzină și 9,81–9,84 lei/litru la motorină. În zilele anterioare au fost consemnate alte creșteri, inclusiv una considerată cea mai amplă de la începutul conflictului: vineri, 20 martie, benzina standard s-a scumpit cu 15 bani/litru, iar motorina standard cu 19 bani/litru. Sâmbătă dimineață, la ora 9:30, prețul benzinei a urcat cu 10 bani/litru, iar cel al motorinei cu 15 bani/litru. Evoluția cumulată indică un salt accelerat al prețurilor în martie și de la începutul anului, pe fondul majorării accizelor și al scumpirilor succesive: în martie 2026 (după 13 scumpiri): +1,17 lei/litru la benzină standard și +1,56 lei/litru la motorină standard; de la începutul anului 2026: +1,89 lei/litru la benzină standard și +2,37 lei/litru la motorină standard; raportat la finalul lui 2025: +26,10% la benzină standard și +31,76% la motorină standard (conform calculelor din articol). În termeni de cost pentru un plin de 50 de litri, Economedia arată că, față de 31 decembrie 2025, diferența a ajuns la +94,5 lei pentru benzină standard și la +118,5 lei pentru motorină standard, ceea ce împinge suplimentul de plată la motorină peste pragul de 100 de lei. [...]
Energia nucleară revine pe agenda europeană, dar fără un plan de finanțare. Potrivit Ziarul Financiar , în contextul tensiunilor geopolitice (inclusiv conflictul din Iran), discuția despre relansarea industriei nucleare se intensifică, însă rămâne deschisă problema mecanismelor care să susțină investițiile. Ce înseamnă pentru România: Cernavodă și proiectul de la Doicești România produce circa 20% din energia sa la centrala nucleară de la Cernavodă, iar proiectul de reactoare mici modulare (SMR, adică reactoare construite în module standardizate) de la Doicești este descris ca fiind cel mai avansat la nivel european, notează publicația. Specialiștii citați de ZF spun că optimismul din industrie este mai ridicat decât în anii anteriori, dar avertizează că acesta trebuie susținut de scheme de finanțare „clare”, în condițiile în care proiectele nucleare au avut istoric probleme de respectare a termenelor și bugetelor. Mesajul industriei: tranziția energetică nu se poate baza doar pe surse intermitente Radu Mustață , energy & power development leader la Marsh CEE Central, a argumentat la conferința ZF Power Summit 2026 că energia nucleară este necesară într-o tranziție energetică în care gazele sunt tratate ca „vehicul” temporar. „Zona de gaze a fost desemnată ca vehicul de tranziţie energetică, dar nu poţi face tranziţie energetică fără nuclear, bazându-te doar pe trecerea la vânt şi soare şi la surse de producţie intermitente.” În același context, Mustață a invocat exemplul Germaniei, care a închis capacități nucleare și a rămas mai dependentă de producția din surse regenerabile variabile, potrivit relatării ZF. Rolul Marsh și legătura cu sectorul nuclear românesc Marsh este prezentă în România din 1995 și este implicată în procesul de asigurare a Unității 1 de la Cernavodă, consemnează publicația. Compania este descrisă drept lider global în brokerajul de asigurări corporate și activă „în toate verticalele” din energie. În acest cadru, mesajul transmis la ZF Power Summit 2026 a fost că revenirea nuclearului în Europa are nevoie nu doar de decizie politică și proiecte, ci și de arhitectură financiară care să reducă riscurile tipice ale investițiilor nucleare. Principalele idei din material Din informațiile prezentate de ZF, punctele-cheie sunt: energia nucleară a urcat pe agenda europeană, pe fondul tensiunilor geopolitice; lipsește încă un plan coerent de finanțare pentru revenirea industriei; România are deja o pondere importantă a nuclearului în producția de energie (circa 20% prin Cernavodă); proiectul SMR de la Doicești este prezentat ca fiind cel mai avansat din Europa; industria cere scheme de finanțare previzibile, având în vedere istoricul depășirilor de termene și bugete la proiectele nucleare. Ce urmează și de ce contează Miza pentru România este dublă: pe de o parte, menținerea și extinderea unei surse de producție stabilă (care nu depinde de vânt sau soare), iar pe de altă parte, capacitatea de a atrage finanțare într-un sector cu risc ridicat și cicluri lungi de investiții. În lipsa unor mecanisme de finanțare bine definite, relansarea nuclearului riscă să rămână la nivel de intenție, chiar dacă interesul european pentru acest tip de energie este în creștere, reiese din materialul ZF. [...]
