Știri
Știri din categoria Energie
Transelectrica rulează proiecte PNRR de 51,7 milioane euro (aprox. 263 milioane lei) care vizează reducerea costurilor operaționale și întărirea rezilienței rețelei, prin producție proprie de energie pentru autoconsum în stații, modernizarea mentenanței și investiții în securitate cibernetică, potrivit Economedia.
Finanțarea este asigurată din PNRR – componenta REPowerEU și acoperă trei investiții pentru eficientizarea și digitalizarea Rețelei Electrice de Transport (RET). Compania spune că a montat deja panouri fotovoltaice în șase stații electrice, iar una dintre filiale a finalizat și pus în funcțiune un centru de date.
Primul proiect, aflat „în stadiu de implementare accelerată”, urmărește scăderea consumului intern de energie electrică în 29 de stații electrice de transformare, prin instalarea de centrale fotovoltaice și sisteme de stocare. Valoarea finanțării este de 29,557 milioane euro (aprox. 150 milioane lei).
Datele tehnice prezentate pentru proiect:
Transelectrica precizează că proiectul este off-grid (adică pentru autoconsum, fără injectare în rețea) și că este realizat cu respectarea regulilor de unbundling (separarea activităților, conform Directivei 2019/944). Compania estimează că noile instalații vor duce la scăderea cu 50% a consumului celor 29 de stații din energia luată din rețea.
La stadiul lucrărilor, sunt în execuție 13 stații, iar alte 16 sunt în proiectare, urmând să intre în execuție „în următoarea perioadă”. Au fost finalizate montajele panourilor în șase stații din zona sucursalelor teritoriale Craiova (cinci stații) și Bacău (o stație).
Al doilea proiect, „Retehnologizarea SMART SA – filiala CNTEE Transelectrica SA”, are o finanțare de 13,79 milioane euro (aprox. 70 milioane lei) și vizează dotarea filialei care asigură mentenanța RET cu echipamente „cu tehnologie curată”, pentru reducerea timpilor de intervenție.
Potrivit companiei, SMART SA a achiziționat 46 de tipuri de echipamente, în total 355 de utilaje și echipamente, deja recepționate și folosite la intervenții. Proiectul este în etapa de monitorizare și centralizare a datelor, cu ținta de reducere cu 50% a duratei medii a intervențiilor în rețea.
A treia investiție, cu finanțare de 8,44 milioane euro (aprox. 43 milioane lei), este implementată de filiala de telecomunicații TELETRANS și vizează creșterea rezilienței RET și a Sistemului Electroenergetic Național la atacuri cibernetice, prin modernizarea rețelei de comunicații (echipamente și software) și crearea unui centru de date.
Transelectrica arată că investiția este finalizată și operaționalizată, centrul de date fiind pus în funcțiune la sfârșitul lunii martie și utilizat în prezent pentru consolidarea securității cibernetice a rețelei de transport.
Recomandate
Gazul din Marea Neagră poate repoziționa România ca hub energetic regional , dar miza economică reală este dacă țara își folosește resursele pentru a construi lanțuri industriale locale și a reduce dependența de importuri, potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar , pe baza unei discuții cu Zsuzsa Bereschi, director energy & sustainability la EY. În contextul șocurilor recente asupra securității energetice europene – războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu –, Europa a văzut cum prețurile la gaze și energie au urcat la niveluri greu de anticipat, iar presiunea asupra costurilor din transport s-a accentuat. În acest cadru, tranziția către energie verde nu mai este o opțiune, ci o necesitate, însă dificultățile se mută tot mai mult în zona consumului, unde electrificarea rămâne o provocare. Unde se blochează tranziția: încălzirea și transportul Bereschi arată că reducerea emisiilor nu a ținut pasul în consum cu progresele din producția de energie electrică, în special în două zone mari: încălzirea rezidențială și transportul. Pentru încălzire, pompele de căldură sunt indicate drept soluție, dar costul ridicat și nevoia de scheme de finanțare limitează adoptarea, într-un moment în care bugetele publice sunt sub presiune, inclusiv în România. În plus, electrificarea încălzirii ar trebui corelată cu renovarea fondului locativ: peste 70% dintre locuințe sunt construite înainte de 1990, iar „valul de renovări” nu s-a produs încă, potrivit aceleiași surse. În transport, programele de finanțare au vizat mai ales segmentul individual, în timp ce decarbonizarea transportului „masiv” (logistică) nu a început, iar progresul depinde puternic de infrastructura necesară. O problemă operațională: capacitatea statului de a gestiona tranziția Un alt blocaj ține de resursa umană din administrație. Bereschi