Știri
Știri din categoria Energie
Scăderea accentuată a debitului Dunării reduce producția hidro și pune sub presiune funcționarea centralei de la Cernavodă, într-un moment în care vârful de consum din zilele caniculare poate împinge rapid prețurile în sus, potrivit Newsweek.
Sâmbătă, debitul Dunării la intrarea în țară era de 1.550 metri cubi pe secundă, de circa trei ori sub media multianuală pentru iulie (4.700 mc/s) și sub media lunii august (3.900 mc/s). Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, debitul este mai mic cu aproximativ 25%. Administrația Națională „Apele Române” avertizează că următoarele două săptămâni sunt critice, iar prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică posibilitatea ca pe 6 august debitul să coboare sub 1.600 mc/s, sub minimul din august 2003.
Pentru sistemul energetic, un debit mai mic înseamnă mai puțină apă disponibilă pentru hidrocentralele de pe Dunăre, inclusiv la Porțile de Fier, una dintre cele mai importante surse de producție hidro ale României.
În paralel, nivelul scăzut al Dunării afectează centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, care folosește apa fluviului în sistemele de răcire. Pe 28 iulie, Unitatea 1 a fost oprită controlat din cauza debitului scăzut, pentru a permite menținerea în funcțiune a Unității 2. Fiecare reactor are o putere instalată de aproximativ 700 MW, iar oprirea unuia scoate temporar din sistem o capacitate semnificativă.
Unitatea 2 a rămas conectată la Sistemul Energetic Național după verificări, însă nivelul Dunării la Cernavodă continuă să scadă cu aproximativ 2–3 centimetri pe zi. „Apele Române” estimează că, în condițiile actuale, centrala mai poate funcționa la limită încă aproximativ 4–5 zile. În mod normal, cele două reactoare însumează circa 1.400 MW și asigură aproximativ o cincime din producția de electricitate a României.
Autoritățile pregătesc o intervenție pentru a dirija mai multă apă către Dunărea Veche, dinspre Brațul Bala, prin realizarea unui dig de dirijare. Planul include scufundarea controlată, în amplasamente prestabilite, a unor barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră, după măsurători batimetrice realizate de Forțele Navale. În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos a început lucrări de dragaj pe sectorul Dunărea Veche – Brațul Bala.
„Apele Române” avertizează că intervenția este complexă și implică riscuri tehnice semnificative: la niveluri extrem de scăzute, efectul hidraulic urmărit ar putea să nu fie atins integral, iar lucrările pot crește temporar turbiditatea (încărcarea cu particule) a apei.
Problema vine într-o perioadă în care seceta afectează și producția hidro, iar consumul poate crește în episoadele de caniculă. Când o parte din producția internă devine indisponibilă, diferența trebuie acoperită din alte surse, inclusiv prin importuri.
Publicația amintește și un episod de volatilitate extremă din această vară: pe 30 iunie, între 19:00 și 19:15, prețul energiei pe Piața pentru Ziua Următoare a urcat la 5.321 lei/MWh (record pe piața spot), iar media zilei a fost de aproximativ 1.537 lei/MWh. Newsweek precizează că recordul nu poate fi pus pe seama Dunării, ci a rezultat din mai mulți factori (consum ridicat, producție redusă din anumite surse și dezechilibre între cerere și ofertă), însă episodul arată cât de repede se poate scumpi energia când sistemul are mai puțină producție disponibilă.
În același timp, seceta afectează și râurile interioare din vest, Oltenia, Muntenia și Moldova, cu debite sub valorile specifice perioadei, iar în unele sectoare din Crișana apar fenomene de secare. În principalele 40 de lacuri de acumulare, coeficientul de umplere este de aproximativ 70%, considerat rezerva strategică pentru alimentarea populației.
Pe termen scurt, miza rămâne evoluția debitului în următoarele două săptămâni: dacă scăderea continuă, România riscă să gestioneze simultan mai puțină apă, mai puțină producție din unele surse și o presiune mai mare asupra sistemului energetic.
