Știri
Știri din categoria Energie
Rusia propune să vândă energie electrică Ucrainei de la centrala nucleară Zaporojie, deși Moscova insistă că instalația va rămâne sub controlul companiei de stat Rosatom, o idee care riscă să amplifice tensiunile într-unul dintre cele mai sensibile subiecte ale negocierilor de pace, potrivit Energy News.
Declarația a fost făcută de directorul Rosatom, Alexei Likhachev, după o întâlnire la Moscova cu directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi. Oficialul rus a afirmat că, „în anumite condiții”, Moscova ar putea discuta furnizarea de electricitate către Ucraina, dar a subliniat că Rosatom va continua să opereze centrala și să asigure funcționarea acesteia.
Centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, a fost ocupată de armata rusă în primele săptămâni ale invaziei din 2022. De atunci, toate cele șase reactoare au fost oprite, însă instalația are în continuare nevoie de alimentare externă pentru răcirea materialelor nucleare și pentru a evita riscul unui accident.
Ucraina consideră controlul rus asupra centralei ilegal și respinge orice scenariu în care Moscova ar administra instalația. Kievul a propus un model alternativ de gestionare, în care centrala ar fi administrată în comun de Ucraina și Statele Unite, cu un manager american la conducere. Rusia a respins însă această variantă.
În paralel, fostul președinte american Donald Trump a sugerat că firme din SUA ar putea participa la administrarea sau chiar deținerea unor centrale nucleare ucrainene, inclusiv Zaporojie, în cadrul unui posibil acord de pace.
Potrivit lui Likhachev, Rusia a obținut deja licențe de operare pe 10 ani de la autoritatea nucleară rusă pentru două dintre cele șase reactoare ale centralei, iar o a treia licență ar urma să fie acordată în curând.
Centrala are o capacitate instalată de aproximativ 6 gigawați, suficientă pentru a alimenta milioane de locuințe. Oficialul rus a sugerat că energia ar putea fi folosită inclusiv pentru centre de date de mare consum, menționând că ar putea apărea „noi parteneri”, inclusiv din Statele Unite.
Șeful AIEA, Rafael Grossi, a avertizat însă că reluarea producției nu este posibilă în viitorul apropiat. Potrivit acestuia, o centrală nucleară nu poate funcționa în condiții de conflict militar activ.
La rândul său, directorul Rosatom a vorbit despre creșterea riscurilor militare în jurul centralei, menționând intensificarea atacurilor cu drone, artilerie și mortiere în zonă.
În ultimele luni, infrastructura energetică a centralei a fost afectată de mai multe ori. În februarie 2026, o linie de alimentare a fost avariată, lăsând instalația să funcționeze temporar cu o singură conexiune externă, o situație considerată extrem de vulnerabilă de experții nucleari.
Controlul asupra centralei Zaporojie rămâne astfel unul dintre cele mai disputate subiecte ale conflictului, fiind comparat de diplomați cu disputele teritoriale în negocierile dintre Moscova și Kiev.
