Știri
Știri din categoria Energie
BNR spune că dependența energetică a României este sub media regională, potrivit Economica.net, care relatează declarațiile viceguvernatorului BNR, Cosmin Marinescu, făcute la conferința „Tendinţe Economice 2026”.
În contextul volatilității generate de crizele recente și de evoluțiile din Orientul Mijlociu, oficialul BNR a descris modul în care șocurile energetice se propagă în economie, în etape: inițial prin costurile de transport, apoi prin costurile de producție și așteptările inflaționiste, pe parcursul a câteva luni. În acest tablou, Marinescu a susținut că România are „unele elemente de reziliență”, inclusiv printr-o dependență energetică mai redusă decât în multe state europene.
„Cele mai recente date ne arată că dependenţa energetică a României este semnificativ mai scăzută faţă de ţările din regiune, de fapt, în comparaţie cu majoritatea statelor europene”
Nevoile de energie ale României au fost acoperite în ultimii ani prin importuri în proporție de 30%, nivel comparabil cu Suedia. Prin comparație, importurile ar fi reprezentat 39% în Cehia, 46% în Polonia și 49% în Ungaria.
Viceguvernatorul BNR a mai indicat că România stă relativ bine și la intensitatea energetică, un indicator care măsoară cantitatea de energie (echivalent petrol) raportată la 1.000 de euro PIB. În opinia sa, transformările structurale din economie și resursele interne, inclusiv cele din zona Mării Negre, ar putea susține un rol mai important al României în arhitectura energetică regională, în timp ce companiile din energie rămân expuse direct volatilității piețelor, cu efecte transmise mai departe prin prețuri.
Declarațiile au fost făcute la conferința „Tendinţe Economice 2026”, organizată luni de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA), eveniment la care au participat decidenți, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri, cu discuții despre direcțiile macroeconomice, energetice și antreprenoriale din 2026. AGERPRES este partener media al evenimentului.
Recomandate
Ordonanța care ar fi introdus garanții financiare mari pentru noile proiecte energetice, menită să reducă specula cu avize tehnice de racordare (ATR) , nu se mai aplică , iar efectul imediat este că piața rămâne, cel puțin deocamdată, fără un instrument de „curățare” a rezervărilor de capacitate din rețea, potrivit unei analize citate de Economica . România are emise ATR-uri pentru peste 80.000 MW, în condițiile în care necesarul actual de putere este de aproximativ 9.000 MW, iar alte circa 30.000 MW se află în lucru. În acest context, analiza arată că o parte importantă din „piața ATR” funcționează ca o zonă de opțiuni speculative pe capacitate de rețea, nu ca piață de investiții. De ce contează: garanțiile ar fi schimbat costul de intrare și ar fi filtrat proiectele Măsurile propuse de Guvern ar fi introdus garanții financiare de 30 euro/kW instalat pentru proiectele energetice, plus garanții suplimentare pentru participarea la licitațiile de capacitate. Concret, impactul financiar estimat în analiză era: pentru un proiect de 1 MW : 60.000 – 90.000 euro (garanții totale); pentru un proiect de 100 MW : 6 – 9 milioane euro (garanții estimate). Autorul susține că, în principiu, aceste garanții ar fi putut elimina proiectele speculative și ar fi deblocat capacitatea „rezervată artificial” în rețea. În același timp, avertizează că, fără protecții procedurale, ordonanța putea lovi și în investitorii reali, mai ales acolo unde întârzierile sunt generate de instituțiile statului. Cine ar fi fost afectat diferit: mici „speculative”, proiecte blocate administrativ și dezvoltatori mari Analiza descrie efecte distincte în funcție de tipul proiectului: Proiecte speculative mici (circa 1 MW) , fără