Știri
Știri din categoria Energie

Oprirea a două reactoare la Cernavodă scoate din sistem circa 900 MW și împinge România spre achiziții mai scumpe din piață, ceea ce poate însemna facturi mai mari la energie în această toamnă, potrivit Mediafax, care îl citează pe secretarul de stat Cristian Bușoi.
Bușoi spune că estimările exacte privind evoluția facturilor nu sunt încă finalizate, inclusiv pentru că nu este clar cât timp vor rămâne oprite cele două reactoare de la Cernavodă. În plus, el indică drept factor de presiune „prețurile record la gazul natural” la nivel european, care se reflectă și în costul electricității în întreaga Uniune Europeană.
Oprirea reactoarelor înseamnă că aproximativ 900 MW, care făceau obiectul unor contracte bilaterale între Nuclearelectrica și furnizori sau mari consumatori, trebuie înlocuiți prin achiziții din piață. Bușoi afirmă că energia cumpărată astfel vine la „prețuri sensibil mai mari”, uneori chiar duble în orele de vârf, față de scenariul în care centrala ar fi funcționat.
În același timp, România a înregistrat importuri record de energie electrică: potrivit secretarului de stat, sâmbătă s-a ajuns la 3.500 MW, aproape de capacitatea maximă de import, de aproximativ 4.000 MW. El susține însă că, în acest moment, nu există risc de lipsă de electricitate și nici perspectiva unor limitări de consum pentru marii consumatori industriali.
Întrebat despre un scenariu de scumpire de până la 50% a electricității, Bușoi spune că datele disponibile „nu susțin în prezent” o astfel de majorare, dar anticipează o creștere „semnificativă”, pe fondul complicațiilor din piața europeană.
El mai afirmă că redeschiderea reactoarelor până la jumătatea lunii octombrie „nu mai este realistă”, iar autoritățile așteaptă prognoze pentru a doua parte a lunii. În paralel, speranța este ca unele capacități indisponibile de la Cernavodă să fie repuse în funcțiune spre sfârșitul acestei luni sau începutul lunii viitoare.
Bușoi avertizează că scumpirea energiei pentru marii consumatori industriali (electricitate și gaze) se poate transfera în prețurile produselor, cu efecte asupra inflației și puterii de cumpărare.
Pentru consumatorii vulnerabili, el indică drept instrument existent voucherele de 50 de lei și spune că, dacă situația se deteriorează, un viitor guvern sau Parlamentul ar putea decide suplimentarea sprijinului. În acest moment, potrivit lui Bușoi, nu există discuții concrete, iar guvernul interimar nu poate lua astfel de decizii. Tot el subliniază că eventualele măsuri suplimentare depind de resursele bugetare ale viitorului Executiv.
Recomandate

Revenirea Unității 1 la Cernavodă readuce aproape 1.000 MW în Sistemul Energetic Național , ceea ce înseamnă că centrala nucleară operează din nou cu ambele reactoare, potrivit Mediafax . Reactorul 1 a fost reconectat la Sistemul Energetic Național în primele ore de sâmbătă. Conform datelor Transelectrica citate de publicație, sincronizarea cu rețeaua a avut loc în jurul orei 01:00, iar în cursul dimineții centrala livra aproape 1.000 MW. Impact operațional: producția nucleară revine după o perioadă dificilă Repunerea ambelor unități în funcțiune încheie, potrivit informațiilor prezentate, o perioadă de peste trei luni și jumătate în care România nu a mai avut energie nucleară în sistem, pe fondul opririlor succesive ale celor două unități. Unitatea 2 a fost conectată la Sistemul Energetic Național miercuri, iar joi a ajuns la puterea nominală de 700 MW. Ce a dus la opriri și ce schimbări au fost anunțate Unitatea 1 fusese oprită neplanificat la începutul acestei săptămâni, la trei zile după o reconectare anterioară, din cauza unei defecțiuni identificate la partea nenucleară a instalației, mai notează Mediafax. În urma acestei defecțiuni, directorul Nuclearelectrica a anunțat schimbări în managementul tehnic al centralei, inclusiv înlocuirea directorului tehnic începând cu 1 decembrie 2026. Oprirea inițială a Reactorului 1 a avut loc pe 28 iulie, pe fondul secetei și al nivelului scăzut al Dunării , care nu permitea asigurarea apei necesare răcirii instalațiilor. Unitatea 2 a fost oprită la rândul ei pe 13 august. [...]

