Știri
Știri din categoria Diverse
Scăderea Dunării pune presiune pe operarea centralei de la Cernavodă, cu o fereastră de doar 4–5 zile în condițiile actuale, iar autoritățile pregătesc intervenții de urgență pe fluviu pentru a dirija debitul spre zona de interes, potrivit Digi24.
Administrația Națională „Apele Române” estimează că nivelul Dunării în zona Cernavodă scade cu aproximativ 2–3 centimetri pe zi, iar în aceste condiții centrala „poate funcționa la limită” încă patru-cinci zile, a declarat directorul general adjunct al instituției, Sorin Rîndașu.
Pe fondul scăderii debitelor, statul a dispus măsuri în regim de urgență pentru a încerca dirijarea apei pe Dunărea Veche, dinspre Brațul Bala. Intervențiile descrise vizează inclusiv scufundarea controlată a unor barje, în puncte stabilite după măsurători batimetrice (măsurarea adâncimilor), realizate cu sprijinul Forțelor Navale Române. Barjele ar urma să fie încărcate cu piatră, „probabil 500 de tone”, însă oficialul a avertizat că o încărcare mai mare ar crește riscul ca acestea să eșueze, în condițiile nivelurilor actuale ale fluviului.
A doua direcție de acțiune menționată este dragajul pe Dunărea Veche, pe sectorul Cernavodă – confluența Brațului Bala cu Dunărea Veche, operațiuni care ar urma să fie coordonate în funcție de măsurătorile batimetrice. În primă fază, intervenția ar urma să se concentreze în zona confluenței și apoi, „pe cât posibil”, către Cernavodă, cu restricții legate de funcționarea centralei, inclusiv evitarea creșterii turbidității (tulburarea apei). Dacă apar creșteri de turbiditate în zona de prelevare, acțiunile ar putea fi oprite, conform aceleiași declarații.
În privința evoluției debitelor, Rîndașu a indicat că la Baziaș se înregistrează 1.590 metri cubi pe secundă, cu tendință de scădere până în 7 august, când ar urma să ajungă „în jur de 1.450 metri cubi”. Oficialul a mai spus că, deși în Austria se înregistrează precipitații care au ridicat nivelurile râurilor ce alimentează Dunărea Superioară, efectul ar ajunge în România abia după circa șapte zile până la intrarea în țară și încă aproximativ cinci zile până la Cernavodă, ceea ce înseamnă o perioadă de aproximativ două săptămâni în care trebuie găsite soluții „cu resursele locale”.
Măsurile sunt prezentate ca fiind dispuse prin hotărârile Comitetului Național pentru Situații de Urgență, iar oficialul a admis explicit că „sunt riscuri”, în contextul intervențiilor și al limitărilor impuse de nivelul scăzut al Dunării.
Recomandate
Consiliul Investitorilor Străini cere predictibilitate fiscală și reguli stabile pentru investiții mari în viitorul program de guvernare, avertizând că schimbările dese de taxe, costurile ridicate de finanțare și presiunile din energie pot frâna creșterea economică, potrivit Digi24 . Consiliul Investitorilor Străini (FIC) , organizație care reprezintă aproximativ 120 dintre cele mai mari companii străine din România, propune un set de priorități pentru viitorul program de guvernare, cu obiectivul declarat de a consolida competitivitatea și de a crește atractivitatea pentru investiții pe termen lung. În comunicatul transmis joi, FIC spune că România intră într-o perioadă în care deciziile economice trebuie „mai bine coordonate, mai predictibile și orientate spre rezultate”, în condițiile în care „schimbările fiscale frecvente”, „costurile ridicate de finanțare”, „presiunile din energie” și ritmul lent al investițiilor publice și private pot afecta capacitatea economiei de a crește sustenabil. Ce cer investitorii: reguli fiscale mai previzibile și administrare modernă Pe zona fiscală, FIC recomandă: un cadru multianual de consolidare; un calendar anual al modificărilor fiscale; evitarea măsurilor care afectează investițiile productive. Organizația mai propune îmbunătățirea procesului de reglementare prin consultări publice „reale”, evaluări de impact și transparență decizională. În plus, FIC susține că administrarea fiscală ar trebui să folosească mai eficient datele deja disponibile în sistemele digitale, pentru a reduce raportările duplicate și pentru a