Știri
Știri din categoria Energie
Europa riscă prețuri mai mari la gaze și electricitate în lunile următoare, pe fondul unei competiții în creștere cu Asia pentru volume limitate de gaze naturale lichefiate (GNL), într-un moment în care rezervele europene sunt sub media ultimilor cinci ani, potrivit Politico.
Miza este una direct economică: dacă cererea asiatică urcă în timpul verii (în special din cauza utilizării mai intense a aerului condiționat), iar Europa intră simultan într-o etapă de cumpărări accelerate pentru a-și reface stocurile, prețurile pe piața „spot” (unde prețul se stabilește zilnic) pot reacționa rapid în sus, avertizează analiști și oficiali citați de publicație.
Regulile UE obligă statele membre să-și umple depozitele de gaze la cel puțin 80% din capacitatea națională până în decembrie. În mod obișnuit, reumplerea se face vara, când cererea și prețurile sunt mai mici, iar traderii cumpără pentru stocare și vând iarna, când prețurile cresc.
Anul acesta, însă, prețurile ridicate din timpul verii au „stricat” acest mecanism, iar nivelul stocării a rămas sub media pe cinci ani, notează Politico. În acest context, orice șoc suplimentar de cerere poate amplifica presiunea pe importuri și pe facturi.
Țările asiatice se bazează în principal pe contracte pe termen lung, dar o combinație de cerere mai mare și rezerve în scădere le poate împinge să cumpere mai mult pe piața spot — adică exact segmentul pe care Europa s-a sprijinit „în mod special” anul acesta pentru a-și asigura volumele.
Dacă această cerere asiatică se suprapune cu „cumpărările de panică” ale Europei spre finalul verii, ar putea apărea o competiție directă pentru cargouri între continente, iar UE ar putea fi nevoită să liciteze peste Asia pentru a-și atinge țintele de stocare, potrivit lui Tobias Federico, analist-șef la Montel Energy.
Agenția europeană ACER estimează că atingerea țintelor din acest an ar putea necesita o creștere de până la 13% a importurilor de GNL față de 2025, ceea ce ar fi dificil „în circumstanțele actuale”, mai ales dacă producția din Golful Persic nu își revine, mai scrie Politico.
Politico subliniază o vulnerabilitate operațională cu efecte de piață: Europa, cu importatori privați și priorități diferite în 27 de state, are puține pârghii directe asupra companiilor care cumpără gaze, în timp ce economiile mai centralizate pot negocia și acționa mai unitar în situații de criză.
UE a încercat după invazia Rusiei din 2022 să coordoneze achizițiile prin platforma AggregateEU, menită să ajute companiile să obțină condiții mai bune prin cumpărare colectivă. Platforma a fost folosită mai ales de importatori mai mici, însă nu există vizibilitate asupra numărului de tranzacții încheiate, iar jucătorii mari au preferat, în general, să acționeze pe cont propriu, potrivit articolului.
Christoph Gottstein, responsabil de comunicare la compania germană SEFE, a declarat pentru Politico:
„Deși au fost inițiate mai multe negocieri, acestea nu s-au concretizat în tranzacții finalizate.”
Comisia Europeană ar fi luat în calcul relansarea platformei în contextul războiului din Iran, potrivit a doi oficiali UE citați anonim, dar aceștia au indicat că Bruxelles-ul nu poate obliga companiile să o folosească. În plus, importatorii se tem că o coordonare prea strânsă ar putea fi interpretată drept înțelegere anticoncurențială (coluziune), iar Comisia poate oferi doar sprijin informal pentru a evita încălcarea regulilor de concurență, potrivit articolului.
Pe termen scurt, un acord de pace SUA–Iran ar putea reduce o parte din presiuni, însă Politico notează că există deja semne că mai mulți cumpărători asiatici se îndreaptă spre piața spot în această vară: Coreea de Sud, Thailanda și Vietnam, potrivit analistului Kpler Charles Costerousse.