susține că multe autorități, centrale și locale, sunt „slăbite de oameni”, cu prea puțini profesioniști care să poată atrage fonduri și apoi să le gestioneze „corect, transparent”. În acest context, cercul vicios se adâncește: fără adopție pe scară largă nu apar scăderi de preț, dar adopția are nevoie de sprijin guvernamental, dificil de susținut în condițiile actuale. Miza economică: resursele locale ca bază pentru reindustrializare Punctul forte al României, în această ecuație, este existența resurselor locale, inclusiv potențialul gazului din Marea Neagră. Importanța resursei locale nu este redusă la preț, ci la faptul că existența unor cantități disponibile poate diminua dependența de importuri și vulnerabilitățile de aprovizionare. În paralel, reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare – din lanțuri lungi și complexe în unele regionale, mai diversificate – deschide o fereastră de oportunitate pentru România, inclusiv în ideea de a deveni un „hub regional energetic”, cu energia văzută ca element care poate susține relansarea industrială. Dincolo de rolul de furnizor regional, mesajul central este că România trebuie să decidă ce face cu aceste resurse în plan intern: ce industrii vrea să dezvolte, dacă merge pe industrializare/reindustrializare și ce tip de agricultură urmărește (primară sau cu valoare adăugată). Potrivit lui Bereschi, nu este doar o decizie guvernamentală, ci una care ar trebui împinsă și dinspre societate către zona de decizie publică. [...]
Complexul Energetic Oltenia reia vânzarea termocentralei Chișcani , un set de active din județul Brăila preluate în urmă cu 13 ani, într-o mișcare care indică efortul companiei de a-și reduce expunerea pe active periferice față de nucleul său de producție pe cărbune, potrivit Profit . Complexul Energetic Oltenia (CEO), companie de stat și cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din România, se pregătește să scoată din nou la vânzare activele sucursalei Electrocentrale Chișcani . Activele sunt localizate în județul Brăila și au ajuns în portofoliul CEO „de la o urmașă a fostului gigant național Termoelectrica”, conform aceleiași surse. Informația este relevantă prin prisma implicațiilor operaționale: CEO încearcă, din nou, să iasă dintr-un activ care nu ține de baza sa principală de producție și care, din formularea publicației, a fost o moștenire nedorită („cu care s-a «pricopsit»”). Profit nu detaliază în fragmentul disponibil condițiile tranzacției sau calendarul exact al procedurii de vânzare. [...]
România încearcă să-și asigure finanțare externă predictibilă pentru proiecte energetice mari, cu accent pe nuclear, prin discuții cu Export-Import Bank of the United States (US EXIM) , potrivit Adevărul , care relatează despre mesajul ministrului Energiei, Bogdan Ivan, după o vizită la Washington. Ministrul a spus că, după întâlnirea cu reprezentanții Băncii Mondiale , a continuat dialogul cu US EXIM, instituție reprezentată de președintele John Jovanovic, pe tema susținerii investițiilor majore din sectorul energetic. Miza: proiecte „în execuție” cu finanțare solidă, nu doar planuri În mesajul publicat pe Facebook, Bogdan Ivan a plasat discuțiile în contextul „presiunilor” asupra pieței energiei: competitivitate, costuri și securitatea aprovizionării. În acest cadru, el a indicat că România are nevoie de proiecte mari care să intre efectiv în execuție, cu finanțare „solidă” și „predictibilă”, adaptată dimensiunii lor. Ce tip de proiecte au fost în prim-plan Potrivit ministrului, discuțiile au vizat în special proiecte din domeniul energiei nucleare, dar și alte investiții strategice în care „componenta americană” ar putea contribui cu: finanțare; tehnologie; capacitate de implementare/execuție. De ce contează pentru economie și sistemul energetic Mesajul central al ministrului este că România nu urmărește „formule generale”, ci parteneriate financiare aplicate, care să transforme proiectele strategice în investiții realizabile, cu efecte în economie, în lanțurile industriale și în siguranța sistemului energetic. „România nu caută formule generale, ci parteneriate financiare aplicate, care să transforme proiectele strategice în investiții realizabile, cu efect direct în economie, în lanțurile industriale și în siguranța sistemului energetic.” În acest stadiu, informațiile disponibile se referă la discuții și intenții de cooperare; articolul nu menționează acorduri semnate, sume, termene sau proiecte nominalizate. Pentru context, Adevărul a mai relatat despre această temă și în materiale separate despre întâlnire și despre investiții strategice . [...]
