Știri
Știri din categoria Energie
Electrocentrale Craiova cumpără lignit de 190 milioane lei pentru termoficare, într-un moment în care compania este în insolvență și există discuții publice despre capacitatea ei de a mai susține serviciul de încălzire centralizată, potrivit Economedia. Achizițiile sunt împărțite între Complexul Energetic Oltenia și un furnizor privat din Gorj, Expocarb.
Electrocentrale Craiova, producător de energie electrică și termică pe bază de cărbune, aflat în subordinea Ministerului Energiei, a cumpărat lignit de la două companii. Complexul Energetic Oltenia (CEO) va furniza lignit în valoare de 100 milioane lei în acest an, iar Expocarb va vinde cărbune în valoare de 90 milioane lei.
Electrocentrale Craiova este responsabilă de furnizarea agentului termic în sistemul centralizat al municipiului Craiova. Societatea asigură încălzire și apă caldă pentru peste 46.000 de apartamente, dar și pentru instituții publice, școli, spitale, agenți economici, precum și abur tehnologic pentru uzina Ford Otosan.
Pe fondul datoriilor „de sute de milioane de lei” și al insolvenței, la nivel județean s-a ridicat problema dacă operatorul mai poate asigura termoficarea. În acest context, Electrica S.A. s-a oferit să preia serviciul, însă, deocamdată, Electrocentrale Craiova rămâne operatorul desemnat, chiar dacă Primăria ar prefera ca un investitor privat să construiască o termocentrală nouă pentru alimentarea orașului cu energie.
Expocarb este o companie de minerit din Gorj, care livrează de mulți ani cărbune către producătorii de energie și este condusă de Vasile Carlaonț, prezentat ca unul dintre cei mai bogați gorjeni. Firma se ocupă preponderent cu extracția și vânzarea cărbunelui, dar a avut și contracte cu investitori locali și primării din Gorj pentru balast, pietriș sau granit.
Într-un material anterior, Economedia a relatat și despre un contract de 65 de milioane lei câștigat de Gekko & Neka Invest SRL (Târgu Jiu), controlată de Ion Negricioiu, pentru livrarea de lignit către Complexul Energetic Craiova, subsidiară a CEO.
Economedia notează că exploatarea cărbunelui „nu mai are viață lungă” în România, pe fondul obligațiilor asumate prin PNRR. O parte din capacități ar urma să se închidă la 31 august 2026, iar ulterior ar urma să rămână ca rezervă de capacitate circa 1.000 MW până în 2030. În acest cadru, achizițiile de lignit pentru Craiova indică faptul că, cel puțin pe termen scurt, cărbunele continuă să fie combustibilul care susține termoficarea orașului.
Recomandate
Ungaria reanalizează extinderea centralei nucleare de la Paks, inclusiv varianta de a înlocui Rosatom , ceea ce poate deschide un risc financiar de cel puțin 1,1 miliarde de euro (aprox. 5,5 miliarde lei) deja plătiți și potențiale penalități contractuale, potrivit News . Guvernul de la Budapesta a început să sondeze furnizori alternativi în cadrul unei revizuiri a proiectului, au declarat pentru Reuters două surse citate de publicație. Proiectul Paks, atribuit în 2014 companiei ruse fără licitație de fostul premier Viktor Orbán, este descris ca „sensibil politic” și „extrem de costisitor”. În plus, în august, o secetă a dus la oprirea aproape completă a reactoarelor existente, subliniind vulnerabilitatea centralelor nucleare la lipsa de apă rece în perioade de caniculă și secetă. Decizie așteptată la final de 2026 sau început de 2027 Cabinetul premierului Peter Magyar, care a câștigat alegerile în aprilie, ar urma să ia o decizie finală privind extinderea centralei la sfârșitul acestui an sau la începutul anului viitor. Costul proiectului a fost estimat inițial la 12,5 miliarde euro (aprox. 62,5 miliarde lei), iar până la momentul turnării primei plăci de beton, în februarie, Ungaria cheltuise peste 2 miliarde euro (aprox. 