Factorul decisiv ar putea fi China. În timpul războiului din Iran, China și-a redus importurile și a folosit rezervele, ceea ce a avut un efect de stabilizare asupra pieței globale, însă acele rezerve de GNL ar fi fost reduse „mult sub media pe cinci ani” din martie, potrivit aceluiași analist. Dacă Beijingul revine „puternic” la cumpărări spot, impactul asupra prețurilor și disponibilității cargourilor pentru Europa poate deveni rapid vizibil, avertizează oficiali europeni citați de Politico.
Recomandate
România a notificat Comisia Europeană că seceta hidrologică pune în risc funcționarea Unității 2 de la Cernavodă , iar o eventuală oprire ar putea complica echilibrul dintre producție și consum în vârful de seară, potrivit Antena 3 . Ministerul Energiei spune că, deocamdată, „nu există un impact negativ asupra pieței interne de electricitate”, însă anticipează creșterea consumului pe fondul caniculei. Alerta timpurie a fost transmisă pe 7 august, în baza art. 14 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice. Conform ministerului, situația se menține până când nivelul Dunării va permite operarea în siguranță a Unității 2, „însă nu mai devreme de 15 august 2026”, pe baza prognozelor meteo. De ce contează pentru sistemul energetic Ministerul Energiei indică o combinație de factori care pune presiune pe Sistemul Energetic Național (SEN), cu un risc direct asupra producției nucleare de la Cernavodă: secetă hidrologică severă, care a redus debitul și nivelul Dunării, apropiindu-se de pragul critic pentru exploatarea în siguranță a pompelor de răcire; coduri succesive de caniculă emise de Administrația Națională de Meteorologie începând cu 30 iulie; riscul indisponibilizării Unității 2, cu „consecințe negative” asupra funcționării SEN; creșterea consumului de energie electrică pe fondul temperaturilor ridicate. În acest context, ministerul precizează că Unitățile de la Cernavodă sunt deja afectate: Unitatea 1 a fost deconectată la 28 iulie 2026 din cauza condițiilor hidrologice nefavorabile. Consumul urcă, iar Dunărea se apropie de pragul critic Pe partea de cerere, ministerul estimează că, la vârful de seară, consumul ar putea ajunge la circa 7.800–8.000 MW, față de aproximativ 7.000 MW înainte de valul de caniculă. Pe partea de condiții hidrologice, instituția avertizează că debitul extrem de redus al Dunării este aproape de pragul critic de exploatare în siguranță a pompelor de răcire ale centralei, respectiv de nivelul la care unitățile nucleare trebuie oprite conform procedurilor de siguranță nucleară. Prognozele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru august 2026 indică un debit minim de 1.400 m³/s și un debit mediu prognozat de 1.600 m³/s. Separat, Administrația Națională a Apelor Române (ANAR) a raportat un nou minim istoric în România, de 1.400 m³/s, cu menținerea acestui nivel cel puțin până pe 12 august. Ce măsuri invocă ministerul și ce urmează Ministerul Energiei spune că a elaborat „Planul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice”, aprobat de Guvernul Bolojan pe 6 august prin Hotărârea nr. 582/2026, și că monitorizează situația în coordonare cu instituțiile responsabile. Pe termen scurt, miza rămâne evoluția nivelului Dunării: dacă acesta rămâne scăzut, ministerul anticipează că reactorul 2 ar putea fi oprit, în timp ce alerta către Comisia Europeană rămâne în vigoare cel puțin până la 15 august. [...]