SUA și Japonia au anunțat investiții de 73 de miliarde de dolari în energie , potrivit Știrile ProTV , care citează AFP. Pachetul vizează atât proiecte nucleare, cât și dezvoltări în zona gazelor naturale, iar în context este menționată și România, prin proiectul de reactoare modulare mici (SMR) de la Doicești. Cea mai mare componentă a anunțului este investiția de până la 40 de miliarde de dolari a societății comune americano-japoneze GE Vernova Hitachi pentru construirea de reactoare modulare mici în Tennessee și Alabama. Separat, cele două țări vor colabora la construcția unor situri de exploatare a gazelor naturale în Pennsylvania (17 miliarde de dolari) și Texas (16 miliarde de dolari), însă comunicatul nu oferă alte detalii despre aceste proiecte, în afara valorii și a amplasării. GE Vernova Hitachi dezvoltă reactorul BWRX-300, cu o capacitate de 300 MW, în timp ce reactoarele convenționale ajung, în general, la cel puțin 900 MW. SMR-urile (reactoare modulare mici) sunt prezentate ca fiind mai puțin costisitoare și mai rapide de construit, cu garanții de siguranță superioare față de generațiile anterioare. Totuși, articolul notează că, în Statele Unite, niciun SMR nu este încă operațional, iar un singur proiect a fost aprobat până acum de autoritatea de reglementare nucleară civilă (NRC), aparținând companiei NuScale. Legătura cu România este făcută prin proiectul SMR de la Doicești (județul Dâmbovița): în februarie 2026, compania de stat Nuclearelectrica SA a dat aprobarea finală pentru reactoarele modulare mici, proiect bazat pe tehnologia americană NuScale, conform informațiilor din articol. În același context, este menționat și Canada, unde Ontario Power Generation a aprobat anul trecut construirea a patru reactoare BWRX-300 la Darlington, în zona metropolitană Toronto. Pe lângă investițiile în nuclear și gaze, Statele Unite și Japonia s-au angajat să dezvolte o rețea de țări partenere pentru aprovizionarea cu minerale strategice și să coopereze pentru exploatarea de minerale critice la mare adâncime, inclusiv sedimente cu pământuri rare în apropierea insulei japoneze Minami Torishima, potrivit Casei Albe. Investiții anunțate: până la 40 mld. dolari în SMR-uri (Tennessee și Alabama) și proiecte de gaze de 17 mld. dolari (Pennsylvania) + 16 mld. dolari (Texas). Tehnologie nucleară: GE Vernova Hitachi dezvoltă BWRX-300 (300 MW); în SUA, singurul proiect SMR aprobat de NRC este al NuScale. Legătura cu România: proiectul SMR de la Doicești, bazat pe tehnologia NuScale, cu aprobare finală dată de Nuclearelectrica SA în februarie 2026. Componentă de materii prime: cooperare SUA–Japonia pentru minerale strategice și minerale critice la mare adâncime (inclusiv pământuri rare). [...]
Agenția Internațională pentru Energie propune 10 măsuri de reducere a cererii de hidrocarburi , pe fondul presiunilor generate de războiul din Orientul Mijlociu asupra prețurilor și stocurilor, relatează Economedia , care citează AFP, via Agerpres. Potrivit articolului, AIE a prezentat vineri un set de recomandări adresate autorităților, companiilor și gospodăriilor, cu scopul de a reduce consumul de petrol și gaze și de a „atenua impactul economic asupra consumatorilor” în contextul riscurilor de întrerupere a aprovizionării cu petrol asociate conflictului din regiune. Organizația amintește că săptămâna trecută a convenit o eliberare record de petrol din stocurile strategice. AIE estimează că aplicarea pe scară largă a acestor 10 măsuri, acolo unde este posibil, ar putea amplifica efectul lor și ar contribui la atenuarea șocului provocat de blocarea Strâmtorii Ormuz și, mai larg, de războiul din Orientul Mijlociu. Între soluțiile indicate se află telemunca, ca modalitate de diminuare a consumului de combustibil, reducerea limitelor de viteză pe autostrăzi cu cel puțin 10 kilometri pe oră și utilizarea mai frecventă a transportului public. AIE mai menționează alternarea traficului în marile orașe, pentru reducerea congestiei și, implicit, a consumului. În același pachet de recomandări, organizația încurajează folosirea în comun a mașinilor, condusul eficient, evitarea utilizării GPL-ului în transport și evitarea călătoriilor cu avionul atunci când există alternative. AIE arată că reducerea călătoriilor de afaceri ar putea diminua rapid presiunea de pe piețele de combustibil pentru aviație și mai solicită, unde este posibil, gătitul cu electricitate în loc de gaz, precum și optimizarea consumului de hidrocarburi în industrie. [...]
Benzina a depășit 9 lei/l în unele stații , pe fondul unei noi scumpiri „peste noapte”, iar Guvernul discută măsuri pentru a limita creșterile, potrivit Digi24 . Conform aceleiași surse, motorina a trecut de 9,50 lei/l, iar în unele benzinării a ajuns chiar la 9,70 lei/l. Digi24 notează că este primul moment „din istorie” în care litrul de benzină depășește pragul de 9 lei, fiind cu aproximativ 0,70 lei peste nivelul din criza energetică din 2022, când benzina era în jur de 8,30 lei/l. Scumpirile sunt prezentate în contextul conflictului din Orientul Mijlociu: benzina ar fi la a 10-a majorare, cu un total de aproximativ un leu de la începutul războiului dintre SUA-Israel și Iran. În cazul motorinei, prețul ar fi crescut pentru a 11-a oară în mai puțin de trei săptămâni, potrivit informațiilor publicate de Digi24. Impactul pentru șoferi este vizibil la alimentare: pentru un plin de 50 de litri, costul este acum mai mare cu 75 de lei față de momentul de dinaintea începerii conflictului, mai scrie Digi24. La nivel guvernamental, sunt discuții despre intervenții care să tempereze creșterile. Digi24 relatează, citând surse, că Executivul ar pregăti o măsură privind acciza, astfel încât aceasta să devină „flexibilă”, iar prețurile la benzină și motorină să nu depășească anumite cote. Măsurile aflate în discuție, potrivit surselor Digi24, includ: limitarea accizei printr-un mecanism „flexibil”, legat de menținerea prețurilor sub anumite praguri; plafonarea adaosului comercial. [...]
