Știri
Știri din categoria Energie
Electrocentrale Craiova cumpără lignit de 190 milioane lei pentru termoficare, într-un moment în care compania este în insolvență și există discuții publice despre capacitatea ei de a mai susține serviciul de încălzire centralizată, potrivit Economedia. Achizițiile sunt împărțite între Complexul Energetic Oltenia și un furnizor privat din Gorj, Expocarb.
Electrocentrale Craiova, producător de energie electrică și termică pe bază de cărbune, aflat în subordinea Ministerului Energiei, a cumpărat lignit de la două companii. Complexul Energetic Oltenia (CEO) va furniza lignit în valoare de 100 milioane lei în acest an, iar Expocarb va vinde cărbune în valoare de 90 milioane lei.
Electrocentrale Craiova este responsabilă de furnizarea agentului termic în sistemul centralizat al municipiului Craiova. Societatea asigură încălzire și apă caldă pentru peste 46.000 de apartamente, dar și pentru instituții publice, școli, spitale, agenți economici, precum și abur tehnologic pentru uzina Ford Otosan.
Pe fondul datoriilor „de sute de milioane de lei” și al insolvenței, la nivel județean s-a ridicat problema dacă operatorul mai poate asigura termoficarea. În acest context, Electrica S.A. s-a oferit să preia serviciul, însă, deocamdată, Electrocentrale Craiova rămâne operatorul desemnat, chiar dacă Primăria ar prefera ca un investitor privat să construiască o termocentrală nouă pentru alimentarea orașului cu energie.
Expocarb este o companie de minerit din Gorj, care livrează de mulți ani cărbune către producătorii de energie și este condusă de Vasile Carlaonț, prezentat ca unul dintre cei mai bogați gorjeni. Firma se ocupă preponderent cu extracția și vânzarea cărbunelui, dar a avut și contracte cu investitori locali și primării din Gorj pentru balast, pietriș sau granit.
Într-un material anterior, Economedia a relatat și despre un contract de 65 de milioane lei câștigat de Gekko & Neka Invest SRL (Târgu Jiu), controlată de Ion Negricioiu, pentru livrarea de lignit către Complexul Energetic Craiova, subsidiară a CEO.
Economedia notează că exploatarea cărbunelui „nu mai are viață lungă” în România, pe fondul obligațiilor asumate prin PNRR. O parte din capacități ar urma să se închidă la 31 august 2026, iar ulterior ar urma să rămână ca rezervă de capacitate circa 1.000 MW până în 2030. În acest cadru, achizițiile de lignit pentru Craiova indică faptul că, cel puțin pe termen scurt, cărbunele continuă să fie combustibilul care susține termoficarea orașului.
Recomandate
Complexul Energetic Oltenia reia vânzarea termocentralei Chișcani , un set de active din județul Brăila preluate în urmă cu 13 ani, într-o mișcare care indică efortul companiei de a-și reduce expunerea pe active periferice față de nucleul său de producție pe cărbune, potrivit Profit . Complexul Energetic Oltenia (CEO), companie de stat și cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din România, se pregătește să scoată din nou la vânzare activele sucursalei Electrocentrale Chișcani . Activele sunt localizate în județul Brăila și au ajuns în portofoliul CEO „de la o urmașă a fostului gigant național Termoelectrica”, conform aceleiași surse. Informația este relevantă prin prisma implicațiilor operaționale: CEO încearcă, din nou, să iasă dintr-un activ care nu ține de baza sa principală de producție și care, din formularea publicației, a fost o moștenire nedorită („cu care s-a «pricopsit»”). Profit nu detaliază în fragmentul disponibil condițiile tranzacției sau calendarul exact al procedurii de vânzare. [...]