Guvernul a creat cadrul legal pentru limitarea consumului industrial de energie în orele de vârf , o măsură de ultimă instanță pe care Transelectrica ar putea-o aplica doar în situații de deficit în Sistemul Electroenergetic Național, potrivit HotNews . Restricțiile ar viza exclusiv marii consumatori industriali, nu și populația. Decizia permite Dispecerului Energetic Național (structură din Transelectrica care echilibrează producția și consumul în timp real) să intervină gradual, numai dacă „evoluția sistemului energetic o va impune”. Intervalul indicat pentru eventualele limitări este 19:00–23:00, când se poate înregistra deficit de energie. Ce poate face Transelectrica, în ordinea priorității Măsurile prevăzute de hotărârea de guvern ar putea fi aplicate în această succesiune: creșterea rezervelor tehnologice din unități de producție care pot funcționa pe combustibil alternativ; pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică la dispoziția Dispeceratului Energetic Național; reducerea sau anularea capacității disponibile de interconexiune pe direcția export; reducerea sau anularea schimburilor notificate pe direcția export; limitarea în tranșe a consumului de energie electrică, între 19:00 și 23:00, conform unui normativ care include doar operatori economici mari consumatori. De ce contează: impact operațional pentru industrie, nu pentru consumatorii casnici Executivul precizează că hotărârea „nu determină automat reducerea consumului” și nu obligă Transelectrica să impună restricții. Aplicarea efectivă ar depinde de evaluările tehnice privind starea Sistemului Electroenergetic Național și de necesarul real de echilibrare, iar limitările ar putea viza doar anumite tranșe de consumatori, pe perioada în care condițiile tehnice o justifică. Consumatorii vizați ar urma să fie informați individual, în scris, cu minimum 24 de ore înainte, cu detalii despre momentul începerii, intervalul de aplicare și tranșa sau tranșele activate. Cine este exceptat Măsura nu se aplică consumatorilor casnici și rezidențiali, care sunt exceptați atât de normativul de limitare a consumului, cât și de normativul de deconectări manuale. În plus, sunt protejate categoriile de consumatori a căror întrerupere ar putea pune în pericol viața, sănătatea sau siguranța persoanelor ori ar putea produce consecințe grave asupra unor procese tehnologice critice (de exemplu spitale, servicii de urgență, anumite instalații industriale critice, sisteme de alimentare cu apă și alte infrastructuri esențiale), în condițiile reglementărilor aplicabile. [...]
Nuclearelectrica ia în calcul anularea sau ajustarea unor plăți cerute de Nova Power & Gas în proiectul SMR de la Doicești , după ce Corpul de Control al prim-ministrului a identificat nereguli legate de cheltuieli și de tranzacția pentru teren, potrivit HotNews . Miza imediată este una financiară și de guvernanță: compania de stat vrea să verifice dacă sumele refacturate către RoPower Nuclear (societatea de proiect) sunt justificate și, dacă nu, să le conteste inclusiv în instanță. Nuclearelectrica va discuta în AGA din 10 septembrie o notă oficială întocmită la solicitarea Ministerului Energiei, după finalizarea raportului Corpului de Control. În document, compania arată că a cerut deja un „audit forensic” independent – o verificare financiară și documentară aprofundată, folosită pentru identificarea neregulilor și pentru a stabili dacă există elemente utilizabile ulterior într-un litigiu. Ce plăți sunt vizate și de ce contează Compania spune că va analiza sumele cerute de asociatul privat Nova Power and Gas către RoPower Nuclear, unde Nuclearelectrica și partenerul privat dețin câte 50%, precum și „posibilitatea anulării sau ajustării” acestora. Verificarea are ca miză, potrivit notei, banii refacturați de Nova Power către RoPower. Contextul central al disputei este tranzacția prin care RoPower