Știri
Știri din categoria Energie
Ambasadorul SUA spune că România poate schimba jocul energetic în regiune, într-un context în care reducerea dependenței de Rusia rămâne o miză majoră, relatează Antena 3 CNN, citând un interviu acordat AGERPRES de Darryl Nirenberg, ambasadorul Statelor Unite la București.
Declarațiile au fost făcute luni, în primul interviu acordat presei române de la preluarea mandatului. Nirenberg a legat explicit tema energiei de securitatea națională și de dezvoltarea economică, susținând că România are resurse deja exploatate și altele care urmează să fie valorificate.
„La bază, România are potențial să revoluționeze domeniul energetic în Europa Centrală și de Est, în ceea ce privește reducerea dependenței de Rusia. Cum a spus președintele Trump, securitatea energetică înseamnă securitate națională, iar energia este cheia dezvoltării economice.”
Pe zona nucleară, ambasadorul a spus că „programul nuclear este promițător” și a indicat implicarea SUA prin tehnologie și companii în proiectele de la Cernavodă, menționând refacerea reactoarelor. Totodată, a făcut referire la reactoarele modulare mici (SMR), o tehnologie de centrale nucleare de dimensiuni mai reduse, dezvoltată în baza unui acord interguvernamental cu contribuție americană.
În ceea ce privește finanțarea proiectului SMR, Nirenberg a afirmat că Eximbank și Development Finance Corporation s-au angajat să investească „până la 3 miliarde” și, respectiv, „un miliard de dolari”. Ambasadorul a mai spus că una dintre prioritățile mandatului său în România este avansarea oportunităților economice și comerciale, „în special în domeniile energiei, mineralelor critice și tehnologiei”, cu obiectivul de a sprijini companiile americane și de a consolida legăturile bilaterale.
Recomandate
Prețul benzinei din România a crescut cu aproximativ 16% într-o lună , o evoluție „în linie cu media UE”, potrivit Ziarul Financiar , care citează o analiză a Erste Group pentru intervalul 23 februarie – 23 martie. Banca arată că scumpirile la benzina Euro-super 95 au fost mai accentuate în Europa Centrală și de Est, în special în Cehia și Polonia, unde avansul a ajuns la circa 23% în aceeași perioadă. În România, ritmul a fost mai moderat, analiștii Erste indicând că dinamica este aliniată cu media Uniunii Europene. „Comparăm schimbarea preţului benzinei Euro-super 95 la staţiile de alimentare din regiune între 23 februarie şi 23 martie pentru a surprinde impactul creşterii preţurilor la materii prime în urma conflictului din Iran”, se arată în raportul Erste. Analiza pune diferențele dintre țări pe seama a doi factori principali: evoluția cursurilor valutare și intervențiile guvernamentale. În Polonia și Cehia, deprecierea monedelor locale ar fi amplificat scumpirile la pompă, în timp ce în Ungaria efectele ar fi fost temperate de măsuri ale statului. În același interval, în Slovacia, Croația și Ungaria, prețurile carburanților au rămas relativ stabile, pe fondul intervențiilor directe sau indirecte ale autorităților, mai notează Erste. Banca amintește și că Euro-Super 95 este folosită frecvent ca reper în statistici, fiind cel mai utilizat tip de benzină în România și în majoritatea țărilor europene. Pe scurt, concluziile-cheie ale analizei Erste sunt: România: +16% la benzină (Euro-super 95) între 23 februarie și 23 martie, „în linie cu media UE”. Cehia și Polonia: creșteri de circa +23% în aceeași perioadă. Polonia și Cehia: deprecierea monedelor locale a amplificat scumpirile. Ungaria: efectele au fost temperate de măsuri ale statului; alături de Slovacia și Croația, prețurile au rămas relativ stabile. Erste mai estimează că scumpirea combustibililor ar urma să se vadă în inflația din martie atât la nivel regional, cât și în zona euro, printr-o accelerare a ratei generale a inflației, pe fondul creșterii prețurilor regionale la energie. [...]
