Știri
Știri din categoria Energie
Racordarea noii centrale pe gaze de la Mintia la rețeaua națională este programată pentru 15 mai 2026, un termen devansat asumat de Transelectrica împreună cu executantul instalației de racordare, potrivit Economica. Miza este una operațională: intrarea în teste a primului grup (TG1), de 575,4 MW, care ar deschide drumul către punerea treptată în funcțiune a unei capacități mari de producție pe gaze.
Transelectrica arată că termenul de 15 mai vizează „energizarea” Turbinei cu Gaz 1, după o vizită de lucru și o ședință de analiză a stadiului lucrărilor la șantierul Mintia, la care au participat reprezentanți ai Transelectrica, Transgaz, Mass Global Energy, autorități locale și parteneri contractuali, sub coordonarea unui secretar de stat din Ministerul Energiei.
Energizarea TG1 nu echivalează cu intrarea imediată în exploatare comercială. După racordare, urmează probe și teste care vor dura „cel puțin o lună”, potrivit informațiilor Economica.
În comunicarea Transelectrica, pentru atingerea datei de 15 mai, dezvoltatorul Mass Global Energy Rom are de gestionat mai multe puncte critice:
La începutul anului, Mass Group a anunțat că a contractat un credit de 500 de milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru finalizarea centralei pe gaze de la Mintia, detaliu relatat de Economica într-un material separat: Economica. În același context, compania a indicat o valoare totală estimată a proiectului de 1,2 miliarde de euro.
Separat, Transgaz a anunțat la jumătatea lunii noiembrie finalizarea conductei care va alimenta cu gaze noua centrală, cu o capacitate de până la 2,5 miliarde de metri cubi pe an, pentru întreaga capacitate a centralei.
Vechea termocentrală pe cărbune Mintia (între timp oprită) a fost cumpărată în august 2022 de Mass Global Energy Rom, iar investitorul și-a asumat punerea în funcțiune a unei centrale noi pe gaze, cu o capacitate de până la 1.700 MW. Mass Energy Global Rom este controlată de omul de afaceri iordanian Ahmad Ismail Saleh.
Recomandate
Promisiunea noului lider de la Budapesta de a opri importurile de petrol rusesc abia în 2035 intră în coliziune cu calendarul UE, care cere eliminarea completă a petrolului și gazului rusesc până la finalul lui 2027 , iar miza este atât economică, cât și de conformare la regulile europene, potrivit Al Jazeera . Peter Magyar , noul lider ales al Ungariei și șef al partidului de centru-dreapta Tisza, a câștigat alegerile după o campanie în care a promis o repoziționare către Uniunea Europeană, după 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban, care a consolidat legăturile cu Rusia și dependența energetică a țării. Magyar a spus că vrea să încheie importurile de petrol rusesc până în 2035, însă întrebarea centrală este dacă acest termen poate fi compatibil cu obligațiile UE și cu realitățile infrastructurii energetice. Dependența de Rusia: petrol, gaze și nuclear În petrol, Ungaria a rămas un nod important pentru menținerea fluxurilor rusești către UE, în condițiile în care Uniunea a interzis importurile maritime de petrol rusesc după invazia Ucrainei, dar a păstrat legale livrările pe uscat. Asta a permis Budapestei să continue să importe cea mai mare parte a țițeiului prin conducte care tranzitează Ucraina. Un raport din 2026 al Center for the Study of Democracy (CSD), citat de Al Jazeera, arată că Ungaria și-a crescut dependența de țițeiul rusesc de la 61% în 2021 la 93% în 2025. O mare parte din acest țiței vine prin conducta Druzhba , una dintre rutele-cheie pentru alimentarea Ungariei și Slovaciei. Pe gaze, Ungaria este descrisă drept una dintre cele mai dependente țări din UE de gazul rusesc, acesta reprezentând aproximativ trei sferturi din importurile anuale, conform aceluiași raport CSD. De la începutul invaziei, Ungaria ar fi importat gaze rusești în valoare estimată de 15,6 miliarde euro (aprox. 