direcționa controalele către zonele cu risc fiscal „real”. Energie și investiții strategice: prețuri mai mici și proiecte de peste 200 mil. euro În energie, FIC leagă direct competitivitatea de scăderea prețurilor, pe baza unei piețe „complet funcționale” și a unor reguli de reglementare coerente și predictibile pe termen lung. Printre măsurile indicate: accelerarea investițiilor în producție, stocare, rețele și interconexiuni transfrontaliere, plus instrumente țintite pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, „fără a distorsiona mecanismele pieței”. Pentru atragerea investițiilor majore, FIC recomandă calendare transparente pentru fonduri europene și scheme de ajutor de stat, proceduri mai rapide de evaluare și contractare și un cadru dedicat proiectelor strategice de peste 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei), vizând noi capacități industriale, reducerea deficitului comercial și creșterea competitivității pe lanțurile de aprovizionare europene. În același context, FIC propune reformarea Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior ca „punct unic de contact” pentru investitori, pentru o coordonare mai bună între autorități și o capacitate mai mare de a concura pentru proiecte industriale importante. Digitalizarea statului, ca reducere a „riscului investițional” O altă direcție este transformarea digitală a sectorului public, cu măsuri precum desemnarea unui coordonator unic, interoperabilitatea sistemelor, aplicarea principiului „once-only” (furnizarea datelor o singură dată către stat) și dezvoltarea competențelor digitale și de inteligență artificială în educație și formare profesională. „România are nevoie de mai mult decât măsuri punctuale. Are nevoie de un cadru coerent, predictibil şi orientat spre investiţii.” Declarația îi aparține Ruxandrei Băndilă, director executiv al FIC, citată în comunicat. Organizația mai afirmă că implementarea măsurilor ar putea reduce riscul investițional, accelera utilizarea fondurilor europene, crește productivitatea și consolida încrederea mediului de afaceri, precizând că își menține disponibilitatea pentru dialog cu autoritățile. [...]
Un raport Anthropic indică folosirea modelului „Claude” în operațiuni rusești de spionaj, dezinformare și dezvoltare de drone , ceea ce ridică presiunea pe companiile de inteligență artificială să-și întărească controalele de acces și monitorizarea utilizării, potrivit Digi24 . Publicația relatează, citând Euronews , că Republica Moldova a fost vizată în campanii de dezinformare, în timp ce Ucraina a fost ținta principală a atacurilor cibernetice. Raportul companiei americane Anthropic, publicat luna aceasta, susține că actori cu legături în Rusia au folosit „Claude” pentru a accelera spionajul cibernetic împotriva unor ținte guvernamentale ucrainene și europene, pentru campanii de influență în Africa și Moldova și pentru dezvoltarea de software de țintire destinat unor roiuri autonome de drone kamikaze. Anthropic afirmă că a blocat activitățile rău intenționate identificate, a folosit concluziile pentru a-și consolida sistemele de securitate și a transmis informațiile către organisme guvernamentale și parteneri din industrie. Automatizarea atacurilor cibernetice: peste 20 de ținte Un caz evidențiat în raport vizează un grup de hackeri numit GTG-20006, care ar fi folosit „Claude” pentru a automatiza operațiuni împotriva a peste 20 de ținte. Lista include ministere, agenții de apărare și informații, ambasade, centre de cercetare și companii din industria de apărare. Ucraina este descrisă drept ținta principală, inclusiv prin atacuri asupra furnizorilor de tehnologie pentru drone militare și asupra lanțurilor lor de aprovizionare. În plus, grupul ar fi vizat și departamente guvernamentale din Orientul Mijlociu și Asia, cu legături în zona activităților maritime. Anthropic mai susține că GTG-20006 are legături cu Midnight Blizzard, grup pe care evaluări ale serviciilor de informații occidentale îl atribuie serviciului rus de informații externe SVR. Dezinformare: Republica Moldova, inclusă în campanii pro-Kremlin