Scumpirea accelerată a motorinei în Bulgaria a declanșat controale extinse și a împins în sus încasările fiscale , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al blocadei Strâmtorii Ormuz , potrivit Digi24 . Datele Agenției Naționale de Venituri (NRA) indică un avans de 38,8% la motorină și de 19,9% la benzină de la începutul conflictului. În 14 aprilie, benzina A95 (cea mai utilizată) era la 1,48 euro/litru (aprox. 7,4 lei), iar motorina ajunsese la 1,77 euro/litru (aprox. 8,9 lei), potrivit Novinite, preluată de Agerpres. Comparativ cu 28 februarie, când a început conflictul din Orientul Mijlociu, benzina s-a scumpit cu 0,25 euro, iar motorina cu 0,49 euro. Creșterea prețurilor la petrol și gaze este pusă în contextul atacurilor americano-israeliene împotriva Iranului, din 28 februarie, care au dus la blocada Strâmtorii Ormuz (rută prin care trece o cincime din energia mondială) și la deteriorarea infrastructurii energetice din Golf. Oficialii de la Sofia susțin că scumpirile au venit la pachet cu schimbări în comportamentul de consum și cu o monitorizare mai intensă a pieței. Vânzări în creștere, apoi recul la început de aprilie Deși prețurile au urcat, în martie 2026 vânzările de carburanți au crescut la 353,3 milioane litri, cu 23,5% peste februarie. Cel mai mare avans a fost la motorină (+25,2%), urmată de benzină (+23,6%) și GPL (+17,9%). Tendința s-a inversat însă în prima jumătate a lunii aprilie: față de finalul lui martie, volumele totale de combustibili au scăzut cu 5%. În intervalul 15–31 martie vs. 1–14 aprilie, prețul benzinei a urcat cu 2,5%, iar cel al motorinei cu 8,3%. La nivel lunar, în martie s-a consemnat un avans de 19,6% la motorină, de 11,1% la benzină și de 12% la GPL. Statul își întărește supravegherea pieței și găsește marje mai mari NRA a extins supervizarea după începerea conflictului, cu monitorizare zilnică a pieței combustibililor. În ultimele săptămâni au fost făcute peste 820 de inspecții, inclusiv la marii retaileri, iar inspectorii au identificat 475 de cazuri în care marjele de profit au fost majorate la cel puțin un tip de combustibil. Directorul general al NRA, Milena Krastanova, a declarat: „Cea mai semnificativă creștere s-a înregistrat la motorină, urmată de benzină și GPL (Gaz Petrolier Lichefiat)”. Pe lângă efectele în piață, datele indică și o creștere a veniturilor statului din impozitarea combustibililor, în contextul scumpirilor și al volumelor ridicate din martie. [...]
România încearcă să transforme dialogul direct cu Casa Albă în finanțări și investiții energetice , după o întâlnire la Washington cu Jarrod Agen, directorul Consiliului pentru Dominanță Energetică, potrivit Economica . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că discuțiile au vizat consolidarea cooperării în energie, inclusiv oportunități de finanțare, dezvoltarea infrastructurii și implicarea capitalului american în proiecte majore din regiune. Nazare afirmă că România se află „într-una dintre cele mai bune poziții din ultimii ani” în relația cu administrația SUA, iar tema centrală a fost rolul României ca hub energetic regional, pe fondul competiției globale pentru resurse și al nevoii de reducere a dependențelor strategice. Informațiile sunt relatate de Agerpres, pe baza unei postări a ministrului pe Facebook. Ce urmărește România: bani, infrastructură, capital american În discuția cu oficialul american, ministrul indică trei direcții concrete: oportunități de finanțare pentru proiecte strategice; dezvoltarea infrastructurii energetice; atragerea capitalului american în proiecte majore din regiune. Miza, în viziunea sa, este ca aceste contacte să se traducă în rezultate economice, prin investiții și susținerea proiectelor strategice, cu Ministerul Finanțelor în rol de facilitator pentru un profil de „partener predictibil și competitiv”. De ce contează interlocutorul de la Casa Albă Nazare descrie Consiliul pentru Dominanță Energetică drept o structură creată la nivelul Casei Albe pentru accelerarea proiectelor strategice, reducerea birocrației și coordonarea instituțiilor-cheie, de la energie și mediu până la comerț și politică externă. În acest cadru, Jarrod Agen este prezentat ca un actor relevant în definirea politicilor energetice ale administrației Trump. Context: reuniunile FMI și Băncii Mondiale, la Washington Întâlnirea are loc în timpul vizitei ministrului Finanțelor în SUA, unde participă la reuniunea de primăvară a Grupului Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional, desfășurată la Washington DC în perioada 14–20 aprilie 2026. [...]
