Știri
Știri din categoria Energie
Vizita premierului și a ministrului Energiei la Cernavodă vine pe fondul repornirii Unității 1, un pas cu miză operațională pentru revenirea producției nucleare în Sistemul Energetic Național, potrivit Digi24.
Prim-ministrul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, merg sâmbătă la Centrala Nuclearoelectrică (CNE) Cernavodă, unde au programată o vizită și o întâlnire cu managementul Nuclearelectrica, pe tema activității curente și a proiectelor strategice, conform Agerpres.
Contextul imediat al deplasării este reconectarea Unității 1 la rețea, după o perioadă de oprire. Agerpres arată că procedurile de pornire au fost demarate miercuri, „în urma întrunirii condițiilor minime necesare”, iar Unitatea 1 a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național vineri după-amiază.
Oprirea Unității 1 a fost decisă controlat la 28 iulie, pe fondul debitului scăzut al Dunării, care a afectat asigurarea apei necesare pentru răcire; ulterior, la jumătatea lunii august, a fost deconectată și Unitatea 2, potrivit Agerpres. În acest context, repornirea Unității 1 este relevantă pentru stabilitatea producției interne, în condițiile în care energia nucleară este o sursă dispecerizabilă (poate fi programată și controlată în funcție de necesarul din sistem).
Agerpres precizează că centrala operează două unități de câte 700 MWe, care folosesc uraniu natural drept combustibil și apă grea ca moderator și agent de răcire. Cu ambele unități în funcțiune, Nuclearelectrica acoperă aproximativ 20% din producția cu unități dispecerizabile din România.
La finalul vizitei sunt așteptate declarații de presă, conform informațiilor publicate de Adevărul. În lipsa altor detalii în materialul Digi24, nu este clar dacă autoritățile vor anunța un calendar pentru revenirea completă a producției de la Cernavodă sau măsuri pentru reducerea riscului de opriri similare în perioade cu debite scăzute ale Dunării.
Recomandate
Repornirea Unității 1 de la Cernavodă reduce presiunea pe Sistemul Energetic Național , după ce reactorul a fost resincronizat vineri, 6 noiembrie, și a început să livreze din nou electricitate, potrivit Profit . Unitatea 1 generează energie de la ora 16:23, la o putere de circa 40 MW. Nuclearelectrica a transmis că resincronizarea la Sistemul Energetic Național (SEN) a avut loc în după-amiaza zilei de 6 noiembrie 2026, în linie cu un raport curent emis pe 4 noiembrie. Compania precizează că manevrele de pornire „nu au avut impact asupra securității nucleare, personalului și populației” și au fost realizate conform procedurilor. Ce urmează operațional: creșterea treptată a puterii Manevrele de repornire au început în aceeași zi, iar sincronizarea fusese programată inițial la ora 13. Conform datelor Transelectrica citate în material, reactorul ar urma să ajungă la funcționare normală sâmbătă, 7 noiembrie, la ora 19. Efectul asupra riscului de criză și măsurile de urgență Repornirea vine după o perioadă în care Guvernul a prelungit până la 30 noiembrie măsura ce permite Transelectrica să limiteze consumul marilor consumatori industriali și să oprească exporturile, în caz de criză pe piața de energie. Măsura a fost introdusă pe 7 august (inițial până la 31 august) și prelungită ulterior până la 30 septembrie și apoi până la 31 octombrie, în contextul opririi ambelor reactoare de la Cernavodă din cauza secetei, care a afectat alimentarea cu apă de răcire. În documentul de fundamentare citat în articol, autoritățile indicau un „nivel redus al adecvanței” în SEN și o vulnerabilitate majoră: deficit de producție dispecerizabilă în orele de vârf (17:00–21:00), pe fondul limitării importurilor într-un context de criză regională de energie. De ce nu revine automat și Unitatea 2 Nuclearelectrica arată că funcționarea Unității 1 presupune utilizarea unor volume mari de apă pentru răcire, ceea ce duce la scăderea nivelului în bazinul de aspirație. În consecință, pornirea Unității 2 depinde de „o creștere susținută a nivelului Dunării ”; abia după îndeplinirea acestei condiții Unitatea 2 va putea fi repornită și sincronizată la SEN. Context: opriri din vară și vizită oficială la centrală Debitului foarte redus al Dunării în iulie–octombrie a dus la oprirea în siguranță a unităților: Unitatea 1 a fost oprită la 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 la 13 august 2026, conform procedurilor de siguranță nucleară. Guvernul a anunțat că premierul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, vor vizita sâmbătă, 7 noiembrie, centrala, urmând să aibă o întâlnire cu managementul Nuclearelectrica privind activitatea și proiectele strategice, iar la final să susțină declarații de presă. [...]