În Republica Moldova, un fost șef regional al rețelei media ruse de stat Sputnik ar fi folosit „Claude” ca instrument de producție de conținut, adaptând știri, date din sondaje și materiale ale opoziției pentru a se potrivi narațiunilor pro-Kremlin, potrivit raportului. Separat, Anthropic spune că, lucrând cu anchetatorii proiectului „All Eyes On Wagner”, a identificat și eliminat un cont administrat de un vorbitor de limbă rusă din Bangui, asociat unei operațiuni de dezinformare pentru Radio Lengo Songo, post înființat și finanțat în 2017 de grupul Wagner. Conținutul ar fi fost coordonat cu agenții de presă de stat rusești RT, Sputnik Afrique și TASS, precum și cu centrul cultural „Casa Rusă”. Drone: software de țintire pentru „roiuri autonome” Raportul mai indică faptul că Anthropic a închis un grup de dezvoltatori legați de Rusia care ar fi folosit instrumentul Claude Code pentru a scrie software pentru drone kamikaze, inclusiv un sistem autonom de țintire testat pe hardware real. Dezvoltatorii ar fi antrenat modele de inteligență artificială pe imagini din operațiuni de luptă din Ucraina și ar fi folosit o locație fixă din regiunea Donețk ca țintă demonstrativă. Anthropic afirmă că a asociat nouă conturi implicate în proiect cu o universitate regională rusă și cu un centru federal de cercetare afiliat Academiei Ruse de Științe, fără a numi instituțiile. Un detaliu relevant operațional: „Claude” nu este disponibil oficial în Rusia, iar accesul la site și la interfața de programare (API) este blocat, în timp ce cardurile bancare rusești nu sunt acceptate la plată. Potrivit companiei, dezvoltatorii au ocolit restricțiile prin redirecționarea traficului prin servere private virtuale (VPN) comerciale. [...]
O serie de incidente cu drone, inclusiv una cu focos activ găsită pe litoralul polonez, ridică presiunea pe securitatea aeriană și pe infrastructura de apărare din regiunea Mării Baltice , într-un context în care autoritățile din Polonia și Lituania vor să investigheze împreună posibile legături între evenimente, potrivit Bild . În Polonia, o dronă produsă în Rusia, identificată de procuratură ca model „Gerbera-2”, a fost descoperită lângă stațiunea Rusinowo, în regiunea Pomerania de Vest. Un purtător de cuvânt al parchetului din Poznań a declarat pentru agenția PAP că aparatul avea „un focos cu schije, cu tot cu detonator”, iar forțe speciale ale armatei poloneze au separat focosul de dronă și l-au dezamorsat pe plajă. Drona urmează să fie analizată într-o bază militară. Lituania: dronă doborâtă după intrarea în spațiul aerian În Lituania, în noaptea de luni spre marți, o dronă de luptă rusească ar fi pătruns în spațiul aerian și a fost doborâtă. Ministerul lituanian al Apărării a indicat că și aceasta era echipată cu o încărcătură explozivă. În material este menționat că doborârea a avut loc în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană în statele baltice, cu avioane de luptă italiene. Danemarca: alertă la Copenhaga, în apropierea locuinței ministrului Apărării În Danemarca, autoritățile au raportat o intervenție amplă la Copenhaga, după ce o dronă a fost observată în apropierea locuinței ministrului danez al Apărării, notează publicația. De ce contează: costuri și măsuri suplimentare de securitate Dincolo de componenta de securitate, astfel de episoade tind să genereze costuri operaționale imediate pentru statele vizate: mobilizarea unităților militare și a structurilor de investigație, restricții temporare în zone civile (cum a fost cazul intervenției de pe plajă) și presiune pentru întărirea supravegherii aeriene, inclusiv prin misiuni NATO. Polonia și Lituania intenționează să clarifice împreună circumstanțele, iar ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , consideră posibilă o legătură între incidente: drona găsită pe țărmul polonez ar fi putut zbura anterior deasupra Lituaniei, ar fi trecut pe lângă enclava rusă Kaliningrad și ar fi operat apoi deasupra Mării Baltice. Publicația nu indică, în fragmentul disponibil, o concluzie oficială privind traseul sau responsabilitatea directă. [...]