finanțare, teren sau studii solide: garanțiile de 60.000–90.000 euro ar fi descurajat inițiativele orientate spre revânzarea avizelor. Proiecte reale (circa 10 MW) , avizate, dar blocate în proceduri administrative (de exemplu mediu, CFISD/CSAT): garanțiile de 600.000–900.000 euro ar fi devenit problematice dacă întârzierile nu sunt imputabile investitorilor, cu risc de percepție de „abuz economic” la executarea garanției. Dezvoltatori mari (circa 100 MW) : garanțiile de ordinul a 5–8 milioane euro ar fi fost suportabile pentru fonduri de investiții, dar mai greu de dus de antreprenori locali, cu posibil efect de consolidare și concentrare a pieței. Problema de guvernanță: unde ajung banii din garanții Autorul ridică și întrebarea dacă este „normală” plata unei garanții către o companie privată (operatorul de distribuție), argumentând că acest lucru poate fi acceptabil în infrastructură reglementată, dar numai dacă banii sunt tratați ca instrument reglementat, nu ca venit privat. În analiza citată sunt propuse, ca principiu, soluții precum direcționarea garanțiilor executate într-un cont separat sau fond dedicat dezvoltării rețelei, cu raportare publică și deducere explicită din tarifele viitoare, pentru a evita percepția că „investitorul pierde, operatorul câștigă, statul scapă de responsabilitate”. Context: dimensiunea fenomenului „ATR” și profilul firmelor Într-un eșantion de 722 de firme cu circa 72.000 MW capacitate aprobată, analiza indică următoarele caracteristici: 76% aveau cifră de afaceri zero; 78% nu aveau niciun angajat; peste jumătate aveau capital social sub 10.000 lei . Ce urmează Analiza concluzionează că intervenția asupra modului de alocare și gestionare a ATR-urilor este justificată, dar instrumentele trebuie calibrate astfel încât să reducă specula fără să penalizeze investițiile reale, mai ales când blocajele sunt administrative. În lipsa aplicării ordonanței, problema rezervărilor de capacitate rămâne deschisă, iar presiunea pentru o soluție de reglementare „echilibrată” se menține. [...]
Guvernul vizează pornirea până la finalul lui 2026 a centralei pe gaze de la Iernut de 430 MW , un proiect întârziat de aproape un deceniu, după ce Romgaz a preluat direct contractarea lucrărilor și anunță accelerarea șantierului începând de săptămâna viitoare, potrivit Agerpres . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat sâmbătă, la Târgu Mureș, că obiectivul este punerea în funcțiune a centralei de la Iernut până la sfârșitul acestui an, după „eșecurile” de finalizare din perioada 2016–prezent. El a spus că Romgaz a închis diferendele cu „constructorii spanioli”, iar proiectul este acum contractat direct de companie. „Lucrările practic vor începe în creștere începând de săptămâna viitoare și până la sfârșitul acestui an avem ca obiectiv punerea în funcțiune a acestei centrale importante pentru România.” Ce se schimbă operațional la proiect Conform declarațiilor premierului interimar, elementul-cheie este mutarea execuției într-un cadru contractual gestionat direct de Romgaz, după blocajele anterioare. În acest context, ritmul lucrărilor ar urma să crească de săptămâna viitoare. Bolojan a precizat că centrala de la Iernut are o capacitate de 430 MW. De ce contează pentru sistemul energetic Bolojan a legat finalizarea Iernut de echilibrarea Sistemului Energetic Național, afirmând că, împreună cu centrala de la Mintia, ar urma ca „începând de anul viitor” România să aibă „o producție de energie în bandă” suficient de puternică pentru echilibrare. În limbajul sectorului, „energie în bandă” înseamnă producție relativ constantă, utilă pentru stabilitatea rețelei. În același context, premierul interimar a descris proiectul drept „unul dintre cele mai importante” din energie. [...]