Recomandate
Ungaria își oprește complet centrala nucleară de la Paks, care asigură circa 40% din electricitatea anuală a țării, din cauza nivelului prea scăzut al Dunării , potrivit Agerpres . Decizia ridică o problemă operațională majoră pentru sistemul energetic ungar, într-un moment în care valul de căldură și lipsa precipitațiilor pun presiune pe infrastructura dependentă de apă. Oprirea este anunțată de prim-ministrul ungar Peter Magyar ca fiind o „premieră în 44 de ani”. Potrivit acestuia, una dintre ultimele două unități de producție urma să fie oprită duminică la 01:30, iar producția centralei să scadă la 240 MW, înainte de oprirea completă în aceeași zi. De ce contează: o vulnerabilitate directă în alimentarea cu energie Centrala de la Paks, situată la aproximativ 100 km sud de Budapesta, furnizează circa 40% din producția anuală de electricitate a Ungariei. O oprire completă, chiar și temporară, înseamnă o reducere abruptă a producției interne și o nevoie de compensare prin alte surse disponibile în sistem. Ce a declanșat oprirea: răcirea depinde de apa Dunării Exploatatorul centralei a avertizat vineri că scăderea nivelului Dunării ar putea duce la închiderea completă spre mijlocul săptămânii viitoare, însă guvernul a indicat că oprirea ar putea interveni încă din weekend. Cele patru reactoare ale centralei, construite cu tehnologie din era sovietică, sunt răcite cu apă pompată din Dunăre, ceea ce face funcționarea direct dependentă de debitul și nivelul fluviului. Context meteo: secetă prelungită și temperaturi de până la 42°C Nivelul Dunării a atins pe alocuri valori istoric scăzute, pe fondul deficitului prelungit de precipitații și al căldurii extreme care afectează Europa. Situația ar putea să se agraveze, în condițiile în care sunt anunțate temperaturi de 40–42°C în zilele următoare în Europa Centrală. [...]
Seceta împinge România spre importuri mai mari de energie în orele de vârf , după ce Nuclearelectrica a renunțat „pentru moment” la oprirea Unității 2 de la Cernavodă, dar avertizează că reactorul poate fi deconectat oricând dacă scăderea debitului Dunării afectează condițiile de funcționare în siguranță, potrivit Adevărul . Decizia a venit după o reevaluare tehnică făcută în noaptea de miercuri spre joi, la doar o zi după ce compania informase piața că Unitatea 2 urma să fie deconectată joi, la ora 10:00, din cauza scăderii continue a debitului Dunării, sursa principală de apă pentru răcirea instalațiilor. Nuclearelectrica spune că monitorizează permanent parametrii și că oprirea poate deveni necesară „în orice moment”, în funcție de evoluția hidrologică. „Având în vedere atât situația actuală, precum și prognozele hidrologice referitoare la nivelul Dunării, oprirea Unității 2 poate fi necesară în orice moment”, a transmis compania. De ce contează: producția nucleară e deja redusă, iar alternativa e mai scumpă Chiar și cu Unitatea 2 în funcțiune, centrala operează la jumătate din capacitate: Unitatea 1 este oprită încă de marți și ar urma să fie repusă în funcțiune doar după ce condițiile hidrologice vor permite reluarea activității „în deplină siguranță”. În mod normal, cele două reactoare asigură aproximativ o cincime din energia electrică a României, fiind o sursă stabilă în mixul național. Pe fondul secetei, nu doar nuclearul este sub presiune, ci și producția hidro, ceea ce obligă Sistemul Energetic Național să compenseze rapid lipsa de energie prin alte surse și prin importuri. Dunărea se apropie de minime istorice Potrivit Administrației Naționale „Apele Române”, debitul Dunării la intrarea în țară este estimat la aproximativ 1.500 metri cubi pe secundă la începutul lunii august, aproape de minimul istoric de 1.400 metri cubi pe secundă consemnat în 1985. Prin comparație, media multianuală este de aproximativ 4.700 metri cubi pe secundă în iulie și aproape 3.900 metri cubi pe secundă în august. Intervalul critic 20:00–23:00 și dependența de importuri Premierul interimar Ilie Bolojan a indicat drept interval critic orele 20:00–23:00, când consumul populației atinge maximele, iar producția din parcurile fotovoltaice scade aproape de zero. În acest interval, România ajunge să importe „cantități importante” pentru acoperirea consumului, iar reducerea producției nucleare accentuează dependența. Bolojan a spus la Digi24 că oprirea celui de-al doilea reactor ar forța compensarea prin creșterea producției pe gaze și prin importuri suplimentare, mai ales seara, menționând că România a importat deja aproximativ 1.700 MW în intervalul de seară. Tot el a făcut apel la populație și la marii consumatori industriali să reducă pe cât posibil consumul între 20:00 și 23:00. Ce riscuri vede piața: presiune pe prețuri dacă episodul se prelungește Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, avertizează că o oprire a Unității 2 ar însemna pierderea uneia dintre cele mai ieftine și previzibile surse de energie, cu efecte atât asupra siguranței sistemului, cât și asupra mixului de producție. „Practic, dispar 20% din capacitatea de producție în bandă a României”, a spus Chisăliță. În scenariul unei opriri, înlocuirea energiei ar veni din: creșterea producției în centrale pe gaze și cărbune; cât permite hidroenergia, afectată la rândul ei de secetă; importuri, care devin esențiale pentru acoperirea diferenței. Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu a arătat că impactul asupra pieței depinde în primul rând de durata situației: dacă nivelul Dunării își revine în câteva zile, sistemul poate absorbi șocul mai ușor; dacă restricțiile se întind pe săptămâni, presiunea asupra pieței și asupra costurilor furnizorilor poate crește, inclusiv prin scumpirea energiei angro. Ce urmează Pe termen scurt, miza rămâne evoluția debitului Dunării și menținerea condițiilor de operare în siguranță. Deși Unitatea 2 a rămas conectată după reevaluarea tehnică, Nuclearelectrica indică explicit că oprirea poate fi decisă rapid, iar sistemul ar trebui să acopere deficitul prin producție pe gaze/cărbune și prin importuri, în special în orele de vârf de seară. [...]
Vârful de consum de electricitate urcă spre 7.800 MW săptămâna viitoare , pe fondul caniculei, într-un moment în care producția internă este deja tensionată de oprirea Unității 1 de la Cernavodă și de scăderea producției hidro din cauza secetei, potrivit Antena 3 . Transelectrica estimează pentru joi seară un vârf de circa 7.200 MW, iar săptămâna viitoare consumul de seară ar urma să crească treptat până la 7.800 MW. Cum spune Transelectrica că ține sistemul în echilibru Operatorul de transport arată că echilibrarea Sistemului Electroenergetic Național (SEN) se face prin „utilizarea tuturor resurselor disponibile”, inclusiv prin schimburi comerciale transfrontaliere, în limitele tehnice ale rețelei europene și ale pieței regionale. Capacitatea de schimb transfrontalier a rețelei naționale este, în prezent, de aproximativ 4.000 MW import/export. „În aceste condiţii de presiune, echilibrarea Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN) este realizată prin utilizarea tuturor resurselor disponibile, inclusiv prin schimburile comerciale transfrontaliere de energie electrică, în limitele capacităţilor tehnice ale reţelei electrice europene şi ale pieţei regionale.” Transelectrica mai precizează că Dispecerul Energetic Național va adapta în timp real măsurile de operare pentru menținerea funcționării SEN „în parametri de siguranță”. Compania avertizează și că seceta și canicula afectează majoritatea statelor europene, ceea ce pune presiune suplimentară atât pe sistemele electroenergetice, cât și pe piața regională. Presiune dublă: caniculă și indisponibilități în producție Ministerul Energiei a convocat joi după-amiază, la sediul Dispecerului Energetic Național, a doua ședință din această săptămână a Comandamentului Energetic, în contextul: retragerii din exploatare a Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice Cernavodă; posibilității opririi Unității 2, „în funcție de evoluția din următoarele zile a condițiilor tehnice”, pe fondul debitului redus al Dunării; valului de caniculă prognozat. La reuniune au participat, între alții, președintele ANRE, George Niculescu, vicepreședintele ANRE, Gabriel Andronache, și entități relevante din SEN. Ședința a fost condusă de secretarul de stat Cristian Bușoi, iar discuțiile au vizat prognozele de consum, disponibilitatea capacităților de producție și măsurile operative pentru funcționarea „fără întreruperi” a sistemului, în condițiile suprapunerii caniculei cu indisponibilitatea nucleară și cu producția hidro redusă. Totodată, începând cu 3 august, ar urma să intre în SEN, în regim de probe, noi capacități de producție fotovoltaice și de stocare, însumând aproape 300 MW. Cum arăta joi seară balanța producție–consum și mixul energetic Conform datelor Transelectrica afișate în timp real, joi seară România producea 5.272 MW și consuma 7.142 MW. Din producție, structura era: hidro: 1.647 MW (31,28%) hidrocarburi: 1.351 MW (25,6%) cărbune: 955 MW (18,04%) nuclear: 685 MW (12,94%) stocare: 326 MW (6,16%) eolian: 250 MW (4,72%) biomasă: 68 MW (1,29%) Contextul hidrologic: Dunărea, aproape de minime istorice Administrația Națională „Apele Române ” a indicat că România traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii, iar în bazinul superior al Dunării nu sunt prognozate precipitații în perioada imediat următoare. Debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș, era joi de 1.600 mc/s, iar prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică o scădere până la aproximativ 1.500 mc/s în jurul datei de 6 august, aproape de minimul istoric din 1985 (1.400 mc/s). În acest context, Unitatea 1 de la CNE Cernavodă a fost oprită controlat marți dimineață, din cauza debitului scăzut al Dunării. [...]