Combustibilul RDF obținut din deșeuri a devenit mai valoros decât petrolul și gazul , pe fondul tensiunilor geopolitice și al volatilității din piața energiei, potrivit Libertatea . Materialul descrie cum o resursă tratată mult timp ca secundară începe să fie privită ca element de securitate energetică pentru statele europene. Publicația arată că utilizarea deșeurilor ca resursă energetică, în special sub forma RDF (Refuse Derived Fuel, adică un combustibil obținut prin procesarea deșeurilor nepericuloase), câștigă teren în industrie. Contextul invocat este instabilitatea pieței combustibililor fosili, asociată cu evoluțiile recente din Orientul Mijlociu și cu perturbări în lanțurile de aprovizionare. Un exemplu concret este Serbia, care a modificat Legea privind gestionarea deșeurilor pentru a permite importul temporar de combustibili alternativi, cu obiectivul de a-și proteja securitatea energetică. În paralel, state din Uniunea Europeană ar pregăti planuri pentru a crește procesarea deșeurilor nepericuloase, astfel încât să poată substitui parțial petrolul, cărbunele și gazele naturale. RDF-ul este obținut din „fracția uscată” a deșeurilor, după eliminarea componentelor incombustibile (precum sticla și metalul) și a celor organice umede. Conform articolului, compoziția include, între altele, lemn tratat sau deșeuri de lemn, plastice care nu pot fi reciclate mecanic, hârtie și carton contaminate, resturi textile și piele. Miza, în această etapă, este disponibilitatea: Libertatea notează că RDF-ul începe să devină o marfă deficitară chiar și în unele state membre UE, ceea ce ridică întrebarea dacă exporturile vor mai continua sau dacă țările vor păstra resursa pentru consum intern. Pentru industriile energo-intensive, combustibilul alternativ este prezentat ca o soluție de reducere a costurilor și a emisiilor, inclusiv în contextul obligațiilor legate de CBAM (mecanismul UE de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon). [...]
Ministerul Finanțelor pregătește accize dinamice la carburanți pentru a tempera scumpirile la pompă, în contextul unei noi crize energetice, potrivit Mediafax . Măsura ar urma să fie introdusă prin ordonanță de urgență, iar România vrea să acționeze coordonat cu Uniunea Europeană, pe fondul unui „șoc energetic” discutat la reuniunea Eurogroup. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , vineri, după reuniunea Eurogroup. El a susținut că răspunsul trebuie construit împreună cu partenerii europeni și că actualul context economic este mai dificil decât în 2022, când prețurile la energie au crescut abrupt după invadarea Ucrainei de către Rusia. „România trebuie să fie parte din efortul european pentru a limita impactul crizei energetice. Astăzi, în cadrul reuniunii Eurogrup, am discutat despre impactul noului șoc energetic și despre modul în care trebuie să răspundem coordonat la nivel european”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook. Ministrul a argumentat că „spațiul fiscal este limitat”, ceea ce impune instrumente „mai bine calibrate” și o coordonare mai strânsă între statele membre. În acest sens, Nazare a indicat și nevoia de colaborare între miniștrii de finanțe și cei ai energiei, printr-o apropiere între formatele ECOFIN (Consiliul miniștrilor de finanțe) și Consiliul miniștrilor energiei, pentru „soluții comune și coerente”. Pe plan intern, Ministerul Finanțelor se află, potrivit lui Nazare, într-un „stadiu avansat” al elaborării ordonanței de urgență care va introduce „un mecanism transparent de ajustare a accizelor pentru carburanți”. Acesta este descris ca un sistem de „accizare dinamică” menit să răspundă șocurilor externe și să permită ajustări graduale, în funcție de evoluția simultană a prețurilor și a cotațiilor internaționale, cu efect direct în temperarea creșterilor la pompă. [...]
