Știri
Știri din categoria Energie

Petrom a scumpit din nou benzina și motorina în noaptea de sâmbătă spre duminică, 22 martie. Potrivit Economedia, este a 13-a majorare a prețurilor în cele trei săptămâni de la începutul războiului din Iran, iar creșterea a fost de 9 bani pe litru atât la benzină standard, cât și la motorină standard.
Publicația notează că scumpirea a fost aplicată la câteva minute după miezul nopții, într-un moment mai puțin obișnuit pentru piață: de regulă, ajustările de preț apar în timpul săptămânii, mai rar sâmbăta și aproape deloc duminica.
La stația Petrom Vitan, monitorizată de Economedia, duminică 22 martie 2026 erau afișate prețuri de 9,13 lei/litru pentru benzină standard și 9,83 lei/litru pentru motorină standard. În stațiile Petrom din București, prețurile erau încadrate între 9,13–9,15 lei/litru la benzină și 9,81–9,84 lei/litru la motorină.
În zilele anterioare au fost consemnate alte creșteri, inclusiv una considerată cea mai amplă de la începutul conflictului: vineri, 20 martie, benzina standard s-a scumpit cu 15 bani/litru, iar motorina standard cu 19 bani/litru. Sâmbătă dimineață, la ora 9:30, prețul benzinei a urcat cu 10 bani/litru, iar cel al motorinei cu 15 bani/litru.
Evoluția cumulată indică un salt accelerat al prețurilor în martie și de la începutul anului, pe fondul majorării accizelor și al scumpirilor succesive:
În termeni de cost pentru un plin de 50 de litri, Economedia arată că, față de 31 decembrie 2025, diferența a ajuns la +94,5 lei pentru benzină standard și la +118,5 lei pentru motorină standard, ceea ce împinge suplimentul de plată la motorină peste pragul de 100 de lei.
Recomandate

Energia nucleară revine pe agenda europeană, dar fără un plan de finanțare. Potrivit Ziarul Financiar , în contextul tensiunilor geopolitice (inclusiv conflictul din Iran), discuția despre relansarea industriei nucleare se intensifică, însă rămâne deschisă problema mecanismelor care să susțină investițiile. Ce înseamnă pentru România: Cernavodă și proiectul de la Doicești România produce circa 20% din energia sa la centrala nucleară de la Cernavodă, iar proiectul de reactoare mici modulare (SMR, adică reactoare construite în module standardizate) de la Doicești este descris ca fiind cel mai avansat la nivel european, notează publicația. Specialiștii citați de ZF spun că optimismul din industrie este mai ridicat decât în anii anteriori, dar avertizează că acesta trebuie susținut de scheme de finanțare „clare”, în condițiile în care proiectele nucleare au avut istoric probleme de respectare a termenelor și bugetelor. Mesajul industriei: tranziția energetică nu se poate baza doar pe surse intermitente Radu Mustață , energy & power development leader la Marsh CEE Central, a argumentat la conferința ZF Power Summit 2026 că energia nucleară este necesară într-o tranziție energetică în care gazele sunt tratate ca „vehicul” temporar. „Zona de gaze a fost desemnată ca vehicul de tranziţie energetică, dar nu poţi face tranziţie energetică fără nuclear, bazându-te doar pe trecerea la vânt şi soare şi la surse de producţie intermitente.” În același context, Mustață a invocat exemplul Germaniei, care a închis capacități nucleare și a rămas mai dependentă de producția din surse regenerabile variabile, potrivit relatării ZF. Rolul Marsh și legătura cu sectorul nuclear românesc Marsh este prezentă în România din 1995 și este implicată în procesul de asigurare a Unității 1 de la Cernavodă, consemnează publicația. Compania este descrisă drept lider global în brokerajul de asigurări corporate și activă „în toate verticalele” din energie. În acest cadru, mesajul transmis la ZF Power Summit 2026 a fost că revenirea nuclearului în Europa are nevoie nu doar de decizie politică și proiecte, ci și de arhitectură financiară care să reducă riscurile tipice ale investițiilor nucleare. Principalele idei din material Din informațiile prezentate de ZF, punctele-cheie sunt: energia nucleară a urcat pe agenda europeană, pe fondul tensiunilor geopolitice; lipsește încă un plan coerent de finanțare pentru revenirea industriei; România are deja o pondere importantă a nuclearului în producția de energie (circa 20% prin Cernavodă); proiectul SMR de la Doicești este prezentat ca fiind cel mai avansat din Europa; industria cere scheme de finanțare previzibile, având în vedere istoricul depășirilor de termene și bugete la proiectele nucleare. Ce urmează și de ce contează Miza pentru România este dublă: pe de o parte, menținerea și extinderea unei surse de producție stabilă (care nu depinde de vânt sau soare), iar pe de altă parte, capacitatea de a atrage finanțare într-un sector cu risc ridicat și cicluri lungi de investiții. În lipsa unor mecanisme de finanțare bine definite, relansarea nuclearului riscă să rămână la nivel de intenție, chiar dacă interesul european pentru acest tip de energie este în creștere, reiese din materialul ZF. [...]