Ministerul Mediului a emis acordul de mediu pentru hidrocentrala Nehoiașu II (55 MW), un pas de reglementare care deblochează finalizarea amenajării Surduc–Siriu , proiect din portofoliul Hidroelectrica , potrivit Economica . Decizia vine după parcurgerea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului și o consultare publică extinsă, relatează Agerpres, citată de publicație. În consultarea publică pentru emiterea acordului de mediu au fost primite 442 de seturi de mesaje (de la 436 persoane fizice și șase persoane juridice), dintre care 316 seturi au avut conținut identic, constând în cinci afirmații „preluate integral, fără dovezi sau justificare din punct de vedere tehnic”, conform informațiilor prezentate. Ce include proiectul și de ce contează operațional Proiectul vizează elemente rămase nefinalizate din „Amenajarea Surduc–Siriu”, aprobată prin Decretul nr. 294/07.10.1981, respectiv finalizarea treptei Surduc–Nehoiașu prin instalarea unui grup de 55 MW în CHE Nehoiașu II. Hidrocentrala ar urma să fie echipată cu un hidroagregat tip Francis de 55 MW și, după finalizare, ar urma să producă aproximativ 150 GWh anual, potrivit datelor citate. În același timp, amenajarea este încadrată de autorități la infrastructuri strategice pentru securitatea energetică, inclusiv prin rolul în servicii de sistem (reglaj de frecvență, echilibrare și flexibilitate operațională) pentru Sistemul Energetic Național. Condiții și obligații de mediu impuse prin acord Ministerul arată că proiectul a fost evaluat pe baza a trei documente tehnice: studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, studiul de evaluare adecvată și raportul privind impactul asupra mediului (care integrează concluziile celorlalte două). În urma acestora au fost incluse măsuri de prevenire, reducere și monitorizare a impactului, atât în execuție, cât și în operare. Printre măsurile menționate în material se află: asigurarea debitului ecologic/de servitute și îmbunătățirea conectivității longitudinale; publicarea datelor de monitorizare de la stațiile automate online pe site-ul beneficiarului și transmiterea lor în timp real către Administrația Națională „Apele Române”; obligația de a elabora un studiu privind lucrările necesare pentru evitarea pagubelor și pentru satisfacerea cerințelor socio-economice legate de resursa de apă pentru comunitățile riverane; recomandarea instalării unor sisteme video de supraveghere în zonele unde vor funcționa stațiile automate incluse în măsurile din avizul de gospodărire a apelor. În același context, Ministerul Mediului precizează că studiul de mediu „a omis complet măsurile de protecție a faunei acvatice”, deși „experții confirmă că peștii sunt aspirați în turbine cu mortalitate de 100%”, conform citatului redat. Stadiul lucrărilor, potrivit Hidroelectrica Nehoiașu II este prezentată ca o extindere a Amenajării Hidroenergetice Surduc–Siriu, amplasată pe teritoriul județelor Buzău, Vrancea și Covasna și care include amenajarea râului Buzău, precum și a râurilor Bâsca Mare și Bâsca Mică. Publicația notează că valoarea contractului este redusă deoarece o mare parte din lucrări sunt deja realizate; potrivit datelor Hidroelectrica, proiectul ar fi executat în proporție de 85%. Compania indică drept lucrări rămase, între altele, betonări la nivel turbină și generatoare, lucrări de arhitectură interioară, instalații electrice/termice/sanitare, execuția stației de transformare și montarea echipamentelor hidromecanice și electrice aferente hidrocentralei (date din 2024, conform materialului). [...]