a cumpărat terenul de la Nova Power: asociatul privat ar fi vândut către compania de proiect un teren la un cost total de 46 milioane de euro, după ce îl cumpărase cu 2,8 milioane de euro. Recomandările Corpului de Control: litigiu și monitorizare a cheltuielilor Raportul Corpului de Control indică „numeroase probleme” în proiect, de la înființarea RoPower Nuclear și asocierea dintre părți, până la alegerea amplasamentului, tranzacția terenului, cheltuieli și finanțare. În acest cadru, recomandările către Nuclearelectrica includ: evaluarea costurilor refacturate de Nova Power, inclusiv analiza unui demers judiciar pentru anularea Acordului de refacturare; instituirea unui sistem de monitorizare eficace a cheltuielilor companiei de proiect RoPower Nuclear. Separat, nu este clar dacă raportul a fost transmis către instituții de anchetă. Guvernul a răspuns, la o solicitare a publicației, că „informațiile solicitate sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor”. Terenul de la Doicești și refacturarea: principalele constatări Raportul critică modul de selecție a amplasamentului: terenul de la Doicești, achiziționat de Nova Power, s-a clasat pe locul al doilea într-o evaluare realizată de consultantul Sargent & Lundy , iar alegerea ar fi fost fundamentată pe argumente generale, fără o analiză comparativă cuantificabilă a avantajelor și dezavantajelor tehnice și economice. În privința tranzacției, Corpul de Control arată că: Nova Power a cumpărat 170,59 hectare în decembrie 2021, cu un preț efectiv de 2,8 milioane de euro; achiziția de către RoPower a avut loc pe 5 iunie 2025: 24,4 milioane de euro pentru teren, plus un Acord de refacturare de 19,5 milioane de euro fără TVA (circa 22 milioane de euro cu TVA), ceea ce a dus costul total la peste 46 milioane de euro; Acordul de refacturare nu a fost supus aprobării Consiliului de Administrație, iar raportul respinge argumentul că suma fără TVA s-ar fi încadrat sub pragurile relevante. Raportul mai menționează că aproximativ 5 milioane de euro din costurile refacturate ar proveni din facturi emise de o firmă afiliată vânzătorului, pentru lucrări de organizare de șantier, considerate fără mandat clar din partea companiei de proiect sau anterioare asocierii. Costuri în creștere și finanțare: presiune pe controlul intern Pe fondul acestor constatări, raportul notează și escaladarea bugetului: în decembrie 2025, costurile proiectului ar fi fost estimate la 6,5 miliarde de dolari (aprox. 29,9 miliarde lei), cu circa 3,8 miliarde de dolari (aprox. 17,5 miliarde lei) peste estimarea din septembrie 2022. Nuclearelectrica a acordat împrumuturi către RoPower de 243 milioane de dolari (aprox. 1,1 miliarde lei), din care ar fi fost trase circa 228 milioane de dolari (aprox. 1,0 miliarde lei). Aportul de capital este egal, 39.886.000 lei pentru fiecare acționar, iar Corpul de Control a constatat absența unui sistem de monitorizare eficient la nivelul Nuclearelectrica pentru cheltuielile finanțate din creditul de acționar, deși exista drept contractual de audit. Poziția Nova Power: rol „tranzitoriu” și opțiune de reversare Nova Power & Gas a transmis, într-un răspuns solicitat de HotNews (după publicarea raportului), că rolul său în RoPower a fost gândit ca tranzitoriu, cu retragere din acționariat înainte de începerea construcției. În ipoteza abandonării definitive a proiectului SMR la Doicești, compania spune că a comunicat opțiunea de reversare a tranzacției de cumpărare a terenului, prin returnarea banilor încasați și renunțarea la pretențiile financiare privind lucrările neachitate. În perioada următoare, deciziile din AGA și rezultatele auditului forensic vor indica dacă Nuclearelectrica merge pe ajustări contabile, anularea acordului de refacturare sau pe un litigiu, cu efect direct asupra costurilor deja recunoscute în proiect și asupra relației cu partenerul privat. [...]