Statul pregătește subvenții de 400 milioane lei pentru baterii la prosumatori , o măsură care mută accentul finanțărilor publice de la simpla producție spre echilibrarea rețelei, pe fondul creșterii rapide a numărului de gospodării care injectează energie în sistem, potrivit Profit . Banii apar în draftul de buget pe 2026 al Fondului pentru mediu și al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) , sub forma unor credite de angajament de 400 milioane lei, destinate finanțării instalării de baterii de stocare aferente sistemelor de producție ale prosumatorilor, montate prin programele derulate de AFM. De ce contează: presiunea pe rețeaua de distribuție Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a justificat orientarea către stocare prin nevoia de a răspunde „creșterii masive a numărului de prosumatori” și „presiunii puse pe rețeaua națională de distribuție”. „Pentru 2026, punem un accent mai mare pe soluțiile de stocare (baterii), nu doar pe producție. Răspundem astfel creșterii masive a numărului de prosumatori și presiunii puse pe rețeaua națională de distribuție.” Dimensiunea fenomenului, în cifre ANRE Cele mai recente date ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) , citate de publicație, indică: 311.960 de prosumatori în România, la finalul lunii februarie; 81.706 (peste un sfert) aveau și instalații de stocare ; puterea instalată totală a prosumatorilor era de aproape 3.616 MW , „mai mult decât dublă” față de cea a centralei nucleare de la Cernavodă. În forma prezentată, informația vizează alocarea din draftul de buget și direcția de finanțare; detalii despre condițiile concrete de accesare și calendar nu sunt precizate în materialul citat. [...]
Guvernul pune pe masă 349,98 milioane lei pentru închiderea minelor din Valea Jiului , însă finanțarea nu acoperă integral planul agreat cu Comisia Europeană , ceea ce lasă deschisă discuția despre alocări bugetare suplimentare în anii următori, potrivit Digi24 . Banii sunt destinați continuării procesului de închidere, punere în siguranță și ecologizare a minelor de huilă Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, administrate de Complexul Energetic Valea Jiului . Alocarea pentru 2026 face parte dintr-un ajutor de stat autorizat de Comisia Europeană pentru implementarea etapizată a planului de închidere a exploatărilor miniere necompetitive din Valea Jiului. Măsura este prevăzută în Ordonanța de urgență nr. 13/2025 și urmărește închiderea în condiții de siguranță și reducerea impactului asupra mediului, în linie cu regulile europene privind ajutoarele de stat în sectorul minier. Cum se împart fondurile în 2026 Conform documentului aprobat de Guvern, sumele sunt direcționate astfel: 278,9 milioane lei pentru lucrări de siguranță în subteran; 35 milioane lei pentru reabilitarea fostelor exploatări miniere; 25 milioane lei pentru recultivarea terenurilor afectate; 10 milioane lei pentru plăți compensatorii destinate personalului disponibilizat; 1 milion lei pentru programe de reconversie profesională. Ce înseamnă pentru buget: urmează alocări suplimentare Executivul a precizat că suma aprobată pentru 2026 nu acoperă integral necesarul de finanțare pentru implementarea completă a planului autorizat de Comisia Europeană. „Diferența urmează să fie asigurată prin alocări ulterioare, în funcție de disponibilitățile bugetare”. În ansamblu, ajutorul total aprobat de Comisia Europeană pentru perioada 2023–2032 se ridică la aproximativ 3,93 miliarde de lei , sub formă de granturi. [...]
Ordonanța care ar fi înăsprit regulile pentru avizele de racordare la rețeaua electrică (ATR) nu mai intră, deocamdată, în vigoare , după ce Guvernul a anunțat că actul nu poate fi publicat în Monitorul Oficial dintr-un motiv procedural apărut după demiterea Cabinetului prin moțiune de cenzură, potrivit HotNews . Blocajul contează pentru piața energetică deoarece amână măsuri menite să limiteze comportamentele speculative legate de obținerea și tranzacționarea avizelor tehnice de racordare, într-un moment în care accesul la rețea este un punct sensibil pentru investitori. De ce nu se publică ordonanța și ce înseamnă asta Guvernul a explicat că ordonanța nu poate fi publicată și nu poate intra în vigoare din cauza unui aviz negativ emis de Consiliul Legislativ după ce Executivul fusese deja demis prin moțiune de cenzură. În aceste condiții, actul nu a mai putut fi repus pe ordinea de zi pentru parcurgerea pașilor procedurali necesari. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a detaliat că în timpul ședinței în care ordonanța a fost adoptată au fost adăugate „pe bandă” prevederi privind ATR-urile, ceea ce a declanșat obligația legală de reavizare la Consiliul Legislativ pentru partea nou introdusă. Cum avizul a venit după căderea Guvernului, ordonanța nu a mai fost repusă pe agenda Executivului. Între timp, Guvernul Bolojan are statut interimar, iar un guvern interimar nu poate emite ordonanțe de urgență, putând gestiona doar funcționarea administrativă. Concluzia Executivului: proiectul „trebuie repus pe agenda ședinței Guvernului” când va exista din nou competența de a adopta astfel de acte. Ce prevedea ordonanța: garanție de 30 euro/kW pentru autorizare Ordonanța fusese adoptată marți, cu aproximativ o oră înaintea ședinței Parlamentului în care Guvernul Bolojan a fost demis. Conform noilor reglementări, era introdusă o garanție de 30 de euro per kilowatt instalat , care urma să fie constituită la momentul solicitării autorizației de înființare, ca o condiție pentru obținerea acesteia. Miza declarată: crearea unor „premise mai bune de acces corect” în sistemul energetic și reducerea practicilor speculative legate de ATR-uri. Legătura cu ANRE și regulile de racordare Prevederile privind ATR-urile ar fi trebuit aprobate de ANRE, care are în dezbatere publică (din martie) un proiect de regulament pentru creșterea garanțiilor la racordare. În forma inițială a proiectului ANRE, garanția pentru racordare ar fi crescut de la 5% la 20% din valoarea tarifului de racordare. Potrivit articolului, Ilie Bolojan a cerut garanții mai mari, iar Guvernul a venit cu propuneri de modificare a proiectului ANRE. O nouă formă a proiectului a fost publicată pe 27 aprilie pe site-ul ANRE, dar nu fusese aprobată până la momentul adoptării ordonanței în Guvern. Contextul: „băieții deștepți” și rolul Transelectrica În articol se arată că Transelectrica, companie de stat, acordă avizele tehnice de racordare, iar directoratul este condus de Ștefăniță Munteanu. HotNews notează că Bolojan a făcut referire la directorul Transelectrica într-un discurs din ziua moțiunii, iar Ziarul Bursa a scris că Munteanu este finul premierului Marcel Ciolacu. Premierul a susținut în repetate rânduri că există actori care obțin documentații și ATR-uri pentru proiecte pe care nu intenționează să le realizeze, ci să le vândă. Ca exemplu, articolul amintește o tranzacție atribuită lui Mihai Cristian Ciolacu, nepotul lui Marcel Ciolacu, menționată în dezvăluiri HotNews din 2024. Ce urmează Din explicațiile Guvernului reiese că ordonanța ar putea intra în vigoare doar dacă va fi repusă pe agenda unui viitor guvern cu puteri depline și va parcurge din nou pașii procedurali, inclusiv pe componenta de avizare care a blocat publicarea. În lipsa acestui demers, măsurile de înăsprire a garanțiilor rămân, deocamdată, la nivel de intenție. [...]
Un demers cu miză de reglementare în energie a fost blocat procedural , după ce avizul Consiliului Legislativ a ajuns „prea târziu”, ceea ce a dus la „la loc comanda” pentru măsura pregătită înainte ca inițiatorul ei, Ilie Bolojan , să fie demis, potrivit Profit . Informația relevantă pentru companii este că intervenția anunțată ca „lovitură” împotriva „ băieților deștepți” din energie nu avansează în forma și calendarul avute în vedere, dintr-un motiv de procedură legislativă: avizul necesar a venit după momentul în care ar fi trebuit folosit pentru a susține demersul. Ce s-a întâmplat și de ce contează Potrivit publicației, blocajul a apărut „exact înainte” ca Bolojan să fie demis, iar avizul Consiliului Legislativ a sosit ulterior, prea târziu pentru a mai produce efect în dinamica deciziei de atunci. Consecința imediată este una de predictibilitate redusă: o măsură cu impact potențial asupra unor interese din sectorul energetic rămâne în așteptare, iar piața nu primește, deocamdată, o clarificare privind aplicarea sau continuarea ei. Ce urmează Din informațiile disponibile în materialul citat nu reiese un nou calendar sau o soluție alternativă pentru deblocarea demersului. În lipsa acestor detalii, rămâne de urmărit dacă inițiativa va fi reluată într-o formă revizuită sau va necesita relansarea procedurilor, inclusiv obținerea avizelor la timp. [...]