Oprirea accidentală a Unității 1 de la Cernavodă a scos din sistem circa 600 MW și a împins România spre importuri mai scumpe , cu efecte în prețul energiei, în timp ce autoritățile verifică inclusiv o posibilă eroare de mentenanță, potrivit Digi24 . Unitatea 1 s-a decuplat de la Sistemul Energetic Național luni, la ora 17:57, după apariția unei defecțiuni tehnice. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Pavel-Casian Nițulescu, a spus că problema a fost localizată la un ejector – echipament care asigură vidul necesar funcționării condensatorului turbinei – iar în paralel se analizează dacă a existat și o neglijență umană în procesul de mentenanță. „Se analizează dacă a fost și o neglijență umană, a factorului uman, în acest proces de mentenanță.” Impact în sistem: 600 MW lipsă, acoperiți inclusiv din import Potrivit oficialului, oprirea Unității 1 a însemnat că Dispeceratul Energetic Național a rămas fără aproximativ 600 MW pe care îi avea în calcul pentru acoperirea consumului. Energia neprodusă la Cernavodă a fost înlocuită inclusiv prin importuri, cumpărate la prețuri mai mari, ceea ce ar fi contribuit la dezechilibre și la creșterea prețului energiei electrice. În mod obișnuit, cele două reactoare de la Cernavodă asigură împreună aproximativ 20% din producția de energie electrică a României, conform aceleiași surse. Ce urmează: repornirea Unității 2 și intervenții la Unitatea 1 Nițulescu a anunțat că procedurile de repornire a Unității 2 ar urma să înceapă în cursul nopții, în jurul orei 4:00, iar reactorul ar urma să ajungă la puterea nominală în 24–48 de ore de la începerea manevrelor. În paralel, echipele continuă lucrările de remediere la Unitatea 1, iar oficialul și-a exprimat speranța că ambele unități vor reveni în funcțiune în cel mult 48 de ore, urmând să furnizeze împreună 1.300–1.350 MW. Totuși, Digi24 notează că această estimare este mai optimistă decât calendarul comunicat de Nuclearelectrica : compania a indicat că Unitatea 2 ar urma să fie sincronizată cu Sistemul Energetic Național pe 11 noiembrie și să atingă puterea nominală pe 12 noiembrie. Pentru Unitatea 1, articolul citat este trunchiat și nu include integral intervalul comunicat de companie, astfel că termenul exact nu poate fi redat din textul disponibil. [...]

Reactorul 1 de la Cernavodă a fost deconectat din nou de la SEN, la trei zile de la repornire, iar Nuclearelectrica anunță schimbări de management tehnic la nivelul centralei, potrivit Adevărul . Compania spune că oprirea a fost provocată de o defecțiune în „partea clasică” (nenucleară) a unității și că nu există impact asupra securității nucleare. Deconectarea Unității 1 a avut loc în seara zilei de 9 noiembrie 2026, iar incidentul a fost „gestionat conform procedurilor de operare aflate în vigoare”, conform raportării transmise pieței de capital. Nuclearelectrica afirmă că echipele tehnice lucrează la remedierea problemei și la repornirea reactorului „în cel mai scurt timp”. Ce spune Ministerul Energiei despre incident Ministerul Energiei a transmis că monitorizează permanent situația de la CNE Cernavodă și că defecțiunea nu afectează securitatea nucleară, personalul sau mediul. În comunicarea citată, ministerul precizează că deconectarea a fost cauzată de o problemă în partea clasică a unității și că procedurile de repunere în funcțiune și reconectare la Sistemul Energetic Național vor continua „în perioada imediat următoare”, cu respectarea cerințelor de securitate nucleară. „Defecțiunea de la Reactorul 1 al CNE Cernavodă nu afectează securitatea nucleară.” Schimbare la vârful tehnic al centralei, de la 1 decembrie Pe lângă intervenția tehnică, Nuclearelectrica anunță măsuri la nivel managerial, vizând zona responsabilă de „disponibilitatea echipamentelor necesare operării” Unității 1. Compania precizează că, începând cu 01.12.2026, directorul tehnic al CNE Cernavodă va fi înlocuit, iar „cauza de profunzime” a incidentului va face obiectul unui raport ulterior. În paralel, specialiștii centralei desfășoară lucrări atât pentru Unitatea 1, cât și pentru Unitatea 2, cu obiectivul reconectării la SEN „în cel mai scurt timp”. Nuclearelectrica mai arată că va informa investitorii și publicul cu privire la orice evoluție relevantă, în linie cu obligațiile unei companii listate la Bursa de Valori București . [...]