România încearcă să accelereze proiectele nucleare de la Cernavodă și Doicești, mizând pe cooperarea cu SUA , după discuția de marți dintre ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, și ambasadorul american la București, Darryl Nirenberg, potrivit Mediafax . Întâlnirea a vizat și atragerea de investiții americane în energie, într-un context în care autoritățile pun accent pe securitatea energetică și pe diversificarea surselor. Discuțiile au avut loc marți, 3 noiembrie, și au fost încadrate în Parteneriatul Strategic România–SUA, cu accent pe direcțiile de cooperare în domeniul energiei. Ce proiecte au fost pe agendă Potrivit informațiilor transmise, dialogul s-a concentrat pe trei teme: Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă , proiectul de extindere a capacității nucleare; reactoarele modulare mici (SMR) de la Doicești – tehnologie nucleară de dimensiuni mai reduse, promovată ca soluție pentru producție stabilă de energie; Coridorul Vertical de Gaze , descris ca instrument pentru diversificarea aprovizionării și creșterea securității energetice regionale. Miza economică: investiții și termene mai scurte Ministrul Energiei a indicat, în cadrul întrevederii, nevoia de „soluții concrete” pentru accelerarea proiectelor nucleare , inclusiv prin intensificarea dialogului între companiile implicate și continuarea mecanismelor de cooperare cu partenerii americani. Separat de nuclear, partea română și-a exprimat interesul pentru noi investiții din SUA în sectorul energetic , inclusiv în biomasă , și pentru dezvoltarea programelor de formare profesională și a schimburilor educaționale în zona tehnologiilor nucleare avansate. Întâlnirea s-a încheiat cu reconfirmarea angajamentului ambelor părți pentru proiecte energetice comune, cu obiectivul declarat de a susține securitatea energetică și dezvoltarea economică a României și a regiunii. [...]
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă , este propus ministru al Energiei în Guvernul Luca Niculescu, potrivit HotNews , care citează surse politice. Miza numirii este una de impact operațional : portofoliul Energiei ar putea fi preluat de un specialist din zona tehnică și de consultanță, nu de un politician cu profil clasic, ceea ce poate schimba modul de formulare și implementare a politicilor din sector. Chisăliță este inginer, absolvent al Facultății de Inginerie din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, și are mai multe programe de masterat în domenii conexe energiei: „Valorificarea Gazelor Naturale” (2002), „Managementul și marketingul petrolului” (2006) și „Modernizarea energetică a clădirilor” (2007), conform informațiilor prezentate de publicație. În plan profesional, articolul notează că a obținut atestate și certificări relevante pentru domeniu, inclusiv: atestat de expert tehnic extrajudiciar și consultant în petrol și gaze (2006), eliberat de Asociația Experților Europeni Agreați Paris; atestat de auditor energetic eliberat de ANRE (2007); atestat de auditor energetic pentru clădiri eliberat de MDRL (2009); atestat de expert tehnic judiciar în petrol și gaze în cadrul Ministerului Justiției (2010). Potrivit CV-ului publicat pe site-ul Asociației Energia Inteligentă, citat de HotNews , Chisăliță are peste 15 ani de experiență în poziții de management în companii din sectorul gazelor naturale și a fost consilier pentru doi foști miniștri cu responsabilități în energie. În prezent, este șef de lucrări la Universitatea de Construcții din Brașov (Catedra Instalații) și membru în organizații profesionale precum Societatea Inginerilor de Petrol și Gaze (SIPG) și Asociația Inginerilor Instalatori din România (AIIR). HotNews nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendarul formal al numirii sau despre prioritățile de guvernare pe care le-ar urma viitorul ministru, informațiile fiind prezentate ca provenind din „surse politice”. [...]