SUA și Japonia au anunțat investiții de 73 de miliarde de dolari în energie , potrivit Știrile ProTV , care citează AFP. Pachetul vizează atât proiecte nucleare, cât și dezvoltări în zona gazelor naturale, iar în context este menționată și România, prin proiectul de reactoare modulare mici (SMR) de la Doicești. Cea mai mare componentă a anunțului este investiția de până la 40 de miliarde de dolari a societății comune americano-japoneze GE Vernova Hitachi pentru construirea de reactoare modulare mici în Tennessee și Alabama. Separat, cele două țări vor colabora la construcția unor situri de exploatare a gazelor naturale în Pennsylvania (17 miliarde de dolari) și Texas (16 miliarde de dolari), însă comunicatul nu oferă alte detalii despre aceste proiecte, în afara valorii și a amplasării. GE Vernova Hitachi dezvoltă reactorul BWRX-300, cu o capacitate de 300 MW, în timp ce reactoarele convenționale ajung, în general, la cel puțin 900 MW. SMR-urile (reactoare modulare mici) sunt prezentate ca fiind mai puțin costisitoare și mai rapide de construit, cu garanții de siguranță superioare față de generațiile anterioare. Totuși, articolul notează că, în Statele Unite, niciun SMR nu este încă operațional, iar un singur proiect a fost aprobat până acum de autoritatea de reglementare nucleară civilă (NRC), aparținând companiei NuScale. Legătura cu România este făcută prin proiectul SMR de la Doicești (județul Dâmbovița): în februarie 2026, compania de stat Nuclearelectrica SA a dat aprobarea finală pentru reactoarele modulare mici, proiect bazat pe tehnologia americană NuScale, conform informațiilor din articol. În același context, este menționat și Canada, unde Ontario Power Generation a aprobat anul trecut construirea a patru reactoare BWRX-300 la Darlington, în zona metropolitană Toronto. Pe lângă investițiile în nuclear și gaze, Statele Unite și Japonia s-au angajat să dezvolte o rețea de țări partenere pentru aprovizionarea cu minerale strategice și să coopereze pentru exploatarea de minerale critice la mare adâncime, inclusiv sedimente cu pământuri rare în apropierea insulei japoneze Minami Torishima, potrivit Casei Albe. Investiții anunțate: până la 40 mld. dolari în SMR-uri (Tennessee și Alabama) și proiecte de gaze de 17 mld. dolari (Pennsylvania) + 16 mld. dolari (Texas). Tehnologie nucleară: GE Vernova Hitachi dezvoltă BWRX-300 (300 MW); în SUA, singurul proiect SMR aprobat de NRC este al NuScale. Legătura cu România: proiectul SMR de la Doicești, bazat pe tehnologia NuScale, cu aprobare finală dată de Nuclearelectrica SA în februarie 2026. Componentă de materii prime: cooperare SUA–Japonia pentru minerale strategice și minerale critice la mare adâncime (inclusiv pământuri rare). [...]

Agenția Internațională pentru Energie propune 10 măsuri de reducere a cererii de hidrocarburi , pe fondul presiunilor generate de războiul din Orientul Mijlociu asupra prețurilor și stocurilor, relatează Economedia , care citează AFP, via Agerpres. Potrivit articolului, AIE a prezentat vineri un set de recomandări adresate autorităților, companiilor și gospodăriilor, cu scopul de a reduce consumul de petrol și gaze și de a „atenua impactul economic asupra consumatorilor” în contextul riscurilor de întrerupere a aprovizionării cu petrol asociate conflictului din regiune. Organizația amintește că săptămâna trecută a convenit o eliberare record de petrol din stocurile strategice. AIE estimează că aplicarea pe scară largă a acestor 10 măsuri, acolo unde este posibil, ar putea amplifica efectul lor și ar contribui la atenuarea șocului provocat de blocarea Strâmtorii Ormuz și, mai larg, de războiul din Orientul Mijlociu. Între soluțiile indicate se află telemunca, ca modalitate de diminuare a consumului de combustibil, reducerea limitelor de viteză pe autostrăzi cu cel puțin 10 kilometri pe oră și utilizarea mai frecventă a transportului public. AIE mai menționează alternarea traficului în marile orașe, pentru reducerea congestiei și, implicit, a consumului. În același pachet de recomandări, organizația încurajează folosirea în comun a mașinilor, condusul eficient, evitarea utilizării GPL-ului în transport și evitarea călătoriilor cu avionul atunci când există alternative. AIE arată că reducerea călătoriilor de afaceri ar putea diminua rapid presiunea de pe piețele de combustibil pentru aviație și mai solicită, unde este posibil, gătitul cu electricitate în loc de gaz, precum și optimizarea consumului de hidrocarburi în industrie. [...]