ELCEN a oprit din nou producția de energie electrică la CET Grozăvești , pentru a evita o avarie majoră în condiții de caniculă , iar decizia reduce aportul de 30 MW pe care centrala îl livra recent în Sistemul Energetic Național, potrivit Biziday . Compania spune că furnizarea apei calde în București nu este afectată, iar luni dimineață este programată pornirea CET Progresu, ca măsură de suplimentare a producției în contextul „stării de alertă energetică”. CET Grozăvești fusese repusă în funcțiune pe 3 august și opera în regim de cogenerare (producție simultană de energie electrică și termică), livrând zilnic 30 MW în SEN. Oprirea a fost decisă „exclusiv pentru protejarea echipamentelor”, pentru a evita declanșarea unei avarii majore, arată compania într-un comunicat . De ce a fost oprită centrala: două limitări tehnice legate de caniculă și de rețea ELCEN indică două probleme care au făcut dificilă exploatarea grupului energetic în condițiile actuale: Temperatura ridicată a apei de răcire : apa preluată din râul Argeș ar fi ajuns la 27–30°C , ceea ce a generat o tendință de supraîncălzire la lagărele turbinei. Consum termic redus și lucrări în rețea : vara, consumul de energie termică este minim, iar aria deservită de CET Grozăvești este temporar limitată de lucrările de reabilitare ale Companiei Municipale Termoenergetica în rețeaua de transport. În aceste condiții, compania spune că volumul redus de apă în circulație nu a putut prelua căldura produsă în cogenerare, ceea ce a dus la temperaturi foarte ridicate ale agentului termic (aprox. 95–100°C pe tur și peste 75°C pe retur ), regim care a limitat menținerea agregatului în parametri optimi. Impact pentru București și pentru sistemul energetic ELCEN precizează că apa caldă rămâne asigurată pe perioada opririi CET Grozăvești, prin punerea în funcțiune a unui Cazan de Apă Fierbinte (CAF) . Pentru SEN, compania mizează pe pornirea CET Progresu luni dimineață , pentru a suplimenta producția de energie electrică în contextul actual al alertei energetice. [...]
România riscă să piardă 20% din producția de energie dacă și al doilea reactor de la Cernavodă va fi oprit, în contextul scăderii debitului Dunării, iar autoritățile au reluat operațiunile de deviere a apei prin scufundarea unor barje, potrivit HotNews . Specialiștii lucrează la scufundarea a patru barje încărcate, cu scopul de a crește debitul apei spre centrala nucleară, a declarat purtătorul de cuvânt al Administrației Naționale Apele Române pentru news.ro. Operațiunile erau programate inițial miercuri, dar au fost amânate din cauza curenților. Miza este una operațională, cu efect direct în sistemul energetic: Reactorul 1 este deja oprit din cauza debitului scăzut al Dunării, iar directorul centralei a avertizat, într-o intervenție la Digi24, că Reactorul 2 ar putea fi oprit în următoarele cinci-șase zile dacă nivelul continuă să scadă. „În următoarele cinci-şase zile vom opri Reactorul 2 de la Cernavodă, dacă nu luăm în considerare operaţiunile care se desfăşoară astăzi cu instalarea barjelor”, a explicat Romeo Urjan, la Digi24. Ce presupune intervenția pe Dunăre și cât durează Potrivit Apele Române, operațiunile de scufundare a barjelor ar urma să dureze aproximativ șase ore, iar după finalizare este așteptată o creștere a nivelului apei la Cernavodă, chiar și cu câțiva centimetri. „Chiar şi cu câţiva centimetri este foarte important. Orice centimetru în plus câştigat este benefic pentru funcţionarea centralei”, a spus Ana-Maria Agiu, purtător de cuvânt al Administrației Naționale Apele Române. Scufundarea barjelor este prezentată ca parte dintr-o serie mai amplă de acțiuni, după ce un pas anterior a fost dinamitarea stâncii Pârjoaia de pe brațul Bala , pentru a crește debitul Dunării spre centrală. Câte zile ar putea câștiga centrala și ce opțiuni mai există Directorul centralei a spus că intervențiile anterioare de la Bala au adus „cam trei-patru zile” de funcționare suplimentară pentru Reactorul 2. În ceea ce privește operațiunea cu barjele, acesta estimează un câștig de „încă două-trei zile”, iar în scenariul în care barjele aduc suficient surplus de apă, perioada de funcționare s-ar putea extinde de la cinci-șase zile la nouă-zece zile, calculate „de azi înainte”. În același timp, directorul a indicat că, dacă scufundarea celor patru barje nu reușește, autoritățile nu au în vedere alte măsuri. [...]
