Știri
Știri din categoria Energie
Turcia a majorat cu 25% tarifele la electricitate și gaze naturale începând de sâmbătă, potrivit G4Media, care citează agenția EFE și Agerpres.
Autoritatea de reglementare a pieței de energie (EPDK) a anunțat că prețurile la electricitate cresc, în medie, cu 25% pentru abonații casnici, o majorare similară fiind aplicată și în cazul gazelor naturale.
După scumpire, prețul mediu pentru 100 kWh la electricitate ajunge la 323,8 lire turcești (aproximativ 6,3 euro), nivel pe care EPDK îl plasează mult sub media Uniunii Europene, indicată la circa 28 euro pentru 100 kWh.
Pe categorii de consumatori, creșterea tarifelor la electricitate este de 17,5% pentru sectorul serviciilor publice, de 5,8% în industrie și de 24,8% în agricultură, a informat EPDK.
În paralel, distribuitorul public Botas a anunțat o majorare medie de 25% a prețurilor la gaze naturale, cu tarife între 10 și 18 lire (0,2–0,35 euro) în funcție de abonat, echivalentul a 1–1,7 lire (0,02–0,03 euro) pe kWh. În context, sursa menționează că scumpirea petrolului pe piața mondială, pe fondul războiului declanșat de Statele Unite ale Americii și Israel împotriva Iranului, ar urma să afecteze economia Turciei, țară dependentă de importuri, în special de gaze, pentru acoperirea necesarului energetic.
Recomandate
Uniunea Europeană pregătește investiții de 330 de milioane de euro în energia nucleară , cu accent pe reactoare modulare mici, relatează Antena 3 CNN , în contextul în care mai multe state europene își reevaluează poziția față de această sursă de energie pe fondul șocului energetic și al volatilității prețurilor la gaze. Potrivit articolului, energia nucleară revine în centrul dezbaterilor din Europa, pe măsură ce crește preocuparea privind dependența de combustibili fosili și vulnerabilitatea la crize globale de aprovizionare. Italia, Belgia, Suedia sau Grecia sunt menționate printre țările care își reconsideră abordarea, iar în Regatul Unit și Franța energia nucleară este tot mai des prezentată ca soluție de securitate energetică, conform BBC . Un punct de referință invocat este scăderea ponderii energiei nucleare în producția de electricitate a Europei: de la aproximativ o treime în 1990 la o medie de circa 15% în prezent. În același timp, Europa importă peste 50% din energia sa, în principal petrol și gaze, ceea ce o expune la șocuri de ofertă și la scumpiri pe piețele internaționale, inclusiv în situații de tensiune geopolitică. În planul prețurilor, materialul indică diferențe mari între state, în funcție de mixul energetic. Spania, care a investit masiv în eolian și solar, ar avea pentru restul anului 2026 un preț mediu al energiei electrice estimat la aproximativ jumătate față de Italia, unde gazul stabilește prețul energiei electrice în 90% din cazuri. Franța, cel mai mare producător nuclear din Europa, generează aproximativ 65% din electricitatea sa din nuclear, iar pe baza contractelor viitoare prețurile germane pentru luna următoare sunt prezentate ca fiind de cinci ori mai mari decât cele ale Franței. Germania este dată ca exemplu al costurilor economice asociate dependenței de gaz după eliminarea treptată a energiei nucleare, decizie luată în urma dezastrului de la Fukushima din 2011. Articolul menționează că, săptămâna aceasta, principalele institute de cercetare economică din Berlin și-au redus cu mai mult de jumătate estimările de creștere pentru 2026, până la 0,6% din PIB, pe fondul scumpirii gazelor. În acest context, Comisia Europeană mizează pe reactoarele modulare mici (SMR), o tehnologie nucleară prezentată ca mai rentabilă și mai ușor de implementat prin producție în serie în fabrici. SMR-urile sunt descrise ca potrivite pentru consumatori mari și constanți, precum centrele de date pentru inteligență artificială, producția de hidrogen și rețele locale de încălzire, iar UE a anunțat un pachet de investiții de 330 de milioane de euro cu sprijin puternic pentru această direcție. Multe reactoare europene sunt vechi și necesită investiții semnificative pentru menținere sau prelungirea duratei de viață, în timp ce organizațiile de mediu avertizează că finanțarea nuclearului poate reduce resursele disponibile pentru accelerarea regenerabilelor și poate menține dependențe strategice, inclusiv de uraniu și tehnologie rusească în unele state din Europa Centrală. [...]