Recomandate
Europa își repoziționează politica energetică, iar energia nucleară revine în prim-plan pe fondul presiunilor de securitate și al obiectivelor climatice, la patru decenii de la Cernobîl, potrivit HotNews . Schimbarea de direcție este vizibilă inclusiv la nivelul Comisiei Europene, care tratează tot mai explicit nuclearul ca parte a „energiei curate”, alături de eolian și solar. La nivel global, peste 400 de reactoare sunt operaționale în 31 de țări, iar alte aproximativ 70 sunt în construcție. Energia nucleară produce circa 10% din electricitatea mondială, echivalentul a aproximativ un sfert din toate sursele de energie cu emisii reduse de carbon, conform datelor citate în material. Pivotul UE: de la retragere la „greșeală strategică” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a recunoscut că reducerea energiei nucleare a fost o „greșeală strategică” și a prezentat inițiative pentru a încuraja construirea de centrale. În Europa, ponderea nuclearului a scăzut de la aproximativ o treime din electricitate în 1990 la circa 15% în prezent, pe fondul deciziilor luate după accidentele de la Cernobîl și Fukushima. În același timp, contextul geopolitic a accelerat reevaluarea: Europa a încercat să reducă dependența de energia rusească după invazia Ucrainei, iar războiul din Orientul Mijlociu a evidențiat vulnerabilitățile legate de hidrocarburi. Cursa globală pentru capacități: SUA, China și Rusia Statele Unite rămân cel mai mare producător de energie nucleară, cu 94 de reactoare operaționale, care reprezintă aproximativ 30% din producția globală de electricitate nucleară. Ținta anunțată este de a cvadrupla capacitatea până în 2050. China operează 61 de reactoare și conduce la capitolul construcții noi, cu aproape 40 de unități în lucru, având ca obiectiv depășirea SUA la capacitate nucleară. Rusia, la rândul ei, joacă un rol important în exportul de tehnologie nucleară, construind 20 de reactoare în diverse țări, potrivit informațiilor din articol. „Reactoarele modulare mici”, pariul UE pentru anii 2030 O direcție centrală pentru UE este dezvoltarea Reactoarelor Modulare Mici (SMR) – unități preconizate să devină operaționale la începutul anilor 2030. Acestea sunt descrise ca fiind mai ieftine, mai rapide de construit și mai flexibile decât reactoarele tradiționale, ceea ce le-ar putea face mai ușor de integrat în planurile de investiții și în sistemele energetice naționale. De ce contează pentru economie și industrie Revenirea nuclearului are implicații directe pentru costul și stabilitatea alimentării cu electricitate, în special într-o perioadă în care cererea crește, iar decarbonizarea (reducerea emisiilor) rămâne o țintă politică majoră. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a indicat că revenirea energiei nucleare ar urma să fie „foarte puternică” în America, Europa și Asia, fiind percepută ca un sistem sigur de generare. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a legat „impulsul” actual de nevoia de electricitate fiabilă, cu emisii reduse de carbon, pentru a acoperi cererea în creștere la nivel mondial. Contextul de securitate: lecțiile Cernobîl și riscurile actuale Materialul amintește că Ucraina se bazează în continuare pe energia nucleară pentru aproape jumătate din producția de electricitate, iar centralele au avut un rol important după invazia Rusiei din 2022. Forțele ruse au capturat centrala Zaporojie , iar Kievul a acuzat Rusia de un atac cu drone asupra structurii de protecție care acoperă reactorul avariat de la Cernobîl. În Japonia, 15 reactoare au fost repornite după reevaluări post-Fukushima, iar alte 10 sunt în curs de obținere a aprobării pentru repornire. În Africa, Africa de Sud are singura centrală nucleară funcțională, în timp ce Rusia construiește una în Egipt, iar alte state africane explorează tehnologia. „Cred că a fost o greșeală strategică din partea Europei să întoarcă spatele unei surse fiabile și accesibile de energie cu emisii reduse. În ultimii ani, asistăm la o renaștere globală a energiei nucleare. Iar Europa vrea să facă parte din ea”, a declarat Ursula von der Leyen. [...]