Ministrul Energiei Bogdan Ivan caută finanțare externă pentru proiecte energetice mari, cu accent pe nuclear , în discuții purtate la Washington cu șeful băncii americane de export-import, potrivit Agerpres . Mesajul vine pe fondul presiunilor regionale legate de competitivitate, costurile energiei și securitatea aprovizionării. Ivan a relatat, într-o postare pe Facebook, că după întâlnirea cu reprezentanții Grupului Băncii Mondiale la Washington, D.C., a continuat discuțiile despre finanțarea proiectelor energetice strategice împreună cu John Jovanovic, președintele Export-Import Bank of the United States (US EXIM) . De ce contează: finanțarea devine condiție pentru „intrarea în execuție” Ministrul susține că România are nevoie de proiecte mari care să intre efectiv în execuție, iar pentru asta este necesară o finanțare „solidă, predictibilă și adaptată dimensiunii lor”, într-un context în care costurile energiei și siguranța alimentării pot afecta economia. În același mesaj, Ivan a indicat că România urmărește „parteneriate financiare aplicate”, nu „formule generale”, astfel încât proiectele strategice să devină investiții realizabile, cu efect direct în economie, în lanțurile industriale și în siguranța sistemului energetic. Ce proiecte sunt vizate în discuțiile cu US EXIM Potrivit ministrului, pe agenda discuțiilor a fost propusă extinderea cooperării cu US EXIM în zone unde banca americană „are relevanță directă”, în special: zona nucleară ; alte investiții strategice unde „componenta americană” ar putea aduce finanțare, tehnologie și capacitate de execuție. Contextul vizitei la Washington Agerpres mai notează că Bogdan Ivan a avut anterior o întâlnire cu președintele Grupului Băncii Mondiale, Ajay Banga. Tot în această săptămână, o delegație ministerială condusă de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, participă la reuniunea de primăvară a Grupului Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional, organizată la Washington DC. [...]
Guvernul britanic a aprobat trei reactoare modulare mici la Wylfa, un proiect de 2,5 miliarde lire menit să aducă energie „de bază” în rețea din anii 2030. Potrivit Interesting Engineering , dezvoltarea va fi realizată la situl Wylfa (Anglesey, Țara Galilor de Nord) de Rolls-Royce SMR în parteneriat cu Great British Energy – Nuclear , cu obiectivul declarat de a consolida securitatea energetică și de a livra energie cu emisii reduse de carbon. Proiectul vizează instalarea a trei Small Modular Reactors (SMR) – reactoare modulare mici, adică unități nucleare proiectate să fie construite în mare parte în fabrică și asamblate la amplasament. Conform BBC, citat de publicație, cele trei unități ar avea o producție totală suficientă pentru a alimenta aproximativ 3 milioane de locuințe timp de peste 60 de ani, iar primele SMR „Made in Britain” ar putea începe să livreze energie în rețeaua națională în anii 2030, dacă planul rămâne pe traiectorie. Ce se construiește și de ce contează operațional Rolls-Royce SMR este descris ca un reactor cu apă sub presiune de 470 MWe, proiectat să furnizeze energie de bandă (producție constantă) pentru cel puțin 60 de ani. Fiecare unitate ar avea o amprentă compactă, de aproximativ 16 metri pe 4 metri. World Nuclear News, citat de Interesting Engineering, notează că designul modular ar permite ca 90% din unitate să fie fabricată în afara șantierului. Mutarea unei părți mari din lucrări în fabrici ar reduce perturbările locale și ar face calendarul de construcție „mai rapid și mai predictibil”, potrivit articolului. Miza economică: finanțare publică și locuri de muncă Inițiativa este prezentată ca parte a unei strategii mai largi a guvernului britanic pentru „independență energetică”, cu scopul de a limita expunerea la șocuri de preț globale și de a susține țintele de tip net-zero. În planul de finanțare apar două repere: un parteneriat de 2,5 miliarde lire sterline pentru transformarea sitului într-un „hub” energetic; o alocare de 599 milioane lire sterline din National Wealth Fund pentru a sprijini ingineria și implementarea reactoarelor. Oficialii estimează crearea a 8.000 de locuri de muncă: 3.000 la nivel local, în Anglesey, și 5.000 în lanțul național de furnizori. Calendar și riscuri: lucrări imediate, decizie finală mai târziu Wylfa este un amplasament cu istoric nuclear: vechea centrală, descrisă drept cea mai veche din Marea Britanie, și-a încheiat operațiunile în 2015, după 44 de ani, pe fondul îmbătrânirii infrastructurii și al opririi în 2008 a producției unui combustibil specific, necesar funcționării reactoarelor din anii 1960. Deși lucrările la sit ar urma să înceapă imediat, articolul precizează că o decizie finală de investiție nu este așteptată decât „spre finalul deceniului”. Ținta este parcurgerea etapelor de planificare și reglementare astfel încât reactoarele să devină operaționale în anii 2030. [...]