Patru aeroporturi din nordul Italiei limitează realimentarea aeronavelor până pe 9 aprilie din cauza unei disponibilități reduse de combustibil furnizat de Air BP Italia, potrivit Agerpres , care citează agenția EFE. Măsurile vizează aeroporturile Milano Linate, Veneția Marco Polo, Bologna și Treviso și afectează în special alimentarea cu Jet A1, combustibil de tip kerosen folosit în aviația civilă. Situația a fost comunicată prin mai multe notificări oficiale către navigatori (NOTAM), prin care companiile aeriene sunt avertizate că realimentarea pentru operatorii care au contract cu Air BP Italia este supusă unor limitări. Pentru menținerea serviciilor esențiale, aeroporturile au stabilit o ordine de prioritate la alimentare, cu întâietate pentru zborurile de ambulanță aeriană, cursele oficiale și rutele pe distanțe lungi (peste trei ore). Pentru ceilalți operatori comerciali, aeroporturile Veneția, Treviso și Bologna au introdus o limită maximă de 2.000 de litri per aeronavă. La Veneția Marco Polo, avizul tehnic recomandă piloților să își calculeze combustibilul necesar încă de la aeroportul anterior pentru segmentele următoare. Contextul este relevant pentru operarea zborurilor comerciale, în condițiile în care un avion de tip Airbus A320 sau Boeing 737 consumă, în medie, între 2.000 și 3.000 de litri de combustibil pe oră. Air BP Italia, filială a grupului britanic BP, nu a indicat cauzele exacte ale limitărilor, însă surse din industrie citate de presa locală au semnalat probleme logistice. [...]
Cinci state UE cer o taxă pe profiturile excepționale ale companiilor energetice , potrivit HotNews.ro , care citează o scrisoare consultată de Reuters și transmisă Comisiei Europene pe fondul scumpirii combustibililor după escaladarea conflictului din Iran. Inițiativa este susținută de miniștrii de finanțe din Germania, Italia, Spania, Portugalia și Austria, care argumentează că o astfel de măsură ar arăta că Uniunea Europeană poate reacționa unitar. În scrisoare, aceștia susțin că taxa ar trebui să transmită mesajul că actorii care obțin câștiguri din efectele războiului trebuie să contribuie la reducerea poverii asupra populației. Conform Reuters , prețurile petrolului și gazelor au crescut puternic după începerea atacurilor SUA și Israelului asupra Iranului, la 28 februarie, într-un șoc de preț comparat cu criza energetică resimțită de Europa după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Miniștrii invocă „distorsiuni pe piață” și „constrângeri fiscale” și cer Comisiei să pregătească rapid un instrument la nivelul UE, cu bază juridică solidă, similar contribuției de urgență aplicate în 2022. Scrisoarea nu precizează nivelul taxei și nici companiile vizate. În paralel, șeful departamentului de energie al UE a spus că este luată în calcul reactivarea unor măsuri de criză folosite în 2022, inclusiv propuneri de limitare a tarifelor de rețea și a taxelor pe energie electrică. În 2022, UE a adoptat un pachet de politici de urgență după reducerea livrărilor de gaze din Rusia, care a inclus mai multe instrumente, între care: plafon la nivelul UE pentru prețurile gazelor; taxă pe profiturile excepționale ale companiilor energetice; obiective de reducere a cererii de gaze. Miza, în 2026, este vulnerabilitatea Europei la scumpirile globale, pe fondul dependenței de combustibili importați. Potrivit informațiilor citate, prețurile europene la gaz au urcat cu peste 70% de la începutul războiului din 28 februarie, iar comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a indicat că pe termen scurt există îngrijorări legate de aprovizionarea cu produse petroliere rafinate, precum combustibilul pentru avioane și motorina. [...]
