Seceta reduce debitul Dunării și pune sub presiune producția de energie a României - Un reactor de la Cernavodă a fost oprit, iar Unitatea 2 mai poate funcționa „la limită” 4-5 zile

Scăderea accentuată a debitului Dunării reduce producția hidro și pune sub presiune funcționarea centralei de la Cernavodă , într-un moment în care vârful de consum din zilele caniculare poate împinge rapid prețurile în sus, potrivit Newsweek . Sâmbătă, debitul Dunării la intrarea în țară era de 1.550 metri cubi pe secundă, de circa trei ori sub media multianuală pentru iulie (4.700 mc/s) și sub media lunii august (3.900 mc/s). Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, debitul este mai mic cu aproximativ 25%. Administrația Națională „Apele Române ” avertizează că următoarele două săptămâni sunt critice, iar prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică posibilitatea ca pe 6 august debitul să coboare sub 1.600 mc/s, sub minimul din august 2003. Efect direct în producția de energie: hidro mai puțin, nuclear la limită Pentru sistemul energetic, un debit mai mic înseamnă mai puțină apă disponibilă pentru hidrocentralele de pe Dunăre, inclusiv la Porțile de Fier, una dintre cele mai importante surse de producție hidro ale României. În paralel, nivelul scăzut al Dunării afectează centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, care folosește apa fluviului în sistemele de răcire. Pe 28 iulie, Unitatea 1 a fost oprită controlat din cauza debitului scăzut, pentru a permite menținerea în funcțiune a Unității 2. Fiecare reactor are o putere instalată de aproximativ 700 MW, iar oprirea unuia scoate temporar din sistem o capacitate semnificativă. Unitatea 2 a rămas conectată la Sistemul Energetic Național după verificări, însă nivelul Dunării la Cernavodă continuă să scadă cu aproximativ 2–3 centimetri pe zi. „Apele Române” estimează că, în condițiile actuale, centrala mai poate funcționa la limită încă aproximativ 4–5 zile. În mod normal, cele două reactoare însumează circa 1.400 MW și asigură aproximativ o cincime din producția de electricitate a României. Intervenție pe Dunăre, cu riscuri tehnice Autoritățile pregătesc o intervenție pentru a dirija mai multă apă către Dunărea Veche, dinspre Brațul Bala, prin realizarea unui dig de dirijare. Planul include scufundarea controlată, în amplasamente prestabilite, a unor barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră, după măsurători batimetrice realizate de Forțele Navale. În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos a început lucrări de dragaj pe sectorul Dunărea Veche – Brațul Bala. „Apele Române” avertizează că intervenția este complexă și implică riscuri tehnice semnificative: la niveluri extrem de scăzute, efectul hidraulic urmărit ar putea să nu fie atins integral, iar lucrările pot crește temporar turbiditatea (încărcarea cu particule) a apei. De ce contează: disponibilitate mai mică, risc de importuri și volatilitate de preț Problema vine într-o perioadă în care seceta afectează și producția hidro, iar consumul poate crește în episoadele de caniculă. Când o parte din producția internă devine indisponibilă, diferența trebuie acoperită din alte surse, inclusiv prin importuri. Publicația amintește și un episod de volatilitate extremă din această vară: pe 30 iunie, între 19:00 și 19:15, prețul energiei pe Piața pentru Ziua Următoare a urcat la 5.321 lei/MWh (record pe piața spot), iar media zilei a fost de aproximativ 1.537 lei/MWh. Newsweek precizează că recordul nu poate fi pus pe seama Dunării, ci a rezultat din mai mulți factori (consum ridicat, producție redusă din anumite surse și dezechilibre între cerere și ofertă), însă episodul arată cât de repede se poate scumpi energia când sistemul are mai puțină producție disponibilă. În același timp, seceta afectează și râurile interioare din vest, Oltenia, Muntenia și Moldova, cu debite sub valorile specifice perioadei, iar în unele sectoare din Crișana apar fenomene de secare. În principalele 40 de lacuri de acumulare, coeficientul de umplere este de aproximativ 70%, considerat rezerva strategică pentru alimentarea populației. Pe termen scurt, miza rămâne evoluția debitului în următoarele două săptămâni: dacă scăderea continuă, România riscă să gestioneze simultan mai puțină apă, mai puțină producție din unele surse și o presiune mai mare asupra sistemului energetic. [...]