Benzina a depășit 9 lei/l în unele stații , pe fondul unei noi scumpiri „peste noapte”, iar Guvernul discută măsuri pentru a limita creșterile, potrivit Digi24 . Conform aceleiași surse, motorina a trecut de 9,50 lei/l, iar în unele benzinării a ajuns chiar la 9,70 lei/l. Digi24 notează că este primul moment „din istorie” în care litrul de benzină depășește pragul de 9 lei, fiind cu aproximativ 0,70 lei peste nivelul din criza energetică din 2022, când benzina era în jur de 8,30 lei/l. Scumpirile sunt prezentate în contextul conflictului din Orientul Mijlociu: benzina ar fi la a 10-a majorare, cu un total de aproximativ un leu de la începutul războiului dintre SUA-Israel și Iran. În cazul motorinei, prețul ar fi crescut pentru a 11-a oară în mai puțin de trei săptămâni, potrivit informațiilor publicate de Digi24. Impactul pentru șoferi este vizibil la alimentare: pentru un plin de 50 de litri, costul este acum mai mare cu 75 de lei față de momentul de dinaintea începerii conflictului, mai scrie Digi24. La nivel guvernamental, sunt discuții despre intervenții care să tempereze creșterile. Digi24 relatează, citând surse, că Executivul ar pregăti o măsură privind acciza, astfel încât aceasta să devină „flexibilă”, iar prețurile la benzină și motorină să nu depășească anumite cote. Măsurile aflate în discuție, potrivit surselor Digi24, includ: limitarea accizei printr-un mecanism „flexibil”, legat de menținerea prețurilor sub anumite praguri; plafonarea adaosului comercial. [...]

Carburanții ating prețuri record în România, apropiindu-se de 10 lei pe litru , potrivit Digi24 , după a noua scumpire în doar două săptămâni, pe fondul tensiunilor internaționale și al presiunilor din piața energetică. Benzina standard a ajuns până la 8,82 lei/litru, motorina la 9,39 lei, iar variantele premium urcă chiar la 9,94 lei, depășind nivelurile din criza energetică din 2022. Creșterile recente vin după majorări succesive aplicate în ultimele zile: +0,10 lei/litru pentru benzină +0,15 lei/litru pentru motorină Comparativ, în 2022 – considerat până acum vârful crizei – benzina ajunsese la aproximativ 8,65 lei, iar motorina la 9,24 lei, niveluri deja depășite în prezent. Autoritățile discută mai multe scenarii pentru a tempera scumpirile, însă nicio decizie nu a fost luată până acum. Opțiunile analizate includ: reducerea accizei scăderea TVA plafonarea prețurilor Deocamdată, singura măsură concretă rămâne sprijinul pentru transportatori, în valoare de 0,85 lei/litru, aplicat până la finalul anului. În rest, impactul scumpirilor este resimțit direct de consumatori și companii, într-un context economic deja tensionat. Specialiștii avertizează că tendința ar putea continua, iar pragul psihologic de 10 lei/litru ar putea fi depășit chiar în zilele următoare, dacă evoluțiile internaționale nu se stabilizează. În ansamblu, scumpirea accelerată a carburanților reflectă dependența pieței locale de contextul global și pune presiune atât pe bugetele populației, cât și pe costurile din economie, într-un moment în care soluțiile guvernamentale sunt încă în analiză. [...]

O pană generală de curent a afectat aproape întreaga populație a Cubei, potrivit operatorului rețelei electrice naționale, UNE. Autoritățile au anunțat că investighează cauzele incidentului, care vine pe fondul unei crize energetice tot mai severe în insulă. În ultimii ani, penele de curent au devenit tot mai frecvente în Cuba, unele dintre ele durând ore sau chiar zile. Sistemul energetic al țării este considerat învechit, iar centralele electrice funcționează adesea cu probleme tehnice și cu deficit de combustibil. Deși Cuba produce aproximativ 40% din necesarul intern de petrol, cantitatea nu este suficientă pentru a acoperi cererea de energie. Situația s-a agravat după reducerea livrărilor de petrol din Venezuela și pe fondul sancțiunilor impuse de Statele Unite. Criza energetică a generat tensiuni sociale. În weekend, într-o localitate din Cuba a avut loc un protest violent, un eveniment rar în statul condus de regimul comunist. Președintele cubanez a declarat recent că guvernul încearcă să diversifice sursele de energie, inclusiv prin proiecte de energie solară, gaze naturale și modernizarea termocentralelor. Date citate de Reuters arată că, în acest an, doar câteva transporturi mici de combustibil au ajuns în porturile cubaneze, ceea ce amplifică dificultățile în alimentarea centralelor electrice. Autoritățile nu au anunțat încă când va fi restabilită complet alimentarea cu energie electrică. [...]