Guvernul vrea să înăsprească accesul la rețea pentru a debloca investițiile reale în energie , prin majorarea garanțiilor financiare cerute dezvoltatorilor care solicită racordarea, potrivit Știrile Pro TV . Miza este reducerea proiectelor „speculative” care rezervă capacitate în rețea fără să fie construite, ceea ce poate întârzia sau scumpi proiectele viabile. Cancelaria premierului a transmis către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) un punct de vedere în dezbaterea publică privind modificarea regulilor de stabilire a garanțiilor pentru racordare. Aceste garanții sunt depuse de dezvoltatori de parcuri fotovoltaice, eoliene și alte capacități de producție atunci când cer acces la rețea. De ce contează: capacitate blocată în rețea, investiții amânate Executivul susține că „doar o mică parte dintre proiectele aprobate ajung efectiv să fie construite”, ceea ce ar indica „un fenomen speculativ semnificativ”. În acest context, Guvernul consideră că majorarea propusă de ANRE – de la 5% la 20% din tariful de racordare – este necesară, dar insuficientă pentru a rezolva problema. În paralel, premierul Ilie Bolojan a criticat avizele tehnice de racordare care, în opinia sa, ajung să blocheze sau să scumpească accesul la rețele și a susținut că unele proiecte sunt obținute pentru a fi revândute, nu dezvoltate. Ce schimbări propune Cancelaria premierului Documentul citat de Guvern propune o creștere „mai consistentă” a garanției financiare, prin una dintre două variante: garanție fixă de 30 euro (aprox. 150 lei) pentru fiecare kW instalat ; formulă mixtă : 50% din tariful de racordare + 20 euro/kW (aprox. 100 lei/kW) instalat. Guvernul afirmă că ambele variante ar ridica garanția la un nivel care să descurajeze proiectele neserioase, fără să blocheze investițiile reale. Garanția, cerută mai devreme și cu reguli de executare/returnare Pe lângă nivelul garanției, Cancelaria propune ca aceasta să fie constituită mai devreme în proces, încă din faza depunerii cererii de racordare, pentru a evita consumul de resurse administrative pe proiecte fără susținere financiară. Totodată, sunt recomandate reguli „clare și transparente” privind gestionarea garanțiilor, inclusiv: executarea garanției dacă proiectul este abandonat nejustificat; returnarea treptată a sumelor pe măsură ce proiectul avansează; raportare publică periodică privind utilizarea acestor garanții. Modelul invocat: Spania, cu garanție înainte de cerere Guvernul invocă și experiența Spaniei, unde dezvoltatorii ar depune o garanție fixă de 40 euro/kW (aprox. 200 lei/kW) înainte de depunerea cererii de acces la rețea; fără garanție, cererea nu este luată în considerare. În modelul descris, garanțiile sunt administrate centralizat, iar proiectele care nu avansează pierd sumele depuse. Ce urmează Propunerile Cancelariei sunt transmise în cadrul dezbaterii publice derulate de ANRE privind modificarea regulilor de garanții pentru racordare. Materialul nu precizează un calendar pentru adoptarea noilor reguli sau forma finală care ar urma să fie aprobată. [...]
România caută finanțare externă pentru proiecte energetice strategice , după ce ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a discutat la Washington cu US Exim Bank despre posibile mecanisme de finanțare pentru investiții în energie și infrastructură, cu accent pe accelerarea proiectelor deja începute, potrivit Mediafax . Întâlnirile cu reprezentanții băncii americane au avut ca temă centrală consolidarea investițiilor majore și întărirea poziției României în arhitectura de securitate energetică a regiunii, mesajul fiind transmis de Nazare într-o postare pe Facebook. Ministrul spune că reluarea discuțiilor, începute anul trecut, ar confirma interesul părții americane pentru proiecte comune. „Reluarea discuţiilor confirmă că România este considerată un partener serios şi predictibil, iar oportunităţile de proiecte comune promovate de România sunt privite cu interes real de partea americană”, a scris Alexandru Nazare. Ce urmărește România în dialogul cu US Exim Bank Nazare afirmă că obiectivul principal este accelerarea proiectelor în derulare și pregătirea unor investiții noi, mai ales în energie, pe care o descrie drept un sector esențial pentru securitatea economică a României și a regiunii. „Obiectivul principal în dialogul cu US Exim Bank este accelerarea proiectelor deja începute şi pregătirea unor noi investiţii majore, în special în domeniul energiei”, a declarat ministrul. Direcțiile de proiecte menționate Potrivit ministrului, discuțiile au acoperit mai multe direcții, inclusiv proiecte cu impact regional, legate de conectarea piețelor și de reconstrucția Ucrainei. În lista de teme intră: proiecte nucleare; infrastructură de gaze; modernizarea capacităților existente; dezvoltarea de noi proiecte energetice; extinderea cooperării prin mecanisme de garantare și finanțare internațională. Nazare susține că miza depășește infrastructura în sine și vizează efecte economice: energie „mai sigură și mai accesibilă” pentru populație și companii, stabilitate pe termen lung și poziționarea României ca „hub energetic regional”, inclusiv în contextul Mării Negre și al reconstrucției Ucrainei. Context: vizita la Washington Ministrul Finanțelor se află în SUA pentru reuniunea de primăvară a Grupului Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional, organizată la Washington DC în perioada 14–20 aprilie 2026. Nazare afirmă că, în perioada următoare, autoritățile vor continua lucrul pentru ca proiectele discutate să avanseze „cât mai rapid” și să producă rezultate vizibile pentru economie. [...]
