Știri
Știri din categoria Energie
Ambasadorul SUA spune că România poate schimba jocul energetic în regiune, într-un context în care reducerea dependenței de Rusia rămâne o miză majoră, relatează Antena 3 CNN, citând un interviu acordat AGERPRES de Darryl Nirenberg, ambasadorul Statelor Unite la București.
Declarațiile au fost făcute luni, în primul interviu acordat presei române de la preluarea mandatului. Nirenberg a legat explicit tema energiei de securitatea națională și de dezvoltarea economică, susținând că România are resurse deja exploatate și altele care urmează să fie valorificate.
„La bază, România are potențial să revoluționeze domeniul energetic în Europa Centrală și de Est, în ceea ce privește reducerea dependenței de Rusia. Cum a spus președintele Trump, securitatea energetică înseamnă securitate națională, iar energia este cheia dezvoltării economice.”
Pe zona nucleară, ambasadorul a spus că „programul nuclear este promițător” și a indicat implicarea SUA prin tehnologie și companii în proiectele de la Cernavodă, menționând refacerea reactoarelor. Totodată, a făcut referire la reactoarele modulare mici (SMR), o tehnologie de centrale nucleare de dimensiuni mai reduse, dezvoltată în baza unui acord interguvernamental cu contribuție americană.
În ceea ce privește finanțarea proiectului SMR, Nirenberg a afirmat că Eximbank și Development Finance Corporation s-au angajat să investească „până la 3 miliarde” și, respectiv, „un miliard de dolari”. Ambasadorul a mai spus că una dintre prioritățile mandatului său în România este avansarea oportunităților economice și comerciale, „în special în domeniile energiei, mineralelor critice și tehnologiei”, cu obiectivul de a sprijini companiile americane și de a consolida legăturile bilaterale.
Recomandate
Proiectul SMR de la Doicești a consumat peste 240 mil. dolari (aprox. 1,1 mld. lei) fără un rezultat concret , iar România riscă să rămână „cu un teren și cu niște hârtii”, potrivit premierului interimar Ilie Bolojan , citat de news.ro . Declarația pune presiune pe modul în care sunt selectate și administrate investițiile mari din energie, într-un moment în care statul invocă nevoia de prețuri mai mici și de disciplină în cheltuirea banilor. Bolojan a folosit exemplul proiectului de reactoare modulare mici (SMR) de la Doicești ca ilustrare a risipei și a investițiilor „încheiate în mod prost” sau fără analiză, susținând că astfel de decizii nu se traduc în beneficii pentru populație, inclusiv în facturi mai mici la energie. „Știți cât a consumat nuclear, electric acolo? Peste 240 de milioane de dolari și vom rămâne cu un teren și vom rămâne cu niște hârtii. Întrebarea este: merită asta?” Miza economică: costuri fără efect în piață În intervenția sa, premierul interimar a legat direct administrarea defectuoasă din energie de efecte economice mai largi: dacă accesul în rețele este blocat, „le permiți unora să speculeze să facă bani” în loc să fie reduse prețurile pentru toți consumatorii. În acest context, a invocat și problema ATR-urilor (avize tehnice de racordare), sugerând că „dacă nu faci ordine aici (…) n-ai făcut nimic”, indiferent de eforturile de colectare sau economisire bugetară. Unde este proiectul, oficial În același material este menționat că Nuclearelectrica SA a aprobat în februarie aprobarea finală pentru reactoarele modulare mici de la Doicești, astfel încât proiectul a intrat în a treia etapă de dezvoltare. Obiectivul indicat anterior era ca proiectul să devină operațional la începutul următorului deceniu, cu respectarea aprobărilor corporative și a cadrului de reglementare aplicabil. Declarațiile lui Bolojan introduc însă un semn de întrebare asupra eficienței cheltuielilor deja făcute și asupra modului în care vor fi justificate, mai departe, costurile și pașii următori ai proiectului. [...]