Vizita premierului și a ministrului Energiei la Cernavodă vine pe fondul repornirii Unității 1 , un pas cu miză operațională pentru revenirea producției nucleare în Sistemul Energetic Național, potrivit Digi24 . Prim-ministrul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, merg sâmbătă la Centrala Nuclearoelectrică (CNE) Cernavodă, unde au programată o vizită și o întâlnire cu managementul Nuclearelectrica , pe tema activității curente și a proiectelor strategice, conform Agerpres. Contextul imediat al deplasării este reconectarea Unității 1 la rețea, după o perioadă de oprire. Agerpres arată că procedurile de pornire au fost demarate miercuri, „în urma întrunirii condițiilor minime necesare”, iar Unitatea 1 a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național vineri după-amiază. De ce contează: revenirea treptată a producției nucleare Oprirea Unității 1 a fost decisă controlat la 28 iulie, pe fondul debitului scăzut al Dunării, care a afectat asigurarea apei necesare pentru răcire; ulterior, la jumătatea lunii august, a fost deconectată și Unitatea 2, potrivit Agerpres. În acest context, repornirea Unității 1 este relevantă pentru stabilitatea producției interne, în condițiile în care energia nucleară este o sursă dispecerizabilă (poate fi programată și controlată în funcție de necesarul din sistem). Agerpres precizează că centrala operează două unități de câte 700 MWe, care folosesc uraniu natural drept combustibil și apă grea ca moderator și agent de răcire. Cu ambele unități în funcțiune, Nuclearelectrica acoperă aproximativ 20% din producția cu unități dispecerizabile din România. Ce urmează La finalul vizitei sunt așteptate declarații de presă, conform informațiilor publicate de Adevărul. În lipsa altor detalii în materialul Digi24, nu este clar dacă autoritățile vor anunța un calendar pentru revenirea completă a producției de la Cernavodă sau măsuri pentru reducerea riscului de opriri similare în perioade cu debite scăzute ale Dunării. [...]

Repornirea Unității 1 de la Cernavodă reduce presiunea pe Sistemul Energetic Național , după ce reactorul a fost resincronizat vineri, 6 noiembrie, și a început să livreze din nou electricitate, potrivit Profit . Unitatea 1 generează energie de la ora 16:23, la o putere de circa 40 MW. Nuclearelectrica a transmis că resincronizarea la Sistemul Energetic Național (SEN) a avut loc în după-amiaza zilei de 6 noiembrie 2026, în linie cu un raport curent emis pe 4 noiembrie. Compania precizează că manevrele de pornire „nu au avut impact asupra securității nucleare, personalului și populației” și au fost realizate conform procedurilor. Ce urmează operațional: creșterea treptată a puterii Manevrele de repornire au început în aceeași zi, iar sincronizarea fusese programată inițial la ora 13. Conform datelor Transelectrica citate în material, reactorul ar urma să ajungă la funcționare normală sâmbătă, 7 noiembrie, la ora 19. Efectul asupra riscului de criză și măsurile de urgență Repornirea vine după o perioadă în care Guvernul a prelungit până la 30 noiembrie măsura ce permite Transelectrica să limiteze consumul marilor consumatori industriali și să oprească exporturile, în caz de criză pe piața de energie. Măsura a fost introdusă pe 7 august (inițial până la 31 august) și prelungită ulterior până la 30 septembrie și apoi până la 31 octombrie, în contextul opririi ambelor reactoare de la Cernavodă din cauza secetei, care a afectat alimentarea cu apă de răcire. În documentul de fundamentare citat în articol, autoritățile indicau un „nivel redus al adecvanței” în SEN și o vulnerabilitate majoră: deficit de producție dispecerizabilă în orele de vârf (17:00–21:00), pe fondul limitării importurilor într-un context de criză regională de energie. De ce nu revine automat și Unitatea 2 Nuclearelectrica arată că funcționarea Unității 1 presupune utilizarea unor volume mari de apă pentru răcire, ceea ce duce la scăderea nivelului în bazinul de aspirație. În consecință, pornirea Unității 2 depinde de „o creștere susținută a nivelului Dunării ”; abia după îndeplinirea acestei condiții Unitatea 2 va putea fi repornită și sincronizată la SEN. Context: opriri din vară și vizită oficială la centrală Debitului foarte redus al Dunării în iulie–octombrie a dus la oprirea în siguranță a unităților: Unitatea 1 a fost oprită la 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 la 13 august 2026, conform procedurilor de siguranță nucleară. Guvernul a anunțat că premierul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, vor vizita sâmbătă, 7 noiembrie, centrala, urmând să aibă o întâlnire cu managementul Nuclearelectrica privind activitatea și proiectele strategice, iar la final să susțină declarații de presă. [...]