10 miliarde lei). O persoană familiarizată cu revizuirea a spus că sunt analizate toate scenariile, inclusiv schimbarea contractorului principal, urmând să fie evaluate consecințele juridice, tehnice, financiare și de calendar, precum și viabilitatea financiară a proiectului. Contract modificat de cinci ori și complicații de reglementare Contractul inițial cu Rosatom a fost modificat de cinci ori, iar o a șasea modificare era în pregătire, dar nesemnată. Un obstacol suplimentar este o hotărâre din 2025 a Curții Europene de Justiție , care a anulat aprobarea Comisiei Europene privind ajutorul de stat pentru proiect. O a doua sursă citată de Reuters a indicat că administrația de la Budapesta „tinde să conchidă” că extinderea este necesară, dar fără implicarea Rosatom. Sursele nu au indicat un posibil înlocuitor, deși una dintre ele a spus că un furnizor european ar simplifica ecuația de politică externă și cadrul sancțiunilor. Miza financiară: 1,1 miliarde euro plătiți și posibile penalități Dacă analiza guvernului va decide împotriva Rosatom, Ungaria ar putea fi nevoită să suporte suma de 1,1 miliarde euro (aprox. 5,5 miliarde lei) plătită până acum către compania rusă, plus eventuale penalități pentru încălcarea contractului. În paralel, Budapesta explorează aprobarea unei prelungiri cu 20 de ani a licențelor de exploatare pentru cele patru reactoare existente de la Paks, ale căror licențe expiră între 2032 și 2037. Rosatom și o purtătoare de cuvânt a guvernului maghiar nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii ale Reuters. Directorul Rosatom, Aleksei Lihacev, a declarat la începutul lunii, la Moscova, că așteaptă finalizarea analizei Ungariei și că a încercat să contacteze noul guvern, fără răspuns până în prezent. [...]
Carburanții rămân peste 10 lei/litru , iar diferențele între marile orașe sunt de ordinul banilor, potrivit datelor centralizate de Adevărul pentru miercuri, 21 octombrie. În acest context, Ministerul Finanțelor prelungește reducerea temporară cu 25% a accizei la motorina standard pentru 16–31 octombrie 2026, o măsură menită să tempereze presiunile din piață. Cele mai mici prețuri la nivel național, conform datelor publicate de Peco Online , sunt: benzină standard: 10,04 lei/litru, la o stație Socar din Oradea (județul Bihor); motorină standard: 10,75 lei/litru, la o stație din Eforie Nord (județul Constanța). Publicația notează că prețurile pot varia de la o stație la alta, iar tarifele afișate pe platformă pot diferi uneori de cele de la pompă, în funcție de momentul actualizării. Diferențe mici între orașe la benzină și motorină În București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Constanța, prețurile minime la benzină standard sunt foarte apropiate: București, Iași, Constanța, Cluj-Napoca: 10,06 lei/litru (minim); Timișoara: 10,04 lei/litru (minim). La motorină standard, minimele raportate sunt: București, Iași, Constanța: 10,86 lei/litru; Cluj-Napoca: 10,84 lei/litru; Timișoara: 10,83 lei/litru (cel mai mic dintre cele cinci orașe). GPL: Bucureștiul, cel mai ieftin dintre orașele analizate Pentru GPL, cele mai mici niveluri din cele cinci orașe sunt: București: 4,64 lei/litru; Constanța și Cluj-Napoca: 4,69 lei/litru; Timișoara și Iași: 4,71 lei/litru. Ce schimbă decizia Ministerului Finanțelor Ministerul Finanțelor prelungește reducerea temporară cu 25% a accizei la motorina standard pentru intervalul 16–31 octombrie 2026, în urma evaluării bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026. Potrivit instituției, mecanismul este calibrat în funcție de cotațiile internaționale și de prețurile de la pompă, cu obiectivul de a limita efectele asupra populației și economiei. Prețurile sunt actualizate periodic și pot suferi modificări pe parcursul zilei, iar șoferii pot verifica tarifele minime pe platforma Peco Online . [...]