România rămâne a patra zi cu cel mai mare preț spot la energie din UE , pe fondul unei presiuni operaționale ridicate în Sistemul Electroenergetic Național, după oprirea temporară a celor două unități nucleare de la CNE Cernavodă , potrivit unei analize Profit . Situația indică un dezechilibru de moment între producție și consum, care se vede direct în prețul energiei de pe piața spot (piața pentru livrare imediată/în ziua următoare), acolo unde România a rămas în vârful clasamentului european pentru a patra zi consecutiv. Ce apasă sistemul: oprirea temporară de la Cernavodă Conform informațiilor citate, Sistemul Electroenergetic Național (SEN) se confruntă cu „un grad ridicat de solicitare operațională” după oprirea temporară a celor două unități nucleare de la CNE Cernavodă. Într-un astfel de context, acoperirea necesarului se face mai greu și, de regulă, la costuri mai mari, ceea ce împinge în sus prețurile din piața spot. De ce contează pentru economie Prețul spot este un reper important pentru o parte din achizițiile de energie ale furnizorilor și ale consumatorilor mari, mai ales atunci când nu există acoperire completă prin contracte pe termen mai lung. Când România are, mai multe zile la rând, cel mai ridicat preț din UE, semnalul pentru piață este dublu: costuri mai mari pentru actorii care cumpără energie expuși la piața spot; vulnerabilitate operațională pe termen scurt, atunci când capacități mari de producție sunt indisponibile. Profit notează că prețul energiei tranzacționate pe piața spot din România rămâne și joi cel mai ridicat din Uniunea Europeană, pentru a patra zi la rând. În fragmentul de text disponibil nu apare valoarea exactă a prețului mediu menționat în articolul complet. [...]
România plătește seara prețul lipsei de stocare și flexibilitate , după ce ziua exportă energie la tarife joase și ajunge să importe în orele de vârf la prețuri de până la cinci ori mai mari, potrivit unei analize citate de Antena 3 . Dezechilibrul, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) , Dumitru Chisăliță , este unul structural și ajută la explicarea facturilor ridicate la energie. În analiza sa, Chisăliță argumentează că „explozia prețurilor” din ultima perioadă nu indică o problemă de producție, ci una de funcționare a sistemului: lipsă de flexibilitate și de capacitate de a gestiona când este produsă și consumată energia, mai ales într-un mix tot mai dependent de solar și eolian. Export ieftin la prânz, import scump seara Datele invocate pentru luna aprilie arată un contrast puternic între prețurile din intervalele de surplus și cele din vârfurile de consum: România a exportat energie electrică la prețuri medii de aproximativ 50 euro/MWh . În aceleași săptămâni, a importat în orele de vârf de seară la prețuri care au urcat până la 250 euro/MWh . „Diferența nu este doar o anomalie de piață. Este radiografia unei vulnerabilități structurale. (…) nu contează cât produci, ci când produci”, a subliniat președintele AEI. Cazul Bulgariei: valoare de import de aproape șapte ori mai mare decât exportul În aprilie 2026, România a importat energie electrică din Bulgaria în valoare de aproximativ 33,4 milioane euro , în timp ce exporturile către Bulgaria au însumat circa 5 milioane euro . Deși cantitatea importată a fost de aproximativ două ori mai mare decât cea exportată, valoarea importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată, diferență pusă pe seama prețurilor mult mai mari din orele de vârf. Interpretarea AEI este că România exportă energie ieftină în orele de surplus (de regulă la prânz, când producția fotovoltaică este ridicată), iar apoi o „recumpără” seara, când consumul crește și producția solară scade. Miza: bateriile care stabilizează rețeaua, nu doar „urmează” rețeaua Chisăliță aduce în discuție diferențele de infrastructură de stocare și tipul bateriilor instalate: În România, aproximativ 95% dintre bateriile instalate sunt de tip grid-following (sisteme care urmăresc rețeaua existentă, fără a o putea stabiliza independent). În Bulgaria, aproximativ 20% dintre baterii sunt deja grid-forming (baterii care pot „forma” și stabiliza rețeaua, oferind inerție sintetică și stabilizare de frecvență). Tot la nivel comparativ, analiza indică: raportul dintre capacitățile de stocare în baterii și totalul capacităților solare și eoliene: aprox. 6% în România vs aprox. 30% în Bulgaria; raportul dintre puterea instalată în baterii și consumul mediu orar de vârf: 7,5% în România vs aprox. 40% în Bulgaria. De ce contează economic Concluzia analizei este că, într-o piață dominată tot mai mult de producția variabilă (solar/eolian), avantajul competitiv se mută de la „cât produci” la „cât poți stoca și muta în timp”. În lipsa acestei flexibilități, România riscă să producă energie verde, dar să captureze prea puțină valoare din ea, rămânând expusă la prețuri ridicate în orele de vârf și la vulnerabilități mai mari, inclusiv cu potențiale implicații geopolitice, potrivit lui Chisăliță. [...]