Majorarea cu 6,5% a salariilor la Transgaz și Transelectrica ridică o problemă de transparență și de control al cheltuielilor în companiile energetice de stat, în condițiile în care decizia ar fi fost aprobată fără anunț public și fără detalii despre impactul bugetar, potrivit Euronews . Măsura ar fi fost adoptată în ședința de Guvern din 20 noiembrie, însă proiectul nu a figurat pe ordinea de zi publicată înaintea reuniunii. Informația despre adoptare a fost relatată de Digi24, care citează surse guvernamentale. Potrivit acelorași surse, majorarea s-ar aplica angajaților celor două companii, nu și membrilor conducerii, care au contracte de mandat distincte. Solicitarea de creștere a salariilor ar fi fost făcută încă de la începutul anului. Decizie trecută la „confidențial”, fără explicații publice Documentul prin care ar fi fost aprobată majorarea a fost inclus în registrul confidențial al Guvernului. Până la acest moment, Executivul nu a prezentat public: fundamentarea deciziei; data de la care ar urma să se aplice noile salarii; impactul financiar total. Ce nivel au salariile medii în cele două companii Majorarea vine într-un context în care câștigurile medii lunare sunt deja peste 15.000 de lei. Potrivit datelor publicate de Economedia și citate de Digi24, câștigul salarial mediu este: la Transgaz : aproximativ 15.600 de lei ; la Transelectrica : 17.200 de lei . Transgaz este operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, iar Transelectrica administrează rețeaua națională de transport al energiei electrice. Context: posturi suplimentare și bugete de salarii mai mari, aprobate anterior Creșterea de 6,5% ar veni după alte decizii de extindere a personalului și de majorare a cheltuielilor salariale, aprobate separat. În cazul Transgaz , Guvernul a aprobat în vara acestui an suplimentarea schemei de personal cu 148 de posturi , iar cheltuielile salariale au fost majorate cu 9,548 milioane de lei . La Transelectrica , schema de personal a fost suplimentată cu 124 de posturi , iar cheltuielile salariale au crescut cu 12,278 milioane de lei . Cum este justificată solicitarea, potrivit conducerii Transgaz Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a declarat pentru Gândul că societatea a cerut indexarea salariilor angajaților cu rata inflației, în baza prevederilor Contractului Colectiv de Muncă. Potrivit acestuia, demersul a fost inițiat la sfârșitul lunii februarie, iar majorarea nu ar urma să îi vizeze pe directorii generali, directorii financiari sau membrii consiliilor de administrație. Precedent în 2026: Romgaz Nu este prima majorare de 6,5% aprobată în acest an pentru o companie energetică de stat. În luna mai, o creștere identică a fost aprobată pentru personalul Romgaz, iar măsura a fost încadrată inițial ca document confidențial, înainte ca Guvernul să ofere ulterior explicații publice. [...]