Ucraina estimează că are nevoie de 5,4 miliarde de euro (aprox. 27,0 miliarde lei) pentru a-și pregăti sistemul energetic pentru iarnă , în condițiile în care finanțarea promisă până acum acoperă doar o mică parte din necesar, potrivit Kyiv Post . Premierul Denîs Șmîhal , care este și prim-vicepremier și ministru al energiei, a prezentat evaluarea la o conferință a grupului de coordonare energetică desfășurată la Kiev. Planul anunțat vizează refacerea a 6,5 GW (gigawați) de capacitate: 4,5 GW prin repararea infrastructurii existente și încă 2 GW prin cogenerare distribuită (producție locală combinată de electricitate și căldură) și surse regenerabile. Finanțare: promisiuni de 100 milioane euro, dar un deficit pentru proiecte deja aprobate La reuniune, parteneri internaționali – inclusiv UE, Regatul Unit, Italia și statele nordice și baltice – au promis aproximativ 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) pentru Fondul de Sprijin Energetic al Ucrainei. În același timp, rămâne un deficit de 829 milioane euro (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru proiecte critice care sunt deja aprobate, conform informațiilor prezentate de Șmîhal. Protecția infrastructurii și echipamente din centrale dezafectate Șmîhal a spus că prioritatea „numărul unu” este apărarea activă a obiectivelor energetice, menționând nevoia de sisteme Patriot și rachete PAC-3 pentru protecție împotriva amenințărilor balistice rusești. Totodată, el a indicat că experți ucraineni au identificat echipamente utilizabile în opt centrale termice dezafectate din Europa, care ar fi gata pentru transport fizic către instalațiile avariate din Ucraina. Semnal pe piața combustibililor: interes pentru reluarea livrărilor de motorină din Ungaria Pe zona de combustibili, Șmîhal a arătat interes pentru reluarea livrărilor de motorină prin conducta din Ungaria, într-un aranjament care ar implica Ukrtransnafta și compania ungară MOL. Context: sprijin european și infrastructură de tranzit Mobilizarea ajutorului energetic are loc pe fondul aprobării recente a unui împrumut de 90 miliarde euro al UE pentru Ucraina, iar deblocarea acestor fonduri a urmat redeschiderii conductei Drujba pe 22 aprilie, după finalizarea reparațiilor pe un tronson avariat de lovituri rusești, potrivit aceleiași surse. [...]
Revenirea energiei nucleare capătă greutate economică în Europa , pe fondul presiunii pentru electricitate stabilă și cu emisii reduse, iar Comisia Europeană își recalibrează poziția după decenii de retragere, potrivit Libertatea . La nivel global, peste 400 de reactoare nucleare sunt operaționale în 31 de țări, iar alte 70 sunt în construcție. Energia nucleară asigură aproximativ 10% din electricitatea mondială, echivalentul unui sfert din producția de energie cu emisii reduse de carbon, în condițiile în care modernizările succesive au îmbunătățit siguranța și au redus costurile de construcție și operare. Europa: de la retragere la relansare, cu miză pe securitatea energetică În anii ’90, energia nucleară furniza circa o treime din electricitatea Europei, dar ponderea a coborât la 15%. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a numit reducerea energiei nucleare o „greșeală strategică”, argumentând că dependența de combustibili fosili importați dezavantajează regiunea. „Cred că a fost o greșeală strategică pentru Europa să se îndepărteze de o sursă fiabilă, accesibilă și cu emisii reduse de carbon.” În acest context, Uniunea Europeană ia în considerare dezvoltarea reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) – unități mai compacte, prezentate ca mai ieftine și mai rapide de construit decât reactoarele tradiționale – care ar putea deveni operaționale până în 2030, conform articolului. SUA și China accelerează, iar Rusia își extinde influența prin proiecte externe Statele Unite rămân cel mai mare producător de energie nucleară, cu 94 de reactoare operaționale, care generează aproximativ 30% din energia nucleară globală. Guvernul american își propune să-și cvadrupleze capacitatea nucleară până în 2050. „Lumea nu poate susține industriile, cerințele inteligenței artificiale sau viitorul energetic fără energia nucleară.” China are 61 de reactoare operaționale și aproape 40 în construcție, cu obiectivul de a depăși SUA la capacitate nucleară. În paralel, Rusia operează 34 de reactoare și, la nivel internațional, construiește unități în Europa, Africa, Asia și Orientul Mijlociu; articolul menționează și finalizarea primului reactor nuclear pentru Belarus. De ce contează pentru economie: electricitate „de bază” și investiții pe termen lung Mesajul comun al actorilor citați este că energia nucleară revine în discuție ca soluție pentru electricitate constantă („de bază”), într-un moment în care cererea crește, iar obiectivele de decarbonizare (reducerea emisiilor de carbon) apasă pe mixul energetic. Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, leagă acest impuls de nevoia de electricitate fiabilă și cu emisii reduse de carbon. Pentru Europa, schimbarea de direcție are implicații directe: dacă planurile pentru noi centrale și pentru SMR se concretizează, ele pot redesena lanțurile de investiții, politica industrială și costurile pe termen lung ale energiei, însă calendarul și amploarea depind de deciziile de finanțare și de implementare care urmează. [...]