Bulgaria a trecut pe primul loc în Balcani la stocarea în baterii, un avantaj operațional pentru integrarea regenerabilelor , cu o capacitate operațională de 0,56 GW, peste România (0,49 GW), potrivit Economedia . Datele sunt atribuite de Economedia publicației 24Chasa, prin Rador Radio România . Capacitatea de stocare în baterii contează direct pentru funcționarea sistemului energetic: permite „mutarea” energiei produse din solar și eolian din orele cu producție mare către momentele în care consumul este ridicat sau producția scade, reducând presiunea pe rețea și nevoia de capacități de echilibrare pe termen scurt. Cum arată clasamentul regional menționat în analiză În sud-estul Europei, cifrele prezentate în material indică următoarea situație a capacității operaționale de stocare în baterii: Bulgaria: 0,56 GW România: 0,49 GW Turcia: 0,21 GW Grecia : nu este „printre țările fruntașe”, conform sursei (fără valoare numerică în textul citat) Turcia, în urmă azi, dar cu planuri mult peste restul Europei Deși are în prezent o capacitate operațională mai mică decât Bulgaria și România, Turcia este descrisă ca având cele mai ambițioase planuri de dezvoltare din Europa: proiectele aflate în implementare, aprobare sau anunțare ar totaliza 32,8 GW . Dacă toate ar fi realizate, Turcia ar ajunge la o capacitate totală de baterii de aproape 33 GW , ceea ce ar schimba semnificativ raportul de forțe la nivel european, nu doar regional. Context european: unde se poziționează Bulgaria La nivelul capacităților deja operaționale în Europa, Germania este indicată drept lider cu 2,8 GW , urmată de Italia cu 2 GW . Bulgaria apare în grupul țărilor cu între 0,5 și 1 GW , alături de Irlanda, Suedia și Franța. Analiza citată mai arată că ritmul accelerat de dezvoltare a bateriilor în Europa este pus în principal pe seama scăderii costurilor tehnologiilor și a politicilor de încurajare a investițiilor în stocarea energiei, informație relatată de BGNES. [...]
Interceptările dintr-un dosar de corupție indică o tentativă de obținere preferențială a unor informații-cheie despre racordarea la rețeaua electrică , date care pot influența direct valoarea terenurilor și accesul la proiecte de energie regenerabilă, potrivit Adevărul . Anchetatorii susțin că doi procurori din Constanța, Ștefan Gigi Valentin și Niță Teodor, ar fi fost implicați într-un mecanism informal de influențare a unor decizii administrative și de reglementare legate de un proiect de parcuri eoliene și fotovoltaice, prin discuții și intermedieri care vizau Electrica Distribuție și Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) . Miza: informații despre capacitatea de racordare, folosite pentru terenuri „avantajoase” Potrivit referatului procurorilor, procurorul Ștefan Gigi Valentin și intermediarul său, Learciu Dumitru Daniel, ar fi încercat să obțină de la conducerea Electrica Distribuție informații confidențiale despre unde există capacitate de racordare la rețeaua electrică. Scopul descris de anchetatori: cumpărarea din timp, la prețuri avantajoase, a unor terenuri care ar urma să fie folosite pentru parcuri eoliene. În interceptări, o reprezentantă a Electrica Distribuție le-ar fi refuzat solicitarea, avertizând că i se cere „o ilegalitate”. Discuția redată în documente include reacții jignitoare la adresa acesteia, după refuz. „E bătută în cap.” „Da, dar e proastă.” Schimbarea strategiei: ținta, conducerea ANRE După refuzul primit de la Electrica Distribuție, anchetatorii arată că cei implicați ar fi decis să caute alte căi pentru a obține sprijin, inclusiv prin acces la conducerea ANRE și la președintele instituției, George Niculescu. În referatul citat, apare și o discuție din 25 februarie 2026 (intervalul 12:09–12:46), în care