Lacul Vidraru începe să fie reumplut din aprilie 2026, iar producția de energie ar putea fi reluată în toamnă , după finalizarea unor lucrări majore de modernizare, informează Economica.net . Hidroelectrica a golit controlat lacul în august 2025 pentru intervenții esențiale la infrastructura barajului, unele neatinse de peste 50 de ani. Directorul general al companiei, Bogdan Badea, a explicat că lucrările la golirile de fund – componente critice pentru siguranța barajului – sunt aproape finalizate, ceea ce permite începerea procesului de reumplere. Nivelul minim necesar exploatării ar putea fi atins în jurul lunii octombrie 2026, în funcție de precipitații și debitele râului Argeș. Calendar estimativ al reluării activității aprilie 2026: începe reumplerea lacului octombrie 2026: atingerea nivelului minim de exploatare noiembrie 2026: repornirea treptată a hidrocentralei Reluarea producției va fi graduală, inițial cu trei hidroagregate, în timp ce al patrulea va rămâne în modernizare. De ce a fost golit lacul Golirea nu a fost accidentală, ci o măsură necesară pentru retehnologizare. Instalațiile vizate datează din anii ’60, iar ultima intervenție majoră a avut loc în 1974. Oficialii subliniază că aceste lucrări sunt esențiale nu doar pentru producția de energie, ci și pentru siguranța barajului și gestionarea resurselor de apă. Investiție strategică în energie Proiectul de modernizare, în valoare de aproximativ 200 de milioane de euro, urmărește: creșterea puterii instalate de la 220 MW la 244 MW îmbunătățirea eficienței și siguranței automatizarea proceselor și operare de la distanță Hidrocentrala Vidraru, una dintre cele mai importante din România, are în prezent o producție medie anuală de circa 400 GWh. Modernizarea ar trebui să crească performanța și durata de viață a infrastructurii. Procesul de reumplere marchează intrarea într-o nouă etapă a proiectului, cu impact direct asupra sistemului energetic național și asupra comunităților dependente de resursele de apă din zonă. [...]
Ambasadorul SUA spune că România poate schimba jocul energetic în regiune , într-un context în care reducerea dependenței de Rusia rămâne o miză majoră, relatează Antena 3 CNN , citând un interviu acordat AGERPRES de Darryl Nirenberg , ambasadorul Statelor Unite la București. Declarațiile au fost făcute luni, în primul interviu acordat presei române de la preluarea mandatului. Nirenberg a legat explicit tema energiei de securitatea națională și de dezvoltarea economică, susținând că România are resurse deja exploatate și altele care urmează să fie valorificate. „La bază, România are potențial să revoluționeze domeniul energetic în Europa Centrală și de Est, în ceea ce privește reducerea dependenței de Rusia. Cum a spus președintele Trump, securitatea energetică înseamnă securitate națională, iar energia este cheia dezvoltării economice.” Pe zona nucleară, ambasadorul a spus că „programul nuclear este promițător” și a indicat implicarea SUA prin tehnologie și companii în proiectele de la Cernavodă, menționând refacerea reactoarelor. Totodată, a făcut referire la reactoarele modulare mici (SMR), o tehnologie de centrale nucleare de dimensiuni mai reduse, dezvoltată în baza unui acord interguvernamental cu contribuție americană. În ceea ce privește finanțarea proiectului SMR, Nirenberg a afirmat că Eximbank și Development Finance Corporation s-au angajat să investească „până la 3 miliarde” și, respectiv, „un miliard de dolari”. Ambasadorul a mai spus că una dintre prioritățile mandatului său în România este avansarea oportunităților economice și comerciale, „în special în domeniile energiei, mineralelor critice și tehnologiei”, cu obiectivul de a sprijini companiile americane și de a consolida legăturile bilaterale. [...]
Electrica va distribui dividende de 50 milioane lei către bugetul de stat , potrivit Profit.ro . Decizia apare în contextul în care compania pregătește, în paralel, un program de investiții de aproape 2 miliarde lei. Dividendele de 50 milioane lei și miza pentru acționarul stat Distribuirea dividendelor către bugetul de stat înseamnă o intrare directă de numerar la nivelul finanțelor publice, din partea unui emitent relevant din sectorul energetic listat la bursă. În practică, astfel de plăți sunt urmărite atât de investitori, cât și de autorități, pentru că reflectă politica de remunerare a acționarilor și capacitatea companiei de a genera și aloca resurse. În același timp, nivelul dividendelor trebuie citit împreună cu nevoile de finanțare ale companiei, mai ales într-o perioadă în care rețelele de distribuție și infrastructura energetică au nevoie de modernizări și extinderi. Din această perspectivă, mesajul implicit este unul de echilibru între distribuirea de profit și susținerea investițiilor. „Compania va distribui dividende de 50 milioane lei către bugetul de stat”, relatează Profit.ro. Investiții de aproape 2 miliarde lei, în paralel cu distribuirea de numerar Conform aceleiași surse, Electrica pregătește investiții de aproape 2 miliarde lei. Dimensiunea programului indică un efort semnificativ de capital, într-un sector în care investițiile sunt, de regulă, multianuale și puternic influențate de reglementare și de ritmul de dezvoltare a consumului și a producției. Alocarea simultană a unor sume pentru investiții și a dividendelor către acționari este un indicator urmărit de piață, pentru că poate influența structura de finanțare (resurse proprii versus împrumuturi) și, implicit, profilul de risc și costurile viitoare ale companiei. Profit.ro nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre calendarul plății dividendelor sau despre destinațiile exacte ale investițiilor. [...]