Decizia Hidroelectrica de a distribui integral profitul ca dividende, fără alocări pentru investiții, a reaprins disputa dintre nevoia de bani la buget și modernizarea celei mai profitabile companii de stat , după ce premierul Ilie Bolojan a criticat public conducerea companiei pentru „nefăcând investiții”, potrivit HotNews . Bolojan, care asigură interimatul la Ministerul Energiei, a folosit Hidroelectrica drept exemplu de „bani publici” gestionați prost, susținând că în ultimii ani compania ar fi preferat să maximizeze profitul și să evite investițiile, deși are active care necesită modernizare. Profitul merge la stat, nu la dezvoltare Conform documentelor companiei citate în articol, de cel puțin trei ani întregul profit al Hidroelectrica este direcționat către acționari sub formă de dividende, în condițiile în care statul, prin Ministerul Energiei, deține 80% din acțiuni. În ședința AGA din 28 aprilie, compania a decis ca nici din profitul net de aproximativ 3,3 miliarde lei (673 milioane euro) obținut anul trecut să nu fie reținută vreo sumă pentru dezvoltare. Statul ar urma să încaseze peste 2,6 miliarde lei (circa 520 milioane euro), dividendele fiind prezentate ca instrument pentru acoperirea deficitului bugetar. Pe lângă acestea, directoratul a convocat pentru 29 mai o nouă AGA, cu un punct pe ordinea de zi privind distribuirea a încă 1 miliard de lei din rezerve, tot sub formă de dividende. Miza economică: investiții amânate într-o companie cu echipamente îmbătrânite HotNews notează că gradul de uzură al capacităților de producție este ridicat: majoritatea hidroagregatelor (circa 61%) au între 20 și 50 de ani de la punerea în funcțiune, iar doar 15% au fost puse în funcțiune sau retehnologizate după 2006, potrivit raportului pe 2025 al companiei. Hidroelectrica susține că programul de investiții pentru 2025 a fost realizat în proporție de 95% din bugetul alocat, cu investiții de 781 milioane lei (156 milioane euro). Din această sumă, circa 121 milioane lei (25 milioane euro) au mers către proiecte de energie fotovoltaică și stocare. Bolojan: stocarea ar fi putut reduce prețurile cu 20–30% În interviul acordat Rock FM, premierul a argumentat că instalarea de baterii de stocare lângă baraje ar fi permis mutarea energiei produse la prânz către consumul de seară, ceea ce ar fi însemnat profituri mai mari pentru companie și prețuri mai mici pentru consumatori. „Gândiți-vă că dacă [...] am fi montat [...] niște baterii de stocare [...] ar fi însemnat profituri mai mari pentru Hidroelectrica și ar fi însemnat prețuri cu 20 – 30% mai mici pe piața de energie din România”, a spus Bolojan. El a criticat și nivelul bonusurilor de performanță, afirmând că au fost preferate în locul investițiilor. Context: selecția conducerii, din nou sub presiune În paralel, la Hidroelectrica este în derulare un proces de selecție pentru un nou director general și un director financiar. Contractul de recrutare a fost atribuit firmei Pluri Consultants Romania SRL, însă atribuirea a fost contestată, iar Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a dispus trimiterea dosarului la Tribunalul București, potrivit informațiilor din articol. Compania neagă influența politică în proces, într-un răspuns transmis publicației. HotNews mai amintește că, în noiembrie 2025, Consiliul de Supraveghere a anulat o procedură de numire, chiar dacă asta ar fi însemnat pierderea unor bani din PNRR, iar ulterior l-a numit pe Bogdan Badea director general interimar; surse din companie afirmă că acesta și-a depus candidatura pentru un nou mandat în actuala procedură. Ce urmează Următorul moment-cheie este AGA din 29 mai, unde acționarii ar urma să decidă asupra distribuirii suplimentare a 1 miliard de lei din rezerve. În același timp, selecția noii conduceri rămâne în derulare și este deja contestată în instanță, ceea ce poate prelungi incertitudinea managerială într-o companie aflată între presiunea de a finanța bugetul și nevoia de investiții în capacități vechi. [...]
