Știri
Știri din categoria Energie
Centrala pe gaz de la Mintia intră în linie dreaptă pentru livrarea a 1.097 MW în Sistemul Energetic Național de la începutul lui octombrie, după ce primele turbine trec prin faza de teste în următoarele luni, potrivit Economica. Miza este una operațională: calendarul de punere în funcțiune indică o creștere rapidă a capacității de producție, într-un moment în care autoritățile leagă explicit mai multă ofertă internă de presiune mai mică pe prețuri.
Secretarul de stat Casian Nițulescu a declarat că, după efectuarea testelor la primele două turbine pe gaz, acestea ar urma să fie operaționale la începutul lunii octombrie, când vor injecta în Sistemul Energetic Național 1.097 MW.
Ulterior, la începutul anului 2027, centrala ar urma să ajungă la o producție de 1.700 MW.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a numit centrala de la Mintia „cea mai mare investiție din România” în producția de energie electrică, cu o valoare de 1,2 miliarde de euro (aprox. 6 miliarde lei). În aceeași intervenție, ministrul a susținut că România are nevoie de mai mulți producători pentru a putea reduce prețurile energiei atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali, pe fondul creșterii producției interne.
Centrala Mass Mintia, cu putere instalată de 1.700 MW, este prezentată ca cel mai mare proiect pe gaz din Europa.
Reprezentanții Mass Global Energy au arătat că pe șantier lucrează circa 950 de angajați, iar numărul acestora ar urma să depășească 1.000 de persoane.
Bogdan Ivan a spus că proiectul a stat la baza unei inițiative legislative: un proiect de ordonanță prin care investițiile energetice mai mari de 300 de milioane de euro ar urma să fie declarate de interes național și să primească „avantaje” pentru accelerarea autorizărilor și sprijin din partea statului, pentru implementare „de urgență”.
„Avem deja un proiect de ordonanţă prin care acele investiţii, care sunt mai mari de 300 de milioane de euro în domeniul energetic, vor fi considerate de interes naţional, vor beneficia de o serie de avantaje care să grăbească emiterea tuturor autorizaţiilor şi suport direct din partea statului pentru că aceste investiţii să fie puse în practică de urgenţă”, a spus ministrul Energiei.
Separat, Economedia a relatat, citând Agerpres, că prima turbină ar urma să intre în probe până în iunie, iar a doua până în august, și a amintit un anunț anterior al Transelectrica privind racordarea primei turbine la sistemul național la 15 mai.
Recomandate
Prima turbină pe gaz de la centrala Mintia intră în probe până în iunie , un calendar care mută proiectul din faza de șantier spre livrarea efectivă de capacitate în Sistemul Energetic Național, cu primele două turbine așteptate să devină operaționale la începutul lui octombrie, potrivit Agerpres . A doua turbină pe gaz ar urma să intre în probe până în luna august, au transmis reprezentanții companiei, în timpul vizitei ministrului Energiei, Bogdan Ivan, pe șantierul noii capacități de producție din localitatea Mintia (județul Hunedoara). Ce înseamnă operațional pentru sistem: 1.097 MW din octombrie Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Casian Nițulescu, a declarat că, după testele la primele două turbine pe gaz, acestea ar urma să fie operaționale la începutul lunii octombrie, când vor injecta în sistem 1.097 MW. Pentru începutul anului 2027, planul comunicat este ca centrala să fie operațională cu o producție de 1.700 MW. Dimensiunea investiției și miza de preț Ministrul Energiei a spus că centrala de la Mintia este cea mai mare investiție din România în producția de energie electrică, evaluată la 1,2 miliarde de euro (aprox. 6 miliarde lei). În același context, Bogdan Ivan a susținut că România are nevoie de mai mulți producători de energie electrică pentru a putea reduce prețurile, atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali. „România, pentru a putea scădea prețurile energiei electrice, atât la consumatorii casnici, cât și la cei industriali, trebuie să producă mai multă energie.” Efect de reglementare: proiect de ordonanță pentru investiții mari Ministrul a mai afirmat că proiectul Mintia a stat la baza unei inițiative legislative: un proiect de ordonanță prin care investițiile energetice mai mari de 300 de milioane de euro ar urma să fie considerate de interes național și să beneficieze de avantaje pentru accelerarea autorizărilor și „suport direct din partea statului”, astfel încât să fie puse în practică „de urgență”. Forța de muncă și poziționarea proiectului Reprezentanții Mass Global Energy au mulțumit autorităților pentru sprijin și au indicat că, în prezent, pe șantier lucrează circa 950 de angajați, urmând ca numărul să depășească 1.000 de persoane. Centrala electrică Mass Mintia, cu putere instalată de 1.700 MW, este prezentată ca unul dintre cele mai importante proiecte energetice în dezvoltare din România și „cea mai mare centrală pe gaz din Europa”, conform informațiilor transmise în cadrul vizitei. [...]