Statisticile arată că incendiile la instalațiile fotovoltaice sunt mai rare decât sugerează imaginile din presă , iar riscul ține mai ales de anumite componente și de calitatea montajului, potrivit unei analize publicate de Agrarheute . Imaginile cu acoperișuri în flăcări ajung frecvent în media și îi neliniștesc pe proprietarii de clădiri și ferme, însă „statistica reală desenează o imagine complet diferită”, notează publicația. În acest context, Lucas Flügel, reprezentant al Bundesverband des Deutschen Solarhandwerks (BDS – asociația germană a meșteșugarilor din domeniul solar), transmite un mesaj de calm și indică faptul că, pentru a evita incidentele, esențială este montarea corectă. De ce cresc unele statistici, fără ca riscul „intrinsec” să fie mare Articolul dă exemplul Marii Britanii, unde incendiile asociate instalațiilor fotovoltaice au crescut cu 133%. Totuși, această creștere nu este prezentată ca dovadă că panourile fotovoltaice ar avea, în sine, un risc de incendiu „deosebit de ridicat”. Unde apare, de fapt, vulnerabilitatea: componente și montaj Potrivit materialului, nu instalația în ansamblu este problema, ci „în principal anumite componente” care pot face ca o instalație fotovoltaică să ia foc. În același timp, explicațiile BDS pun accent pe execuția montajului: felul în care este instalat sistemul este decisiv pentru prevenirea supraîncălzirilor și a incidentelor. Pentru proprietarii de hale, grajduri sau locuințe, implicația practică este că discuția despre „pericolul panourilor” trebuie mutată spre calitatea proiectării și a instalării, precum și spre alegerea componentelor potrivite, nu spre evitarea tehnologiei ca atare. [...]
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă , este propus ministru al Energiei în Guvernul Luca Niculescu, potrivit HotNews , care citează surse politice. Miza numirii este una de impact operațional : portofoliul Energiei ar putea fi preluat de un specialist din zona tehnică și de consultanță, nu de un politician cu profil clasic, ceea ce poate schimba modul de formulare și implementare a politicilor din sector. Chisăliță este inginer, absolvent al Facultății de Inginerie din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, și are mai multe programe de masterat în domenii conexe energiei: „Valorificarea Gazelor Naturale” (2002), „Managementul și marketingul petrolului” (2006) și „Modernizarea energetică a clădirilor” (2007), conform informațiilor prezentate de publicație. În plan profesional, articolul notează că a obținut atestate și certificări relevante pentru domeniu, inclusiv: atestat de expert tehnic extrajudiciar și consultant în petrol și gaze (2006), eliberat de Asociația Experților Europeni Agreați Paris; atestat de auditor energetic eliberat de ANRE (2007); atestat de auditor energetic pentru clădiri eliberat de MDRL (2009); atestat de expert tehnic judiciar în petrol și gaze în cadrul Ministerului Justiției (2010). Potrivit CV-ului publicat pe site-ul Asociației Energia Inteligentă, citat de HotNews , Chisăliță are peste 15 ani de experiență în poziții de management în companii din sectorul gazelor naturale și a fost consilier pentru doi foști miniștri cu responsabilități în energie. În prezent, este șef de lucrări la Universitatea de Construcții din Brașov (Catedra Instalații) și membru în organizații profesionale precum Societatea Inginerilor de Petrol și Gaze (SIPG) și Asociația Inginerilor Instalatori din România (AIIR). HotNews nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendarul formal al numirii sau despre prioritățile de guvernare pe care le-ar urma viitorul ministru, informațiile fiind prezentate ca provenind din „surse politice”. [...]