78 miliarde lei). Raportul indică drept factori contractele pe termen lung cu Gazprom, dependența de TurkStream și utilizarea redusă a interconectoarelor alternative. La energia nucleară, dependența este legată de proiectul de extindere a centralei Paks, unde Rosatom a primit contractul de construcție, iar Rusia a acordat un împrumut de stat pentru finanțarea majorității dezvoltării noilor reactoare. Magyar spune că intenționează să reevalueze finanțarea proiectului. În prezent, Paks asigură 40–50% din electricitatea produsă în Ungaria, iar extinderea ar urma să ducă ponderea la 60–70%, reducând dependența de energie importată, dar menținând legătura cu Rusia. Infrastructura și costurile: alternative există, dar nu sunt ieftine O diversificare este posibilă tehnic, dar vine cu costuri și constrângeri. Un studiu comun din 2025 al CSD și Center for Research on Energy and Clean Air, menționat în articol, susține că Ungaria ar putea importa țiței non-rusesc prin surse alternative, inclusiv conducta Adria, care transportă țiței din Marea Adriatică către rafinării din Croația, Serbia, Ungaria și Slovacia. Rafinăriile controlate de compania ungară MOL ar fi capabile să proceseze țiței non-rusesc, potrivit studiului. Totuși, petrolul rusesc a intrat la preț redus ca efect al sancțiunilor occidentale, astfel că diversificarea ar urma să fie mai scumpă, notează Al Jazeera. Presiunea termenului UE și riscul de blocaj politic UE a anunțat încă din mai 2022 planuri de eliminare treptată a importurilor energetice din Rusia, iar în decembrie 2025 a fost încheiat un acord obligatoriu pentru eliminarea completă a importurilor de petrol și gaze rusești până la finalul lui 2027. În acest context, ținta de 2035 a lui Magyar riscă să devină un punct de fricțiune la Bruxelles, mai ales dacă Budapesta va cere excepții sau perioade de tranziție. În paralel, vulnerabilitățile de infrastructură au devenit și instrument politic. În ianuarie, segmentul Druzhba care traversează Ucraina a suferit avarii importante; Ucraina a pus incidentul pe seama unui atac aerian rusesc, iar Moscova neagă. Ungaria și Slovacia au acuzat Kievul că repară lent, iar în martie Orban a blocat un împrumut de 90 miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei) al UE pentru Ucraina până la redeschiderea conductei. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat săptămâna aceasta că fluxul de petrol ar urma să fie reluat până la finalul lui aprilie și că se așteaptă ca noua conducere ungară să ridice veto-ul până atunci. Ce poate face realist noul guvern Magyar a admis înainte de alegeri că expunerea energetică nu dispare rapid și, într-un interviu pentru Financial Times, a insistat că importurile rusești ar trebui să rămână o opțiune. Pawel Zerka, cercetător la European Council on Foreign Relations, spune că noul guvern ar încerca să păstreze echilibrul între respectarea contractelor existente pentru securitate energetică și distanțarea politică de Moscova, în condițiile în care opțiunile de înlocuire rapidă a combustibililor ruși sunt limitate. Pentru companii și pentru piața energetică regională, concluzia imediată este că „decuplarea” Ungariei de energia rusească nu depinde doar de voință politică, ci de investiții, rute alternative și acceptarea unor costuri mai mari — iar calendarul UE comprimă toate aceste decizii într-un interval mai scurt decât cel promis de noul lider de la Budapesta. [...]