intermediarul îi relatează procurorului întâlnirea cu o directoare a Electrica Distribuție, căreia i-ar fi cerut să indice unde se pot racorda la rețea pe o suprafață mai mare de teren, pentru a ști „exact unde să cumpere teren”. „Ar fi promis că îi ajută”: intervenții și contacte locale Potrivit referatului de arestare, președintele ANRE, George Niculescu, „ar fi promis că rezolvă situația” proiectului cu eoliene. Într-o discuție din 4 martie 2026 (08:49–09:14), Learciu Dumitru Daniel îi solicită procurorului o nouă intervenție la Florin Mitroi, președintele Consiliului Județean Constanța, pentru ca acesta să discute cu președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, în legătură cu proiectul. Contextul dosarului: acuzații de corupție și abuz în serviciu Cei doi procurori, ambii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, sunt acuzați de fapte grave de corupție și abuz în serviciu. Ei au fost reținuți la 14 mai 2026 și propuși pentru arestare preventivă pentru 30 de zile. În documentele din dosar, anchetatorii invocă și un impact instituțional: astfel de fapte, atribuite unor magistrați, ar afecta credibilitatea sistemului judiciar și ar alimenta percepția că soluțiile pot fi influențate prin bani și relații. [...]
Samsung își aliniază electrocasnicele conectate la un standard voluntar al UE pentru interoperabilitate energetică , mizând pe funcții care mută consumul în afara orelor de vârf și pe integrarea cu sistemele energetice, potrivit Samsung News . Compania anunță că a semnat Codul de Conduită (CoC) al Uniunii Europene privind interoperabilitatea și aparatele electrocasnice inteligente eficiente energetic (Energy Smart Appliances – ESA). Obiectivul inițiativei este accelerarea lansării de aparate conectate care pot funcționa „perfect cu sistemele energetice” și pot ajuta gospodăriile să folosească electricitatea mai eficient. De ce contează: interoperabilitate între branduri și „servicii comune” legate de energie Codul de Conduită este o inițiativă voluntară a UE, dezvoltată împreună cu producătorii de către Centrul Comun de Cercetare și Direcția Generală pentru Energie a Comisiei Europene. Documentul urmărește interoperabilitatea între branduri prin: definirea unor „servicii comune” legate de energie; stabilirea informațiilor necesare pentru activarea acestor servicii; funcționarea inclusiv atunci când sunt folosite protocoale de comunicare diferite. Inițiativa acoperă aparate cu etichetă energetică, inclusiv categorii mari de electrocasnice și sisteme HVAC (încălzire, ventilație și aer condiționat). Ce produse intră deja și ce funcții sunt vizate Samsung precizează că, în linie cu calendarul inițiativei, anumite modele de mașini de spălat rufe și mașini de spălat vase care îndeplinesc cerințele CoC au fost înregistrate în Registrul european al produselor pentru etichetarea energetică (EPREL) ca ESA. Aceste modele acceptă funcția „Optimal Scheduling” din SmartThings Energy , care permite funcționarea în afara orelor de vârf. Separat, SmartThings Energy ar permite utilizatorilor să monitorizeze și să gestioneze consumul de energie prin aplicația SmartThings. „Samsung consideră că electrocasnicele conectate pot juca un rol semnificativ în tranziția energetică, ajutând gospodăriile să utilizeze energia mai inteligent, fără a complica viața de zi cu zi”, a declarat Hyesoon Yang, vicepreședinte executiv al echipei New Biz pentru Digital Appliances (DA) la Samsung Electronics. Ce urmează Compania spune că intenționează să își extindă treptat gama de produse care respectă cerințele CoC, cu obiectivul de a contribui în continuare la utilizarea eficientă a energiei. Samsung nu oferă, în material, un calendar detaliat sau ținte cantitative pentru această extindere. [...]