China mută fuziunea nucleară în zona de politică industrială , după ce a inclus „fuziunea nucleară controlabilă” în proiectele majore ale celui de-al 15-lea Plan cincinal (2026–2030), un semnal că tehnologia ar urma să treacă treptat de la laborator spre utilizare comercială, potrivit Antena 3 . Miza este accelerarea dezvoltării așa-numitului „soare artificial” – un reactor experimental care urmărește să reproducă pe Pământ principiul Soarelui, adică fuziunea nucleară, proces care poate elibera cantități foarte mari de energie. Inginerii chinezi susțin că proiectul ar putea fi folosit la scară largă în următorii ani, conform Global Times, citat de aceeași sursă. Ce proiecte sunt vizate și unde se află Proiectul menționat este HL-3, un dispozitiv experimental de fuziune de tip tokamak (un reactor care folosește câmpuri magnetice pentru a confina plasma – gaz ionizat – la temperaturi extrem de ridicate). China National Nuclear Corporation (CNNC) afirmă că HL-3 este, în prezent, cel mai mare și mai avansat dispozitiv experimental de acest tip din China, atingând cei mai înalți parametri operaționali din ac east ă categorie. În paralel, China dezvoltă și EAST, un proiect similar în orașul Hefei, care avansează spre noi teste și, treptat, spre utilizare comercială. De ce industrializarea fuziunii rămâne dificilă Materialul notează că realizarea fuziunii nucleare controlate pe Pământ este „extrem de dificilă”, deoarece presupune: gestionarea unor temperaturi ultra-ridicate; menținerea unor câmpuri magnetice puternice; păstrarea stabilă a plasmei fierbinți. În acest context, un expert chinez în afaceri militare și tehnologie, Song Zhongping, indică trei factori cheie: dimensiunea plasmei (pentru izolare), curentul plasmatic (pentru stabilitate) și puterea de încălzire (pentru furnizarea de energie). Un element tehnic critic este „primul perete”, componentă aflată direct în fața plasmei din centru, expusă la temperaturi foarte ridicate și la impactul constant al particulelor. Pentru a rezista, acesta este realizat din tungsten, cupru și oțel inoxidabil, iar China ar fi ajuns la o capacitate „independentă deplină” de dezvoltare, fabricație și testare pentru această componentă, potrivit sursei. [...]
Premier Energy își asigură finanțare peste necesarul proiectului pentru a accelera investițiile în stocare și regenerabile , după ce a contractat o linie de credit de până la 100 de milioane de euro (aprox. 510 milioane lei) de la banca cehă ČSOB , în paralel cu demararea construcției unui sistem de stocare în baterii lângă Iași, potrivit Ziarul Financiar . Compania a început lucrările la un sistem de stocare a energiei în baterii (BESS – instalație care stochează energie electrică pentru a o livra ulterior în rețea) cu o putere de 200 MW și o capacitate de 400 MWh, în apropierea municipiului Iași, conform unui raport curent transmis Bursei de Valori București . Proiectul are un cost total estimat la aproximativ 75 de milioane de euro, iar instalația urmează să fie conectată la rețeaua principală de transport a energiei electrice din România. În același timp, amplasamentul – situat în apropierea frontierei cu Republica Moldova – a fost achiziționat în noiembrie 2025, când compania anunța că proiectul era pregătit pentru construcție. Ce acoperă linia de credit de 100 mil. euro Linia de credit de până la 100 de milioane de euro, obținută de la Československá obchodní banka (ČSOB), depășește costul estimat al proiectului BESS. Potrivit companiei, finanțarea va acoperi și dezvoltarea unor active suplimentare de energie regenerabilă, respectiv proiecte eoliene și solare. Premier Energy PLC este listată la Bursa de Valori București pe Segmentul Principal, categoria internațională, sub simbolul PE, și are sediul în Nicosia, Cipru. [...]