România are carburanți suficienți, iar statul își păstrează pârghii de intervenție , inclusiv posibilitatea de a condiționa exporturile în context de criză, potrivit declarațiilor ministrului Energiei, Bogdan Ivan , citate de Stirile Pro TV , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Ministrul a spus că România „și-a luat toate măsurile necesare” pentru a evita probleme de aprovizionare pe piața de carburanți. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, în județul Hunedoara, după ce a fost întrebat dacă există riscuri pentru alimentarea cu carburanți în România, în contextul conflictului din regiune. Ce măsuri invocă Ministerul Energiei Bogdan Ivan a enumerat mai multe elemente pe care le prezintă drept garanții pentru continuitatea aprovizionării: o derogare obținută din partea SUA pentru repornirea rafinăriei Petrotel; contracte gestionate împreună cu Kazahstan, Azerbaidjan și Guyana Franceză, pentru asigurarea necesarului de petrol; declararea stării de criză, care permite condiționarea exporturilor în cazul petrolului; existența rezervelor strategice, la care, potrivit ministrului, România „încă nu a apelat până acum”. Context: semnal către piață, pe fondul volatilității regionale Ministrul a mai afirmat că „începe să se regleze” situația pe piața carburanților și a susținut că România „stă mult mai bine decât alte state din Uniunea Europeană”. Materialul este atribuit de publicație sursei News.ro . [...]
România ar urma să atragă investiții de 3,5 miliarde de euro (aprox. 17,5 miliarde lei) în energie și gaze , după discuții purtate la Washington de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care vizează în principal finanțări pentru modernizarea capacităților nucleare și extinderea infrastructurii de transport al gazelor, potrivit Wall-Street . Miza economică este accesul la finanțare externă pentru proiecte mari de infrastructură energetică, într-un moment în care autoritățile le leagă de „stabilitate”, reducerea dependențelor și costuri mai predictibile pentru consumatori. Ce finanțări spune ministrul că a obținut sau a discutat Într-o postare pe Facebook, Bogdan Ivan afirmă că a avut întâlniri „la cel mai înalt nivel” cu instituții și structuri precum Banca Mondială, administrația americană, Department of Energy, US EXIM Bank , State Department, DFC și MIGA/IFC, pentru a atrage finanțare și parteneriate pentru proiecte energetice considerate strategice. Potrivit ministrului, rezultatele invocate includ: finanțare de până la 3 miliarde de dolari (aprox. 13,8 miliarde lei) pentru modernizarea Unității 1 de la Cernavodă ; discuții despre finanțarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă , inclusiv cu US EXIM Bank ; finanțare de 495 milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru dezvoltarea rețelei de transport gaze și interconectare regională . În același context, ministrul susține că proiectul Cernavodă Unitățile 3 și 4 ar însemna aproximativ 19.000 de locuri de muncă și 33% energie nucleară în producția națională. Derogare OFAC pentru Petrotel și implicațiile pentru carburanți Ministrul mai spune că România a obținut derogarea OFAC (autorizație/exceptare acordată de autoritatea americană de control al sancțiunilor) pentru rafinăria Petrotel până la 29 octombrie 2026 . Conform informațiilor prezentate, Petrotel ar asigura 21% din producția națională , iar repornirea rafinăriei ar putea permite României să își acopere integral necesarul de benzină, peste 60% din consumul de motorină și o parte importantă din consumul de combustibil pentru aviație. [...]