Debitul foarte scăzut al Dunării riscă să scoată din piață până la 935 MW la Paks în 24–72 de ore , ceea ce ar adăuga presiune pe echilibrul regional de energie în plin episod de hidraulicitate redusă, potrivit Mediafax . Centrala nucleară Paks din Ungaria „ar urma să fie închisă în cel mult 72 de ore”, conform informării publicate joi de MVM, companie controlată de guvernul de la Budapesta. În prezent, Paks produce 935 MW, iar oprirea ar însemna o reducere suplimentară de producție la nivelul pieței unice europene, într-un moment în care și hidrocentralele de pe Dunăre sunt afectate de debite mici. De ce se ajunge la oprire: problema nu e doar cantitatea de apă, ci nivelul la prize MVM spune că oprirea devine inevitabilă din cauza nivelului scăzut al Dunării, folosită pentru răcirea instalațiilor. Compania indică faptul că, deși debitul ar putea permite „o cantitate suficientă de apă”, nivelul de aspirație al pompelor necesare este mai mare decât nivelul actual al apei, iar acesta „se așteaptă să continue să scadă”. „Din cauza nivelului scăzut al apei Dunării, oprirea completă a Centralei Nucleare Paks și, implicit, încetarea producției de energie electrică, va deveni inevitabilă în următoarele 24-72 de ore”, au transmis oficialii MVM. În comunicat, MVM precizează că Paks are o capacitate de aproximativ 2.000 MW și furnizează aproape jumătate din producția de energie electrică a Ungariei, iar în prezent se află în „etapa 3” dintr-un sistem de patru etape pentru condiții de nivel scăzut. Compania estimează o „șansă realistă” de intrare în etapa 4, care ar impune oprirea tuturor unităților. Măsuri și ce urmează: oprire, răcire, apoi repornire în etape MVM afirmă că a început „managementul tehnic” pentru amplasarea unor conducte de aspirație mai adânci, însă soluția este una pe termen de câțiva ani. Pentru scenariul opririi complete, compania spune că are proceduri și echipamente pentru a asigura răcirea unităților staționare, inclusiv prin utilizarea unor pompe „Pajtás” (12 funcționează continuu, 4 sunt în rezervă, iar 13 în standby, potrivit comunicatului). În același timp, MVM face apel la consum responsabil de energie. Compania susține că, odată ce nivelul apei revine la un prag adecvat, repornirea se poate face „în câteva zile”, în etape, pe baza unor reguli stricte. Context regional: presiune pe producție într-o perioadă de debite mici Mediafax notează că situația vine pe fondul debitelor foarte mici ale Dunării, care afectează și producția hidro. În paralel, în România, Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită marți dimineața, iar Unitatea 2 ar fi urmat să fie oprită joi, însă Nuclearelectrica a revenit asupra deciziei. Operatorul național de transport și sistem a transmis joi că Sistemul Electroenergetic Național este monitorizat continuu și funcționează „în parametri de siguranță operațională”, iar la momentul publicării informației era în derulare o ședință a Comandamentului Energetic Național pentru analiza evoluțiilor. [...]