România primește o nouă investiție în stocarea energiei , potrivit Profit.ro , după ce compania americană Nuvve Holding și investitorul elvețian Omnia Global au anunțat dezvoltarea unui sistem independent de stocare prin baterii la Brașov, cu o capacitate de 60 MW și 120 MWh. Proiectul face parte dintr-un parteneriat mai amplu, semnat la începutul lunii martie 2026, pentru construirea unui portofoliu european de peste 1 GW în sisteme BESS, iar unitatea din România este a treia anunțată până acum, după cele din Suedia și Austria. Miza este dublă: pe de o parte, investiția extinde infrastructura locală necesară pentru integrarea producției din surse regenerabile, iar pe de altă parte confirmă interesul investitorilor străini pentru piața românească de echilibrare și servicii auxiliare. Cele două companii spun că România oferă unele dintre cele mai ridicate venituri pe MW din Europa continentală pentru operatorii de stocare, pe fondul nevoii tot mai mari de stabilizare a rețelei electrice. În acest context, veniturile anuale estimate pot ajunge la până la 500.000 de dolari pe MW, un nivel pe care investitorii îl consideră excepțional. Pe scurt, proiectul anunțat la Brașov arată astfel: capacitate: 60 MW/120 MWh; localizare: Brașov; tip: sistem independent de stocare a energiei în baterii; termen estimat pentru intrarea în operare comercială: ultimul trimestru din 2026. În cadrul acordului, Nuvve va încasa un onorariu de consultanță, o taxă de agregare la rețea de 9% din veniturile proiectului și va avea drept de preemțiune pentru cumpărarea activului finalizat. Tot compania americană va furniza și platforma de optimizare a veniturilor. Odată cu proiectul din România, capacitatea totală anunțată de Nuvve în acest parteneriat ajunge la 150 MW, după alte 50 MW în Suedia și 40 MW în Austria. Toate aceste proiecte sunt programate să intre în exploatare în cursul anului 2026. Mesajul investitorilor este limpede: România nu mai este privită doar ca o piață emergentă, ci ca una dintre zonele în care stocarea energiei poate produce rapid randamente importante. Omnia Global susține că avea deja în dezvoltare peste 700 MW în 16 proiecte din Austria, România și Bulgaria, aflate în diverse faze de analiză și pregătire. Pentru piața locală, anunțul este relevant fiindcă arată că sistemele BESS devin o piesă tot mai importantă în infrastructura energetică, mai ales într-un moment în care producția din regenerabile crește, iar rețeaua are nevoie de flexibilitate suplimentară. [...]
Electrica va distribui dividende de 50 milioane lei către bugetul de stat , potrivit Profit.ro . Decizia apare în contextul în care compania pregătește, în paralel, un program de investiții de aproape 2 miliarde lei. Dividendele de 50 milioane lei și miza pentru acționarul stat Distribuirea dividendelor către bugetul de stat înseamnă o intrare directă de numerar la nivelul finanțelor publice, din partea unui emitent relevant din sectorul energetic listat la bursă. În practică, astfel de plăți sunt urmărite atât de investitori, cât și de autorități, pentru că reflectă politica de remunerare a acționarilor și capacitatea companiei de a genera și aloca resurse. În același timp, nivelul dividendelor trebuie citit împreună cu nevoile de finanțare ale companiei, mai ales într-o perioadă în care rețelele de distribuție și infrastructura energetică au nevoie de modernizări și extinderi. Din această perspectivă, mesajul implicit este unul de echilibru între distribuirea de profit și susținerea investițiilor. „Compania va distribui dividende de 50 milioane lei către bugetul de stat”, relatează Profit.ro. Investiții de aproape 2 miliarde lei, în paralel cu distribuirea de numerar Conform aceleiași surse, Electrica pregătește investiții de aproape 2 miliarde lei. Dimensiunea programului indică un efort semnificativ de capital, într-un sector în care investițiile sunt, de regulă, multianuale și puternic influențate de reglementare și de ritmul de dezvoltare a consumului și a producției. Alocarea simultană a unor sume pentru investiții și a dividendelor către acționari este un indicator urmărit de piață, pentru că poate influența structura de finanțare (resurse proprii versus împrumuturi) și, implicit, profilul de risc și costurile viitoare ale companiei. Profit.ro nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre calendarul plății dividendelor sau despre destinațiile exacte ale investițiilor. [...]