Derogările acceptate de SUA pentru Petrotel pot readuce rapid în piață 21% din producția de carburanți a României , într-un moment în care Guvernul încearcă să stabilizeze prețurile la pompă. Potrivit Mediafax , ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat la Washington că autoritățile americane au acceptat solicitarea României de derogare de la regimul sancțiunilor SUA în cazul rafinăriei Petrotel, deținută de grupul rus Lukoil. Rafinăria Petrotel asigură 21% din producția națională de carburanți și este singura dintre cele patru rafinării de pe teritoriul României care este închisă în prezent. Ivan a spus că, „prin acest mecanism”, rafinăria ar putea funcționa din nou în 45 de zile și ar urma să producă motorină, benzină și kerosen pentru piața locală, pe care ministrul o leagă de „stabilizarea pieței” carburanților. Ce lipsește, deocamdată: documentul OFAC În același timp, până la ora publicării articolului, nu apărea un document oficial pe site-ul Biroului pentru controlul activelor străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA, instituția care emite licențele prin care Lukoil a obținut anterior amânări repetate de la aplicarea sancțiunilor, în condițiile în care nu își vinde activele din afara Rusiei. Context operațional: de ce a rămas Petrotel oprită Activitatea rafinăriei a fost oprită în octombrie anul trecut pentru lucrări programate de revizie tehnică, însă nu a mai fost reluată ulterior, pe fondul sancțiunilor internaționale impuse, potrivit informațiilor din articol. Măsuri interne: „supraveghere extinsă” pentru activele Lukoil Guvernul a adoptat pe 12 februarie o hotărâre care introduce „supravegherea extinsă” pentru activele deținute de Lukoil în România, după reglementarea cadrului de aplicare și pentru sancțiunile internaționale. Ca supraveghetor al activității operatorilor a fost desemnat Ion – Bogdan Bugheanu, consilier la Ministerul Energiei. Cele patru entități aflate sub supraveghere extinsă sunt: Lukoil România SRL Petrotel-Lukoil S.A. Lukoil Lubricants East Europe Lukoil Overseas Atash B.V. Amsterdam Olanda, Sucursala București Ce urmărește Ministerul Energiei în relația cu SUA În cazul Petrotel, Ministerul Energiei a solicitat responsabililor americani creșterea duratei licenței OFAC cu cel puțin trei luni, după ce aceasta a fost prelungită în ultima perioadă cu o frecvență lunară, astfel încât să existe un context mai favorabil redeschiderii rafinăriei, conform informațiilor confirmate pentru Mediafax. Cum arată capacitatea de rafinare în România, în acest moment În prezent funcționează rafinăria Petrobrazi (OMV Petrom), iar Petromidia Năvodari și Vega Ploiești (Rompetrol) au fost redeschise după revizia planificată și operează la capacitate maximă, potrivit articolului. Petrotel rămâne, deocamdată, singura rafinărie închisă. În paralel, Guvernul a adoptat un pachet de măsuri pentru atenuarea scumpirilor la pompă, inclusiv declararea crizei pe piața țițeiului și produselor petroliere până la 30 iunie, limitarea adaosurilor, condiționarea exporturilor, reducerea accizei la motorină și impunerea unei taxe de solidaritate, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu menționate în material. [...]