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, spune că România a securizat și negociat finanțări externe care pot schimba calendarul marilor proiecte energetice , într-un pachet estimat la circa 3,5 miliarde de euro, după discuții la Washington cu instituții financiare internaționale și autorități americane, potrivit Adevărul . Ivan afirmă că a avut întâlniri „la cel mai înalt nivel” cu Banca Mondială, administrația americană, Department of Energy, US EXIM Bank , State Department, DFC și MIGA/IFC, cu obiectivul de a atrage finanțare și parteneriate pentru proiecte strategice din energie nucleară, gaze naturale și infrastructură de transport energetic. Miza principală: finanțare pentru nuclear, cu accent pe Cernavodă Cel mai important rezultat anunțat vizează energia nucleară: România ar putea primi finanțare de până la 3 miliarde de dolari (aprox. 13,8 miliarde lei) pentru modernizarea Unității 1 de la Cernavodă. În paralel, negocierile pentru Unitățile 3 și 4 sunt în desfășurare, inclusiv cu US EXIM Bank. „Pentru nuclear, am avansat concret: finanțare de până la 3 miliarde de dolari pentru modernizarea Unității 1 de la Cernavodă, discuții în curs pentru finanțarea Unităților 3 și 4, inclusiv cu US EXIM Bank.” Ministrul susține că dezvoltarea Unităților 3 și 4 ar avea un impact major în sistemul energetic: aproximativ 19.000 de locuri de muncă și circa 33% din producția de energie nucleară a României. Gaze și interconectare: 495 milioane dolari pentru rețeaua de transport Pe componenta de gaze naturale și infrastructură, Ivan spune că România a obținut sprijin pentru proiectele din Marea Neagră, pentru dezvoltarea rețelei de transport al gazelor și pentru interconectarea regională. Totodată, a fost „securizată” o finanțare de 495 de milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) destinată extinderii rețelei de transport gaze și consolidării interconectării energetice regionale. Petrotel: derogare OFAC până în octombrie 2026 Un alt element cu impact operațional imediat, potrivit ministrului, este obținerea unei derogări OFAC pentru rafinăria Petrotel, valabilă până la 29 octombrie 2026. Ivan afirmă că Petrotel asigură 21% din producția națională și că, odată cu repornirea rafinăriei, România ar putea acoperi integral necesarul de benzină, peste 60% din consumul de motorină și o parte importantă din consumul de combustibil pentru aviație. Ce înseamnă pentru piață, în versiunea ministrului Bogdan Ivan leagă pachetul de finanțări și negocieri de obiective de politică energetică: reducerea dependenței și creșterea stabilității pieței interne, cu „costuri mai predictibile” pentru consumatori. „Toate aceste demersuri au un singur scop: mai multă stabilitate, mai puțină dependență și costuri mai predictibile pentru români.” [...]