Prelungirea opririi reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă menține presiunea pe sistemul energetic , mai ales seara, însă autoritățile spun că au evitat până acum limitarea consumului la marii clienți industriali, potrivit Profit . Mesajul a fost transmis de secretarul de stat Cristian Bușoi , la conferința Profit Energy.Forum. În intervenția sa, Bușoi a spus că oprirea prelungită a celor două reactoare „creează o presiune pe sistemul energetic național” și „o problemă de adecvanță” (capacitatea sistemului de a acoperi cererea), în special în orele de seară. Cu toate acestea, oficialul a susținut că România a trecut perioada fără să ajungă la limitări pentru marii consumatori industriali, fiind pus „doar cadrul legal” pentru un scenariu considerat puțin probabil în practică. „Până acum România a reușit să treacă cu bine toată această perioadă fără să ajungă să facă limitări la marii consumatori industriali.” De ce nu există un termen public pentru repornire Bușoi a afirmat că redeschiderea reactoarelor este necesară „cât mai urgent”, dar a explicat că un anunț public privind momentul repornirii nu poate fi făcut, invocând două motive: rezervele experților de la Apele Române, ANM și Nuclearelectrica , după ce prognozele anterioare „au fost infirmate de realitate”, pe fondul secetei prelungite; riscul ca un anunț să influențeze comportamente în piață și decizii de afaceri ale unor furnizori, traderi și producători, motiv pentru care autoritățile vor să evite „speculațiile”. „Orice anunț îl facem (...) generează niște comportamente în piață (...) și e foarte important să nu speculăm în această direcție.” Ce urmează: repornirea depinde de „nivelul minim” și de avizul specialiștilor Deși „prognozele încep să arate o creștere”, secretarul de stat a spus că România este încă „departe de nivelul minim de redeschidere”. În plus, ar fi nevoie de prognoze în creștere susținută, pentru a evita situația în care centrala ar fi repornită, iar apoi oprită din nou după scurt timp. Decizia finală va ține de specialiști, care „vor avea ultimul cuvânt” din perspectiva siguranței echipamentelor, a mai spus Bușoi. În paralel, el a indicat că piața regională a fost stabilă, dar a atras atenția că lucrări de mentenanță în regiune și episoade de cerere excepțională în economiile vestice pot reapărea ca factori de presiune. [...]
Negocierile pentru proiectul SMR de la Doicești rămân blocate pe împărțirea riscurilor , după ce NuScale ar fi refuzat să semneze acorduri cu caracter angajant și ar fi propus, ca alternativă, doar un mecanism de tip „warrants” (drepturi de subscriere de acțiuni la un preț prestabilit), potrivit unui document al Nuclearelectrica analizat de Profit . Miza economică este majoră: România ar urma să plătească inițial un singur modul, iar restul doar după validarea funcționării acestuia. Documentul citat indică drept „cea mai importantă” condiție faptul că România ar urma să plătească un singur mini-reactor de 77 MW din cele 6 preconizate pentru Doicești, iar pentru celelalte 5 module plata să fie făcută doar după ce se dovedește că primul funcționează corespunzător. Blocaj la „FID” și refuzul unui acord obligatoriu În document se arată că, deși propunerile companiei de proiect (RPN) ar fi aliniate practicilor de piață pentru proiecte „FOAK” (First of a Kind – primele proiecte de acest tip, cu riscuri mai mari), NuScale ar fi refuzat semnarea unui acord „binding” (obligatoriu). Conform aceleiași surse, abordarea ar fi „condiționată și restrictivă” din perspectiva unei asumări echilibrate a riscurilor și nu ar oferi o soluție concretă pentru îndeplinirea condiției „FID” (decizia finală de investiție). Tot în document se menționează că propunerile NuScale ar include „limitări și exonerări extinse”, prin care s-ar evita asumarea unor obligații privind rambursarea costurilor pentru cele cinci module și garanții de performanță. „NuScale a încetat a mai da curs acestor discuții”, se arată în documentul Nuclearelectrica citat de Profit. „Framework Agreement”, înlocuit cu o propunere de acțiuni la preț prestabilit O altă condiție descrisă ca esențială pentru SNN (Nuclearelectrica) este încheierea unui acord-cadru („Framework Agreement”), văzut ca instrument pentru o alocare corectă a riscurilor („risk sharing”) și pentru obținerea de beneficii strategice proporționale cu implicarea și riscurile asumate. Potrivit documentului, nu există în prezent o formă