Schema de sprijin pentru facturile la energie electrică se prelungește în forma actuală până la finalul lui 2026 , potrivit EVZ , după ce autoritățile au decis continuarea mecanismului și după 31 martie. Măsura vizează consumatorii vulnerabili și presupune acordarea unui ajutor lunar de 50 de lei, în condițiile stabilite de legislația în vigoare. Prelungirea vine în contextul în care modificările legislative care ar fi trebuit să simplifice accesul la sprijin și să reducă birocrația nu au fost adoptate. În consecință, după 1 aprilie rămân neschimbate plafonul de venit, procedura de depunere a cererilor și modul de acordare a ajutorului, pe baza Ordonanței de Urgență nr. 35/2025 privind sprijinul acordat consumatorilor casnici aflați în sărăcie energetică. Prelungirea până la finalul anului păstrează aceleași condiții și același ajutor Sprijinul se acordă la cerere persoanelor singure cu venit net lunar de maximum 1.940 de lei și familiilor în care venitul net lunar pe membru nu depășește 1.784 de lei. Voucherul este de 50 de lei pe lună și poate fi folosit exclusiv pentru plata facturilor la energie electrică. Cererile pentru acordarea voucherelor au început să fie depuse din 20 august, odată cu lansarea aplicației informatice EPIDS, dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale. Solicitanții pot transmite cererile online, prin oficiile poștale sau prin primării. Ce arată datele despre cereri și câți beneficiari sunt în practică Până în prezent, potrivit informațiilor din articol, au fost depuse peste 1 milion de cereri pentru ajutorul la energie electrică, dintre care aproximativ 729.000 au fost verificate și aprobate. Numărul beneficiarilor variază lunar, în funcție de schimbările veniturilor declarate. La nivelul întregului program, EVZ menționează 5,79 milioane de solicitări depuse, dintre care 5,39 milioane au fost considerate eligibile. În același timp, deși inițial se estimau 2,1 milioane de gospodării eligibile, în realitate aproximativ 700.000 de persoane beneficiază de ajutor, iar impactul bugetar prognozat era de aproape un miliard de lei. Ce urmează pentru cei care au primit deja sprijinul și discuțiile despre deducerea directă pe factură Pentru beneficiarii existenți, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) indică faptul că nu este necesară depunerea unei noi cereri: tichetul de 50 de lei continuă să fie acordat automat. Actualizarea cererii este necesară doar în cazul unor schimbări semnificative, precum mutarea domiciliului sau modificarea componenței familiei, prin aplicația EPIDS. În paralel, Guvernul a analizat un mecanism prin care ajutorul să fie acordat direct pe factură, fără depunerea cererilor, însă acesta nu a fost pus în aplicare până acum. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a descris intenția de a introduce un mecanism de verificare a veniturilor („cross-check”), astfel încât suma să fie dedusă automat din factură: „Imediat ce se termină actuala schema în 31 martie, putem să venim cu această formulă în care nu mai punem oamenii pe drumuri și să scadă automat din factură acea sumă de bani. Pentru a proteja consumatorii vulnerabili aproximativ 2,1 milioane de puncte de consum, circa 3,5 milioane de oameni”, a explicat ministrul Bogdan Ivan. Până la o eventuală schimbare de arhitectură a sprijinului, decizia relevantă pentru consumatori este că schema rămâne în vigoare în forma actuală până la finalul anului, cu aceleași praguri de venit, aceleași canale de depunere și aceleași reguli de continuitate pentru cei deja înscriși. [...]