Racordarea noii centrale pe gaze de la Mintia la rețeaua națională este programată pentru 15 mai 2026 , un termen devansat asumat de Transelectrica împreună cu executantul instalației de racordare, potrivit Economica . Miza este una operațională: intrarea în teste a primului grup (TG1), de 575,4 MW, care ar deschide drumul către punerea treptată în funcțiune a unei capacități mari de producție pe gaze. Transelectrica arată că termenul de 15 mai vizează „energizarea” Turbinei cu Gaz 1, după o vizită de lucru și o ședință de analiză a stadiului lucrărilor la șantierul Mintia, la care au participat reprezentanți ai Transelectrica, Transgaz, Mass Global Energy, autorități locale și parteneri contractuali, sub coordonarea unui secretar de stat din Ministerul Energiei. Ce înseamnă termenul de 15 mai și ce urmează Energizarea TG1 nu echivalează cu intrarea imediată în exploatare comercială. După racordare, urmează probe și teste care vor dura „cel puțin o lună”, potrivit informațiilor Economica. În comunicarea Transelectrica, pentru atingerea datei de 15 mai, dezvoltatorul Mass Global Energy Rom are de gestionat mai multe puncte critice: finalizarea tuturor lucrărilor din instalația proprie la TG1; realizarea tuturor testelor în instalațiile proprii; asigurarea personalului autorizat pentru operare; finalizarea integrării în SCADA (sistemul de monitorizare și control de la distanță folosit în dispecerizare) a echipamentelor din centrală. Context: proiectul Mintia și infrastructura de gaze La începutul anului, Mass Group a anunțat că a contractat un credit de 500 de milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru finalizarea centralei pe gaze de la Mintia, detaliu relatat de Economica într-un material separat: Economica . În același context, compania a indicat o valoare totală estimată a proiectului de 1,2 miliarde de euro. Separat, Transgaz a anunțat la jumătatea lunii noiembrie finalizarea conductei care va alimenta cu gaze noua centrală, cu o capacitate de până la 2,5 miliarde de metri cubi pe an, pentru întreaga capacitate a centralei. Vechea termocentrală pe cărbune Mintia (între timp oprită) a fost cumpărată în august 2022 de Mass Global Energy Rom, iar investitorul și-a asumat punerea în funcțiune a unei centrale noi pe gaze, cu o capacitate de până la 1.700 MW. Mass Energy Global Rom este controlată de omul de afaceri iordanian Ahmad Ismail Saleh. [...]
România își leagă planul de dublare a producției nucleare de o finanțare de circa 15 miliarde de euro (aprox. 75 miliarde lei), mizând inclusiv pe Banca Mondială , potrivit Euronews . Ministrul Energiei, Bogdan Ivan , spune că obiectivul este ca, prin investiții la Cernavodă, România să devină un „hub de electricitate” în Europa Centrală și de Sud-Est. Ținta anunțată este dublarea producției de energie nucleară în următorii cinci ani, prin modernizarea și extinderea capacităților de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Ivan a făcut declarațiile în timpul unei vizite la Washington, unde a avut discuții cu conducerea Băncii Mondiale. Miza: finanțare internațională pentru proiectele de la Cernavodă Ministrul afirmă că „prioritatea zero” a vizitei a fost obținerea finanțării necesare pentru proiectele considerate esențiale la Cernavodă: unitățile 3 și 4 și modernizarea unității 1. Valoarea cumulată a proiectelor este estimată de el la aproximativ 15 miliarde de euro (aprox. 75 miliarde lei). „Prioritatea zero [...] reprezintă finanțarea [...] unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, precum și modernizarea unității numărul 1, proiecte care în total ajung la aproximativ 15 miliarde de euro [...]” Ce proiecte sunt vizate și ce calendar indică ministrul Din declarațiile ministrului, planul include: finanțarea unităților 3 și 4 de la Cernavodă; modernizarea unității 1; atragerea de finanțări „într-o formă transparentă”, inclusiv de la Banca Mondială; un posibil anunț oficial al Băncii Mondiale „în câteva luni” privind finanțarea modernizării reactorului 1. Ivan susține că România ar putea deveni prima țară pentru care Banca Mondială finanțează un astfel de proiect de modernizare nucleară, însă, la acest moment, este vorba despre o așteptare exprimată de ministru, nu despre o decizie confirmată public de instituție. De ce contează economic: prețul energiei și investițiile mari consumatoare Ministrul leagă proiectele de nevoia de mai multă energie electrică și de un „preț mai bun” în următorii 10–15 ani, argumentând că acest lucru ar necesita investiții masive. În același context, el menționează importanța energiei pentru „fabricile de inteligență artificială” și pentru atragerea investitorilor mari, pe ideea unei piețe predictibile și a unor prețuri sub media Uniunii Europene. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre structura finanțării, termene contractuale sau etape de implementare, următorul reper concret rămâne potențialul anunț al Băncii Mondiale privind finanțarea modernizării unității 1, pe care ministrul îl plasează la un orizont de „câteva luni”. [...]