PNL cere instalarea rapidă a unui guvern „credibil” pentru a proteja controlul finanțelor publice , pe fondul unei crize politice prelungite, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan , după consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan pentru nominalizarea unui nou prim-ministru. Bolojan a spus că România are nevoie de „un Guvern cu un premier credibil, cu miniștri competenți” și de un program care „ține cont de realitățile economiei”. În evaluarea sa, principala provocare a viitorului executiv este „păstrarea controlului asupra finanțelor publice”, cu accent pe reducerea cheltuielilor statului, pentru limitarea datoriei și a deficitelor. Miza economică: cheltuieli mai mici și credibilitate externă Liderul PNL a indicat că noul guvern ar trebui să continue măsurile de reducere a cheltuielilor și reformele administrative, inclusiv debirocratizare și descentralizare, astfel încât „statul” să fie pus „în serviciul cetățenilor”. Totodată, a susținut o orientare a economiei către investiții, muncă și creșterea competitivității, nu doar către „credit și consum”. În domeniul energiei, Bolojan a afirmat că viitorul premier ar trebui să urmărească proiectele energetice astfel încât, „în anii următori”, prețul energiei să fie redus. Condițiile PNL și acuzația la adresa PSD Bolojan a precizat că PNL va discuta cu premierul care va fi desemnat, iar sprijinul partidului ar depinde de programul și echipa propuse, cu respectarea direcțiilor menționate. În acest cadru, el a legat instalarea rapidă a unui guvern de menținerea credibilității României „în fața piețelor internaționale” și de încheierea „situației de provizorat”. „PNL va discuta cu premierul care va fi desemnat și în condițiile în care programul pe care îl va propune, echipa pe care o va propune, va respecta aceste lucruri, vom căuta să găsim o formulă pentru a avea un Guvern instalat, în așa fel încât România să își păstreze credibilitatea în fața piețelor internaționale (...) și să punem capăt acestei situații de provizorat, generată de decizia iresponsabilă a PSD de a demite un Guvern fără a pune nimic în loc.” Ce urmează Președintele Nicușor Dan a chemat la consultări liderii și reprezentanții partidelor parlamentare pentru a pune capăt crizei politice, despre care Digi24 notează că durează de peste patru luni. Șeful statului a declarat, la începutul săptămânii, că „va urma o desemnare”, fără ca în material să fie indicat un calendar exact pentru anunț. [...]