agreată a acestui acord sau un mecanism alternativ angajant, iar întârzierile ar fi fost generate de partenerul NuScale, care ar fi renunțat treptat la elemente angajante. În acest context, NuScale ar fi adus în discuție o alternativă bazată pe „warrants” – dreptul SNN de a subscrie acțiuni NuScale la un preț de exercitare prestabilit. Din perspectiva SNN, mecanismul nu ar fi suficient, în forma propusă, pentru îndeplinirea condiției FID, iar solicitarea exprimată este revenirea la „Framework Agreement”. Amplasamentul: condiție neîndeplinită privind riscul de gaze naturale A treia condiție menționată vizează clarificarea/soluționarea situației privind existența gazelor naturale pe amplasament, inclusiv clasificarea puțului Soceram și lucrări de abandonare a puțului – element considerat esențial pentru evaluarea acceptabilității amplasamentului din perspectiva hazardului asociat gazelor naturale. Documentul indică faptul că această condiție este neîndeplinită, nefiind confirmat un cadru procedural pentru măsuri de diminuare a riscurilor, în linie cu cerințele autorităților și bunele practici aplicabile proiectelor nucleare, inclusiv standarde ale AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică) . Se mai arată că lipsa suportului instituțional ar fi afectat calendarul proiectului, prin întârzierea unor studii necesare pentru obținerea autorizației de amplasament. RPN ar fi încheiat un acord pentru o evaluare independentă; rezultatele preliminare indicative ar urma să fie disponibile din martie 2027, iar studiul final ar urma să fie emis în octombrie 2027, conform documentului citat. [...]
Oprirea a două reactoare la Cernavodă scoate din sistem circa 900 MW și împinge România spre achiziții mai scumpe din piață, ceea ce poate însemna facturi mai mari la energie în această toamnă , potrivit Mediafax , care îl citează pe secretarul de stat Cristian Bușoi. Bușoi spune că estimările exacte privind evoluția facturilor nu sunt încă finalizate, inclusiv pentru că nu este clar cât timp vor rămâne oprite cele două reactoare de la Cernavodă. În plus, el indică drept factor de presiune „ prețurile record la gazul natural ” la nivel european, care se reflectă și în costul electricității în întreaga Uniune Europeană. De ce se scumpește energia: 900 MW lipsă și prețuri mai mari în orele de vârf Oprirea reactoarelor înseamnă că aproximativ 900 MW, care făceau obiectul unor contracte bilaterale între Nuclearelectrica și furnizori sau mari consumatori, trebuie înlocuiți prin achiziții din piață. Bușoi afirmă că energia cumpărată astfel vine la „prețuri sensibil mai mari”, uneori chiar duble în orele de vârf, față de scenariul în care centrala ar fi funcționat. În același timp, România a înregistrat importuri record de energie electrică: potrivit secretarului de stat, sâmbătă s-a ajuns la 3.500 MW, aproape de capacitatea maximă de import, de aproximativ 4.000 MW. El susține însă că, în acest moment, nu există risc de lipsă de electricitate și nici perspectiva unor limitări de consum pentru marii consumatori industriali. Cât de mare ar putea fi creșterea: „nu avem date” pentru 50%, dar urmează scumpiri Întrebat despre un scenariu de scumpire de până la 50% a electricității, Bușoi spune că datele disponibile „nu susțin în prezent” o astfel de majorare, dar anticipează o creștere „semnificativă”, pe fondul complicațiilor din piața europeană. El mai afirmă că redeschiderea reactoarelor până la jumătatea lunii octombrie „nu mai este realistă”, iar autoritățile așteaptă prognoze pentru a doua parte a lunii. În paralel, speranța este ca unele capacități indisponibile de la Cernavodă să fie repuse în funcțiune spre sfârșitul acestei luni sau începutul lunii viitoare. Efecte în economie: risc de scumpiri în lanț și presiune pe buget pentru sprijin Bușoi avertizează că scumpirea energiei pentru marii consumatori industriali (electricitate și gaze) se poate transfera în prețurile produselor, cu efecte asupra inflației și puterii de cumpărare. Pentru consumatorii vulnerabili, el indică drept instrument existent voucherele de 50 de lei și spune că, dacă situația se deteriorează, un viitor guvern sau Parlamentul ar putea decide suplimentarea sprijinului. În acest moment, potrivit lui Bușoi, nu există discuții concrete, iar guvernul interimar nu poate lua astfel de decizii. Tot el subliniază că eventualele măsuri suplimentare depind de resursele bugetare ale viitorului Executiv. [...]