Reducerea taxelor pe combustibili nu este o soluție eficientă pentru scumpirea energiei , avertizează FMI, care le recomandă guvernelor europene să evite măsurile temporare și generalizate, deoarece sunt costisitoare și prost direcționate, potrivit Agerpres . Fondul Monetar Internațional susține, într-un briefing dedicat Europei, că tentația de a limita creșterea prețurilor prin plafonări sau reduceri de taxe la carburanți „nu este una înțeleaptă”. În analiza publicată vineri, instituția argumentează că sprijinul acordat „în masă” ajunge disproporționat la gospodăriile cu venituri mai mari, care consumă, în medie, mai multă energie. De ce contează: cost bugetar mare, țintire slabă FMI își bazează evaluarea pe lecțiile crizei energetice declanșate de invazia Rusiei în Ucraina și le cere guvernelor să nu repete „greșeli costisitoare”. Instituția avertizează că măsurile largi, fără un termen clar de încetare, sunt greu de retras odată introduse. În plus, astfel de politici reduc stimulentele pentru gospodării și companii de a-și diminua consumul sau de a investi în alternative și în eficiență energetică, ceea ce poate prelungi presiunea asupra cererii și, implicit, asupra prețurilor. Cifrele FMI: cât a costat criza din 2022 și ce ar fi fost suficient Conform datelor FMI, guvernele europene au cheltuit, în medie, 2,5% din PIB pe pachete de ajutor energetic în timpul crizei din 2022. Mai mult de două treimi din aceste cheltuieli nu au fost țintite, subliniază instituția. Analiza arată că doar 0,9% din PIB ar fi fost suficient pentru a compensa complet creșterea costurilor energiei pentru cele mai sărace 40% dintre gospodării. Exemplu din Germania: reducere propusă la carburanți, pe termen scurt În Germania, coaliția guvernamentală a propus reducerea taxelor la motorină și benzină, inclusiv TVA, cu aproximativ 0,17 euro pe litru (aprox. 0,85 lei), pentru o perioadă de două luni, ca reacție la cea mai recentă criză de aprovizionare cu energie, pe fondul războiului dintre SUA și Israel cu Iranul. Potrivit propunerii menționate, taxele reduse s-ar aplica între 1 mai și 30 iunie, iar Parlamentul de la Berlin analizează planul; o aprobare ar putea veni săptămâna viitoare. [...]
Guvernul vrea să scumpească drastic „rezervarea” accesului la rețea , prin garanții financiare mai mari la racordare, pentru a descuraja proiectele fictive care blochează investițiile reale în eolian și fotovoltaic, potrivit TVR Info . Miza este una de reglementare cu efect economic direct: avizele tehnice de racordare (ATR) sunt folosite, în unele cazuri, ca instrument de speculă – firmele obțin autorizații pentru proiecte care nu se construiesc, apoi le vând mai departe „la suprapreț”, iar capacitatea din rețea rămâne blocată pentru investitori care chiar vor să pună în funcțiune centrale. Ce se schimbă: garanții mai mari pentru racordare În prezent, Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a propus creșterea garanției de la 5% la 20% din tariful de racordare, însă Guvernul consideră că nu este suficient, notează TVR Info. La dezbaterea publică organizată de ANRE, Executivul a venit cu încă două variante: o garanție fixă de 30 euro pentru fiecare kW instalat ; o formulă mixtă: 50% din tariful de racordare + 20 euro pe kW instalat , care ar ține cont atât de dimensiunea proiectului, cât și de costurile reale din rețea. De ce contează: blocaj în rețea și costuri care ajung în piață Premierul Ilie Bolojan susține că accesul la rețele este blocat de un număr foarte mare de ATR-uri pentru parcuri eoliene și fotovoltaice care nu se concretizează. „Avem proiecte aprobate de aproape 10 ori peste necesarul real, dar peste 90% dintre ele sunt speculative și nu se realizează. Acestea blochează investitorii serioși, care fie sunt obligați să cumpere proiecte, fie să suporte costuri suplimentare pentru racordare”, a transmis premierul pe Facebook. Dan Pîrșan, președintele Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie, afirmă că există „puncte nevralgice” cunoscute „pe circuit intern” și indică ANRE și Transelectrica drept zone unde s-ar concentra problema. În același timp, unii experți sunt sceptici că majorarea garanțiilor va opri fenomenul. Niculae Havrileț, expert în energie și fost președinte ANRE, spune că măsura „nu va stopa”, deoarece garanția „oricum s-a plătit”. Context: de ce a apărut specula cu avizele Potrivit analiștilor citați de TVR Info, specula cu avizele de racordare ar fi fost alimentată de: timpul mare de emitere , care poate ajunge la doi ani ; numărul limitat de avize disponibile. Specialiștii mai arată că blocajul creat de aceste practici se reflectă și în costuri care ajung, în final, să fie resimțite și de consumatorii obișnuiți. [...]