Seceta începe să se traducă în risc financiar pentru Hidroelectrica , după ce nivelul de umplere al lacurilor de acumulare a coborât la un minim al perioadei din ultimii ani, potrivit Ziarul Financiar . Datele Transelectrica indică pentru 19 iulie un grad de umplere de circa 71%, cel mai scăzut nivel înregistrat pentru această perioadă din 2018 încoace (ultimul an pentru care sunt disponibile date pe site-ul operatorului). Pentru companie, miza este directă: prelungirea secetei poate reduce producția hidro și, implicit, poate pune presiune pe rezultate, într-un moment în care Hidroelectrica a raportat o creștere puternică la început de an. În primele trei luni, compania a avut venituri de 3,1 miliarde de lei, în urcare cu 67% față de perioada similară, pe fondul unei producții mai mari cu 35%, până la 3,7 TWh, conform ultimului raport financiar citat de publicație. Indicatorii hidrologici se deteriorează și pe Dunăre În paralel, Apele Române arată că debitul Dunării a ajuns la 1.650 mc/s la 28 iulie și ar urma să coboare la începutul lui august spre 1.600 mc/s, conform prognozei INHGA , adică de trei ori sub media multianuală a lunii iulie (4.750 mc/s). Instituția avertizează că România se confruntă cu „secetă severă” pe întreg bazinul Dunării și că nu sunt indicii de îmbunătățire pe termen scurt; precipitațiile prognozate în Austria (40–50 l/mp până la 4 august) nu ar urma să aibă un efect semnificativ pe sectorul românesc. Efecte deja vizibile în sistem: opriri la Cernavodă În energie, primul efect operațional menționat este oprirea Unității 1 de la Cernavodă, iar „mâine” (raportat la data publicării articolului) ar urma să se oprească și al doilea reactor, ceea ce ar însemna pierderea a 20% din capacitatea de producție a României, potrivit informațiilor din material. Pentru Hidroelectrica, întrebarea imediată rămâne dacă nivelurile mai scăzute ale lacurilor se vor reflecta în producție și în rezultatele financiare din trimestrele următoare, în funcție de durata și intensitatea secetei. [...]
Oprirea reactoarelor de la Cernavodă scoate din sistem circa 1.300 MW și împinge România spre importuri în orele de vârf , iar premierul interimar Ilie Bolojan le cere marilor consumatori industriali să reducă temporar consumul, în special seara, potrivit Economedia . Bolojan a spus la Digi24 că oprirea Centralei de la Cernavodă obligă la creșterea importurilor de energie și a făcut un apel direct către „marii investitori industriali” pentru reducerea consumului „mai ales seara, atunci când avem deficit de energie”. De ce s-au oprit reactoarele: nivel scăzut al Dunării Premierul interimar a explicat că oprirea a fost determinată de scăderea debitului Dunării, care ar fi coborât la circa 1.600 metri cubi pe secundă și ar urma să scadă în zilele următoare, față de 3.900–4.500 metri cubi pe secundă în anii trecuți, în această perioadă. În aceste condiții, centrala are nevoie de apă pompată din bazinul alimentat din Dunăre, iar dacă nivelul scade sub un prag (sub 2 metri), pompele trebuie oprite, ceea ce duce la oprirea unităților. Impact operațional: deficit în vârf și presiune pe importuri Autoritățile ar fi fost informate încă de luni seară, în cadrul „comandamentului energetic”, despre decizia tehnică de oprire a primului reactor. Miercuri, specialiștii au decis oprirea și a celui de-al doilea reactor. Conform declarațiilor citate, efectul în sistem este semnificativ: după oprirea primului grup, România a pierdut aproximativ 550 MW (sub 10% din producție, în contextul unui consum zilnic de circa 7.000 MW); odată cu oprirea celui de-al doilea grup, pierderea suplimentară ar urma să fie de aproximativ 600–650 MW; cumulat, cele două grupuri produceau în jur de 1.300 MW, adică aproape 20% din consumul zilnic în această perioadă. Bolojan a indicat că intervalul critic pentru sistem rămâne între orele 20:00 și 23:00, când consumul atinge maximele, iar acoperirea deficitului ar urma să se facă prin pornirea tuturor capacităților disponibile (gaz, fotovoltaic, stocare, eolian) și prin importuri. [...]