Amânarea repetată a scufundării barjelor prelungește riscul de reducere a producției la Cernavodă , într-un moment în care Dunărea a ajuns la un minim istoric de debit, iar autoritățile încearcă să câștige „câțiva centimetri” de nivel pentru alimentarea cu apă a centralei, potrivit HotNews . Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat că operațiunile programate pentru joi au fost amânate pentru vineri „din condiții de siguranță”, după ce și tentativa inițială, planificată pentru miercuri, fusese amânată din cauza curenților. Instituția spune că echipele și barjele sunt pregătite, însă manevrele rămân sensibile. De ce contează: presiune pe Sistemul Energetic Național Miza este menținerea în funcțiune a Unității 2 de la Cernavodă , în condițiile în care Reactorul 1 a fost deja oprit din cauza debitului scăzut al Dunării. Directorul centralei a avertizat că există riscul opririi în următoarele cinci-șase zile; dacă ar fi oprit și al doilea reactor, România ar pierde 20% din producția de energie, conform informațiilor din articol. Pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării, Unitatea 1 a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național (SEN) la 28 iulie 2026, decizia fiind luată preventiv, fără impact asupra populației, personalului sau mediului, potrivit datelor prezentate. Cum se schimbă intervenția: amplasare diferită și scufundare prin pompare Planul de intervenție a fost ajustat după discuții cu experți, „ținând cont de siguranța amplasamentului și de efectele potențiale”, a explicat directorul general adjunct al ANAR, Sorin Rîndașu (citat de News.ro). Autoritățile au combinat două propuneri de soluții: două barje ar urma să fie scufundate la circa 500 de metri de intrarea în brațul Bala; celelalte două ar urma să fie amplasate mai în amonte, oblic față de direcția curentului. Barjele vor fi amplasate controlat și inundate prin pompare de apă, nu prin umplere cu draga, variantă exclusă de autorități; această alegere „va dura mai mult”, dar este considerată mai potrivită pentru condițiile de siguranță. Rîndașu a vorbit și despre „incertitudini” legate de manevrarea simultană a două barje, mizând pe experiența căpitanilor celor trei împingătoare implicate. Calendar și parametri: 3–4 ore pe barjă, dar efecte estimate mai mici ANAR a precizat că scufundarea se face „una câte una”, iar durata unei scufundări este de „trei-patru ore”, prin „inundare controlată”. Scopul este „de a câștiga câțiva centimetri în plus” pentru menținerea nivelurilor minime în dreptul CNE Cernavodă. Totuși, instituția avertizează că, pe fondul scăderii nivelurilor, „efectele vor fi puțin mai mici, dar vor fi”, în funcție de modalitatea de amplasare urmând să se decidă și dacă barjele vor fi ancorate la mal. Dunărea la minim istoric și măsuri de sistem La intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, debitul Dunării a ajuns la 1.400 m³/s, valoare similară minimului istoric din 1985 și mult sub media multianuală a lunii august (aprox. 3.900 m³/s). ANAR arată că debitul se va menține la acest nivel pe durata săptămânii, într-o perioadă de staționare. La Cernavodă, nivelul Dunării a scăzut de miercuri până joi cu 2 cm, iar prognoza reactualizată indică -216 cm la 6 august și -230 cm la 13 august ( Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor ). Pentru gestionarea efectelor scăderii producției, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a declarat stare de alertă la nivel național pentru 30 de zile (din 31 iulie 2026). Guvernul a alocat fonduri pentru intervențiile de la Dunăre, iar Transelectrica aplică măsuri operative pentru funcționarea SEN, inclusiv mobilizarea producției disponibile, maximizarea capacităților transfrontaliere pentru import și, dacă este necesar, reducerea consumului. [...]