Europa riscă anulări de zboruri din cauza unei posibile penurii de combustibil pentru avioane în următoarele săptămâni , pe fondul blocajelor din Strâmtoarea Ormuz , avertizează șeful Agenției Internaționale pentru Energie , Fatih Birol, potrivit news.ro . Birol spune că Europa mai are „poate vreo șase săptămâni” de combustibil pentru avioane și că, dacă aprovizionarea cu petrol rămâne blocată din cauza războiului din Iran, „în curând” ar putea apărea anulări de zboruri. Impact operațional: presiune directă pe transportul aerian Avertismentul vizează un efect concret și rapid: epuizarea unor produse petroliere, inclusiv combustibilul pentru avioane, dacă ruta maritimă nu este redeschisă. Birol a indicat explicit riscul ca zboruri „de la orașul A la orașul B” să fie anulate din lipsă de combustibil, în condițiile în care fluxurile de petrol, gaze și alte resurse vitale sunt perturbate prin Strâmtoarea Ormuz. Context: „cea mai mare criză energetică” și efecte în lanț în economie Șeful AIE a descris situația drept „cea mai mare criză energetică cu care ne-am confruntat vreodată”, cu implicații majore pentru economia globală, pe măsură ce blocajul se prelungește. În evaluarea sa, efectele se vor vedea în: prețuri mai mari la benzină; prețuri mai mari la gaze; prețuri ridicate la electricitate. Birol a mai spus că impactul economic va fi resimțit inegal, iar cele mai afectate ar urma să fie țările în curs de dezvoltare, însă a avertizat că „nicio țară” nu este imună dacă situația persistă. Strâmtoarea Ormuz și riscul unui precedent de „taxare” a tranzitului Birol s-a pronunțat împotriva unui așa-numit „sistem de taxare” aplicat de Iran unor nave pentru a traversa strâmtoarea, argumentând că permanentizarea unei astfel de practici ar putea crea un precedent ce s-ar putea extinde și la alte rute maritime strategice, inclusiv Strâmtoarea Malacca din Asia. „Aș dori să văd că petrolul curge necondiționat de la punctul A la punctul B.” De ce criza nu se încheie rapid nici cu un acord de pace Chiar și în scenariul unui acord de pace, Birol avertizează că revenirea la nivelurile de producție dinainte de război ar putea dura „multe luni”, din cauza atacurilor asupra infrastructurii energetice. El a afirmat că peste 80 de „active cheie” din regiune au fost avariate, iar „mai mult de o treime” ar fi afectate grav sau foarte grav, estimând că revenirea completă ar putea dura „până la doi ani”. Birol a mai spus că peste 110 petroliere încărcate cu petrol și peste 15 nave cu gaz natural lichefiat așteaptă în Golful Persic și ar putea contribui la atenuarea crizei dacă ar putea trece prin Strâmtoarea Ormuz, dar a adăugat că „nu este suficient”. [...]
România își leagă planul de dublare a producției nucleare de o finanțare de circa 15 miliarde de euro (aprox. 75 miliarde lei), mizând inclusiv pe Banca Mondială , potrivit Euronews . Ministrul Energiei, Bogdan Ivan , spune că obiectivul este ca, prin investiții la Cernavodă, România să devină un „hub de electricitate” în Europa Centrală și de Sud-Est. Ținta anunțată este dublarea producției de energie nucleară în următorii cinci ani, prin modernizarea și extinderea capacităților de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Ivan a făcut declarațiile în timpul unei vizite la Washington, unde a avut discuții cu conducerea Băncii Mondiale. Miza: finanțare internațională pentru proiectele de la Cernavodă Ministrul afirmă că „prioritatea zero” a vizitei a fost obținerea finanțării necesare pentru proiectele considerate esențiale la Cernavodă: unitățile 3 și 4 și modernizarea unității 1. Valoarea cumulată a proiectelor este estimată de el la aproximativ 15 miliarde de euro (aprox. 75 miliarde lei). „Prioritatea zero [...] reprezintă finanțarea [...] unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, precum și modernizarea unității numărul 1, proiecte care în total ajung la aproximativ 15 miliarde de euro [...]” Ce proiecte sunt vizate și ce calendar indică ministrul Din declarațiile ministrului, planul include: finanțarea unităților 3 și 4 de la Cernavodă; modernizarea unității 1; atragerea de finanțări „într-o formă transparentă”, inclusiv de la Banca Mondială; un posibil anunț oficial al Băncii Mondiale „în câteva luni” privind finanțarea modernizării reactorului 1. Ivan susține că România ar putea deveni prima țară pentru care Banca Mondială finanțează un astfel de proiect de modernizare nucleară, însă, la acest moment, este vorba despre o așteptare exprimată de ministru, nu despre o decizie confirmată public de instituție. De ce contează economic: prețul energiei și investițiile mari consumatoare Ministrul leagă proiectele de nevoia de mai multă energie electrică și de un „preț mai bun” în următorii 10–15 ani, argumentând că acest lucru ar necesita investiții masive. În același context, el menționează importanța energiei pentru „fabricile de inteligență artificială” și pentru atragerea investitorilor mari, pe ideea unei piețe predictibile și a unor prețuri sub media Uniunii Europene. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre structura finanțării, termene contractuale sau etape de implementare, următorul reper concret rămâne potențialul anunț al Băncii Mondiale privind finanțarea modernizării unității 1, pe care ministrul îl plasează la un orizont de „câteva luni”. [...]