Propunerea lui Kelemen Hunor de „guvern de funcționari” mută discuția spre continuitatea administrativă în plină criză politică, ca soluție de compromis între un executiv politic și unul tehnocrat, potrivit Libertatea . Liderul UDMR a prezentat la Parlament un „al treilea scenariu” pentru deblocarea negocierilor: un guvern format din funcționari publici cu vechime de 25–30 de ani în administrație, oameni care „au lucrat și cu PSD, și cu PNL” și care, în viziunea sa, ar avea autoritatea și experiența necesare pentru a colabora cu ambele partide mari. În același context, Kelemen Hunor a descris celelalte două variante aflate în discuție: un guvern politic „în jurul PSD”, respectiv un guvern tehnocrat, variantă menționată anterior de Ilie Bolojan, conform relatării citate de Libertatea din News.ro. Ce ar presupune „calea de mijloc” propusă de UDMR Ideea centrală este un executiv alcătuit din persoane din aparatul administrativ de vârf — directori generali și secretari generali adjuncți — cu experiență acumulată în guvernări diferite. Kelemen Hunor susține că o astfel de formulă ar putea ajuta la apropierea PSD și PNL și la ieșirea din blocajul politic, tocmai prin profilul „nepolitic” al celor propuși, dar cu practică îndelungată în administrație. Următorul pas: consultări la Cotroceni pentru desemnarea premierului Criza rămâne, deocamdată, nerezolvată, iar președintele Nicușor Dan a convocat consultări oficiale cu partidele la Palatul Cotroceni pe 17 septembrie, cu scopul de a identifica un candidat pentru funcția de prim-ministru. Potrivit programului transmis de Administrația Prezidențială, consultările încep la ora 9.00 și se desfășoară pe parcursul întregii zile, în ordinea: PSD (9.00), AUR (9.30), PNL (10.00), USR (10.30), UDMR (11.00), Grupul Minorităților Naționale (11.30), S.O.S. România (12.00), POT (12.30), Uniți pentru România (13.00), PACE – Întâi România (13.30) și neafiliați (14.00). După aceste discuții, Nicușor Dan urmează să analizeze propunerile primite și să anunțe persoana desemnată pentru formarea noului guvern, conform Administrației Prezidențiale. [...]
Vladimir Putin le cere rușilor să iasă la vot ca „test” de susținere pentru război , într-un scrutin parlamentar organizat pe durata a trei zile, de vineri până duminică, potrivit Libertatea . Mesajul, transmis într-un discurs televizat, mută accentul alegerilor de la competiția politică la validarea publică a invaziei din Ucraina, într-un sistem electoral descris ca strict controlat. Rusia urmează să valideze componența Dumei de Stat (450 de mandate) pentru următorii cinci ani, în primul scrutin parlamentar organizat de regimul Putin după declanșarea invaziei la scară largă în Ucraina, pe 24 februarie 2022. În același timp, sondajele de opinie citate în material indică o creștere a îngrijorării în rândul populației, pe fondul atacurilor cu drone și al problemelor economice care se agravează. Alegeri pe trei zile și un rezultat „asigurat” Formatul de trei zile este prezentat în articol ca parte a unei arhitecturi menite să livreze rezultatul dorit de regim. În acest cadru, partidul Rusia Unită este descris ca element central al sistemului, care „trebuie făcut și declarat învingător indiferent de situație” pentru menținerea regimului. În discursul televizat, Putin a legat explicit participarea la vot de susținerea frontului și de obiectivul militar al Moscovei. „Alegerea și voința voastră vor demonstra din nou că milioane de oameni susțin soldații noștri, că suntem un popor unit, legat de valori comune, de memoria istorică și de dragostea pentru patria noastră, și că nimeni nu va reuși să ne dezbine sau să ne intimideze, nici să ne submineze suveranitatea și sistemul nostru socio-politic.” „Barometrul” invocat de Kremlin și limitele competiției politice Deși Putin descrie participarea la vot ca pe un „barometru” al sprijinului pentru război, articolul notează că liderul rus a interzis singurul partid antirăzboi, tocmai pentru a evita un vot real împotriva agresiunii militare. În plus, Rusia Unită ar avea „doar 25%” în sondajele independente, în timp ce regimul ar manipula datele spre „33–37%”, iar celelalte partide de pe buletinul de vot sunt prezentate ca formațiuni care sprijină regimul, menținute pentru „impresia de pluripartidism”. Atac cibernetic revendicat asupra infrastructurii electorale Separat de mesajele politice, un grup anonim de hackeri, CikLeak, a revendicat că a spart serverele Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Rusia, potrivit EFE, citată de Agerpres. Hackerii susțin că au compromis inclusiv infrastructura contractorilor și că au transmis materialele către jurnaliști, acuzând opacitatea votului electronic la distanță și vulnerabilitatea sistemului la manipulare. În lipsa unor confirmări independente în textul sursă, amploarea și efectele atacului rămân neclare. [...]