Prelungirea opririi reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă menține presiunea pe sistemul energetic , mai ales seara, însă autoritățile spun că au evitat până acum limitarea consumului la marii clienți industriali, potrivit Profit . Mesajul a fost transmis de secretarul de stat Cristian Bușoi , la conferința Profit Energy.Forum. În intervenția sa, Bușoi a spus că oprirea prelungită a celor două reactoare „creează o presiune pe sistemul energetic național” și „o problemă de adecvanță” (capacitatea sistemului de a acoperi cererea), în special în orele de seară. Cu toate acestea, oficialul a susținut că România a trecut perioada fără să ajungă la limitări pentru marii consumatori industriali, fiind pus „doar cadrul legal” pentru un scenariu considerat puțin probabil în practică. „Până acum România a reușit să treacă cu bine toată această perioadă fără să ajungă să facă limitări la marii consumatori industriali.” De ce nu există un termen public pentru repornire Bușoi a afirmat că redeschiderea reactoarelor este necesară „cât mai urgent”, dar a explicat că un anunț public privind momentul repornirii nu poate fi făcut, invocând două motive: rezervele experților de la Apele Române, ANM și Nuclearelectrica , după ce prognozele anterioare „au fost infirmate de realitate”, pe fondul secetei prelungite; riscul ca un anunț să influențeze comportamente în piață și decizii de afaceri ale unor furnizori, traderi și producători, motiv pentru care autoritățile vor să evite „speculațiile”. „Orice anunț îl facem (...) generează niște comportamente în piață (...) și e foarte important să nu speculăm în această direcție.” Ce urmează: repornirea depinde de „nivelul minim” și de avizul specialiștilor Deși „prognozele încep să arate o creștere”, secretarul de stat a spus că România este încă „departe de nivelul minim de redeschidere”. În plus, ar fi nevoie de prognoze în creștere susținută, pentru a evita situația în care centrala ar fi repornită, iar apoi oprită din nou după scurt timp. Decizia finală va ține de specialiști, care „vor avea ultimul cuvânt” din perspectiva siguranței echipamentelor, a mai spus Bușoi. În paralel, el a indicat că piața regională a fost stabilă, dar a atras atenția că lucrări de mentenanță în regiune și episoade de cerere excepțională în economiile vestice pot reapărea ca factori de presiune. [...]
Nivelul Dunării a ajuns la limita de pompare pentru răcirea de la Cernavodă , iar autoritățile au început intervenții operative pentru a menține condițiile tehnice necesare, potrivit HotNews . Miza este una operațională: chiar și cu reactoarele oprite, centrala are nevoie în continuare de apă pentru răcire, iar scăderea suplimentară a nivelului fluviului poate complica funcționarea sistemelor de pompare. Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) transmite că debitele Dunării la intrarea în țară sunt sub 1.200 m³/s, iar la Cernavodă nivelul apei se apropie de limita operațională de −262 cm, relevantă pentru pomparea apei de răcire. La 10 octombrie 2026 a fost înregistrată cota de −259 cm, adică la doar 3 cm peste limită, situație care, potrivit instituției, impune măsuri urgente și coordonate. Ce măsuri au fost dispuse pentru suplimentarea debitelor ANAR a decis suplimentarea temporară cu 20 m³/s a debitului evacuat din acumularea Iezer, până pe 18 octombrie, prin exploatarea coordonată a salbei de acumulări de pe valea Mostiștei. Intervenția este corelată cu evacuări controlate suplimentare din: acumularea Izbiceni (râul Olt); acumularea Mihăilești (râul Argeș), cu obiectivul de a crește aportul de apă în Dunăre și de a limita scăderea nivelului în sectorul Cernavodă. ANAR precizează că măsura nu presupune golirea acumulării Iezer și că, după aplicare, va rămâne disponibil un volum de apă de peste 40 de milioane m³, evacuările urmând să fie realizate controlat. De ce contează: răcirea e necesară și cu reactoarele oprite Deși ambele reactoare ale centralei de la Cernavodă sunt oprite în acest moment, ele au nevoie în continuare de răcire cu ajutorul apei pompate din Dunăre. Petre Min, șeful Centrului de Răspuns al Centrului Național de Control al Activităților Nucleare (CNCAN), a declarat la Digi24 că, pe lângă suplimentarea debitului, se lucrează la crearea unui baraj care să redirecționeze cât mai multă apă către zona de aspirație a pompelor de răcire din amplasamentul de la Cernavodă. Ce spun autoritățile despre riscul nuclear Oficialul CNCAN afirmă că atingerea limitelor de nivel nu înseamnă automat producerea unui accident nuclear și că centrala are „rezerve” prin proiectare pentru evitarea accidentelor, inclusiv o rezervă de apă care ar acoperi aproximativ trei zile fără intervenții privind nivelul Dunării. „Atingerea acestor limite nu înseamnă automat producerea unui accident nuclear. Există rezerve prin proiectarea centralei pentru tot ce înseamnă evitarea accidentelor (…) Sunt rezerve de apă ca timp de trei zile să nu se întâmple absolut nimic în centrala nucleară, chiar fără intervenții privind nivelul Dunării.” În același timp, el a mai spus că, ipotetic, există planuri care pot fi puse în aplicare pentru a evita riscuri pentru populație sau mediu, iar depășirea pragurilor nu conduce „imediat” la un accident, fiind posibile măsuri de prevenție. [...]