Comisia Europeană a pus sub semnul întrebării pachetul de sprijin pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă , deschizând o investigație aprofundată care poate condiționa forma finală a ajutorului de stat și, implicit, finanțarea unui proiect critic pentru securitatea energetică a României, potrivit Agerpres . România a notificat Comisia Europeană în ianuarie 2026 cu privire la intenția de a sprijini retehnologizarea și prelungirea duratei de viață a reactorului, menținând aceeași capacitate de producție, de 706 MW, astfel încât unitatea să poată funcționa încă 30 de ani. Unitatea 1 a intrat în funcțiune în 1996 și acoperă în prezent aproximativ 10% din necesarul de energie electrică al țării. Miza este calendarul: în 2027, reactorul ar urma să ajungă la finalul duratei de viață estimate, iar prelungirea operării este prezentată ca esențială pentru disponibilitatea pe termen lung a energiei electrice cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Proiectul este legat atât de securitatea aprovizionării, cât și de obiectivele de decarbonizare ale Uniunii Europene. Beneficiarul sprijinului este Nuclearelectrica (SNN), proprietarul și operatorul centralei, companie deținută majoritar de statul român și singurul operator de energie nucleară din România. Valoarea nominală estimată a proiectului este de 3,2 miliarde euro (aprox. 15,9 miliarde lei). Ce include pachetul de ajutor notificat la Bruxelles România intenționează să susțină retehnologizarea prin patru instrumente, conform informațiilor transmise de Comisia Europeană: un grant de 600 milioane euro (aprox. 3,0 miliarde lei); garanții de stat pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea investiției; un contract bidirecțional pentru diferență (CfD) pe 30 de ani, adică un mecanism care stabilizează veniturile producătorului printr-un preț de referință; un mecanism de protecție în cazul unor modificări de reglementare în timpul construcției și exploatării. De ce a deschis Comisia investigația Comisia spune că, la acest stadiu, evaluarea preliminară indică faptul că proiectul este necesar și că ajutorul poate facilita dezvoltarea unei activități economice, dar că există „îndoieli” privind conformitatea deplină cu regulile UE în materie de ajutor de stat. „În această etapă, pe baza evaluării sale preliminare, Comisia consideră că proiectul este necesar și că ajutorul facilitează dezvoltarea unei activități economice. Cu toate acestea, Comisia are îndoieli cu privire la conformitatea deplină a măsurii cu normele UE privind ajutoarele de stat.” În investigația aprofundată, Comisia vrea să stabilească, între altele, dacă pachetul este adecvat și proporțional, ce impact are asupra concurenței și dacă respectă cerințele europene relevante pentru contractele bidirecționale pentru diferență, inclusiv principiile din Regulamentul privind energia electrică (articolul 19d alineatul (2)). Deschiderea investigației nu echivalează cu o decizie finală, dar prelungește procesul de aprobare și poate duce la modificarea structurii sprijinului, în funcție de concluziile Comisiei. [...]
